17 aprilie, 2008

HRISTOS PAȘTELE NOSTRU

HRISTOS PAŞTELE NOASTRE

     A sosit ziua când în toată lumea oamenii îşi zic cuvintele cunoscute încă din copilărie: „Hristos a înviat”! – „Adevărat a înviat!” şi atunci, cu cozonac şi ouă rosii, pleacă la biserică - a sosit Paştele! Această sărbătoare deasemenea este însemnată prin mese bogate şi băutură şi, cu urmările care decurg după ele.
   Scumpi cititori, va-ţi gândit vreodată despre însemnătatea acestei sărbători ? Unde îşi are ea originea ? În cinstea cărui eveniment a fost instituită?  Ce ceremonie se făcea la această sărbătoare? Ce eveniment era  simbolizat prin ea? Ce însemnătate are Paştele pentru întreaga omenire?

ORIGINEA PAŞTELUI

     Aceasta s-a întâmplat cu peste trei mii de ani în urmă, în timpul celei mai mari decăderi spirituale a poporului Israel. Acest popor a avut o cunoştinţă adevărată despre Dumnezeul cel viu, care a dorit să răspândească această cunoştinţă prin ei şi la alte popoare. Aproximativ 400 de ani, israeliţii au fost în robia egipteană. Într-un mod minunat şi-a eliberat Dumnezeu poporul Său ales din această robie. Eliberarea a fost însoţită de o mulţime de minuni. Izbăvind pe Israel, Dumnezeu a trimis asupra egiptenilor 10 plăgi, dar ele nu au afectat cu nimic pe poporul Său. Înainte de vărsarea celei de a 10-a plagă, în timpul căreia  trebuiau să moară toţi întâii născuţi din casele egiptenilor, a fost dată o poruncă - să se taie cîte un miel şi, cu sângele lui să ungă uşorii casei (Exod 12:3-7). Numai întîii născuţii din familiile care au ascultat de această poruncă au fost salvaţi de moarte. În amintirea acestei eliberări, toţi urmaşii poporului Israel trebuiau să sărbătorească ziua în care au ieşit din Egipt, ca marea zi a eliberării (Exod 12:14). Aceasta a fost ziua de naştere, a sărbătorii  Paştelui.

CUM SE SĂRBĂTOREA PAŞTELE?

     În această zi se înjunghia un miel (dar nu un purcel, pentru că porcul este un animal necurat, pe care Dumnezeu l-a exclus din raţionamentul oamenilor (Lev. 11:7-8) şi îl mîncau cu azimi şi verdeţuri amare, amintindu-şi cum Domnul i-a salvat din robie. În această zi nici într-o casă nu trebuia să fie nimic dospit, cu alte cuvinte - alimente pregătite prin procesul de dospire, fiindcă aluatul, îndeacord cu Biblia, este un simbol al păcatului. (1Cor. 5:7) Acum, dacă  vom face o comparaţie cum se serba Paştele în vechime, aşa cum a fost instaurat de Dumnezeu şi, cum se sărbătoreşte astăzi de toată lumea, vom vedea o mare deosebire! Aceasta înseamnă că atunci cînd nu vom face voia lui Dumnezeu, nu vom primi  binecuvîntările, pe care  doreşte să ni le dea! Imaginaţi-vă un bolnav foarte grav, care refuză tratamentul şi sfatul medicului. Ce se va întîmpla? Răspunsul este clar  -  nimic bun, pentrucă acel bolnav singur îşi împiedică vindecarea! La fel este şi în relaţiile cu Dumnezeu, atunci cînd nu dorim să facem voia Lui, singuri  ne împiedicăm  să primim  binceuvîntările care El doreşte să ni le dea astăzi. Gîndiţi-vă la aceasta!

ÎNSEMNĂTATEA PAŞTELUI PENTRU NOI

    Mielul pascal indică la Isus Hristos, care trebuia să vină în lumea noastră şi să săvîrşească o mare eliberare, ca să-i salveze pe oameni de  sub stăpînirea păcatului şi puterii diavolului (Ioan 1:29). Unica speranţă pentru omenire este Isus Hristos -  numai El le poate da bucurie şi fericire. El este Paştele noastre astăzi, după cum stă scris: „ ...Paştele noastre, a fost jertfit.” 1Cor.5:7. Prin urmare, Paştele nu indică la învierea lui Hristos, ci la suferinţele şi moartea Lui.
    Credinţa în Dumnezeu se manifestă prin ascultare. Deaceea pentru a evita moartea, evreul trebuia la Paşte să înjunghie un miel şi cu sîngele lui să ungă uşorii casei. Dar astăzi pentru a fi mîntuiţi, este nevoie să ascultăm de voia lui Dumnezeu şi să venim la Hristos, care spune: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.” – Mat.11:28. Sîngele de pe uşorii casei indica lafaptul că însuşi Isus Hristos trebuia să-Şi verse sîngele, pentru ca orice suflet care crede, să fie mîntuit. Deaceea Hristos  îndeamnă pe toţi oamenii ca să creadă în El, şi să-L primească  ca Domn şi Mîntuitor personal. Prin credinţa în Hristos noi primim iertarea păcatelor. Dar El nu a venit numai ca să ne ierte, dar să ne dea şi o viaţă nouă: „Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” 2Cor.5:17. Pentru a putea primi de la El putere spirituală, trebuie ca  zilnic să studiem Cuvîntul Său. „Eu sunt pîinea vieţii.” Ioan 6:48; „Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa vecinică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.” Ioan 5:39. Noi trebuie să ascultăm şi să primim Cuvîntul lui Dumnezeu, ca el să devină o putere, care ne va conduce toate simţurile. Deaceea este foarte important  să studiem Biblia regulat, fiindcă ea este hrana noastră spirituală, fără de care este imposibil de a afla calea mîntuirii.

RELAŢIA NOASTRĂ FAŢĂ DE PAŞTE.

     Scumpi prieteni! Cum vă atîrnaţi faţă de acest mare eveniment al eliberării omenirii de păcat - moartea lui Isus Hristos? „Căci, pe cînd eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită a murit pentru cei nelegiuiţi.” Rom.5:6-8. Moartea lui Hristos - este eliberarea, iertarea şi salvarea noastră. Hristos nu numai a murit, dar a şi înviat, pentru ca să ne dea şi nouă speranţă la înviere pentru viaţa veşnică. Isus, cel care a murit 2000 de ani în urmă, este şi acum viu! În ziua Paştelui, la salutarea: „Hristos a înviat!” – oamenii răspund: „Adevărat a înviat!” – cănfirmînd această dovadă. Conform Bibliei, învierea lui Isus este o speranţă pentru credincioşii adevăraţi: „...Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.” Ioan 11:25. Acesta este un semn vizibil că Dumnezeu va judeca toată lumea. „Pentru că a rînduit o zi, în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul, pe care L-a rînduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morţi...” Faptele Apostolilor 17:31. Sunteţi voi gata să staţi înaintea judecăţii lui Dumnezeu? Va fi vreo îndreptăţire că  nu la-ţi căutat pe Dumnezeu, şi nu aţi ascultat de voia Lui?
    Ca să fim izbăviţi de osînda lui Dumnezeu, Domnul astăzi  propune împăcare prin Fiul Său. El doreşte ca Hristos să învieze în sufletul voastru. Nevoile şi dorinţele voastre Lui nu-i sunt străine. Dumnezeu doreşte să vă dea pace şi linişte sufletească. Prin moartea Sa, Hristos v-a dat posibilităţi deosebite, şi astăzi voi vă puteţi  folosi de aceste mijloace ale mîntuirii: „Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima.” Ier.29:12-14; la fel „Dar dacă cel rău se întoarce de la răutatea lui şi face ce este drept şi bine, îşi va păstra sufletul viu. Pentrucă îşi deschide ochii şi se abate de la toate fărădelegile pe care le-a săvîrşit, va trăi şi nu va muri.” Ezec. 18:27,28. Aceasta este unica metodă de  eliberare deplină de  droguri, alcool, ţigări şi de orice fel de vrăjitorii.

PAŞTELE ÎN NOUL TESTAMENT

     Astăzi  trăim în timpul acţiunii Noului Legămînt. Cum ne-a poruncit Isus să sărbătorim ziua de Paşte? Hristos a trăit la hotarul celor două legăminte. Dîndu-se pe Sine ca jertfă pentru păcat, El a împlinit cerinţele Vechiului Legămînt. Prin aceasta El a pus sfîrşit la multe legi şi ceremonii, care timp de 4000 de ani indicau la misiunea Sa. În ultima seară din viaţa Sa de pe pămînt, atunci cînd sărbătorea Paştele împreună cu ucenicii, Hristos a instituit serviciul Cinei în locul Paştelui Vechiului Legămînt, ca amintire despre Marea Jertfă. „...Domnul Isus, în noaptea în care a fost vîndut, a luat o pîine. Şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt-o, şi a zis: „Luaţi, mîncaţi; acesta este trupul Meu, care se frînge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Tot astfel, după cină, a luat paharul, şi a zis: „Acest pahar este legămîntul cel nou în sîngele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea, oridecîte ori veţi bea din el.” 1Cor.11:23-25.  După cum Paştele se sărbătorea spre amintire eliberării din robia egipteană, la fel şi Cina Domnului, a fost instituită spre amintirea eliberării din robia păcatului, prin sîngele lui Hristos. (Cor.5:15M; Mat.1:20,21).

CE SĂ FACEM?

     Privind la Mîntuitorul nostru, începem a înţelege mai bine însemnătatea jertfei lui Hristos. Prin aceasta noi înţelegem măreţul tablou al Planului de Mîntuire, şi gîndul despre Golgota ne trezeşte în inimă simţuri vii şi sfinte. Aceasta ne ajută  să ne însuşim marea iubire a lui Dumnezeu, prin care vom putea vedea lumea cu totul altfel. Domnul schimbă inima şi omul, care devine o făptură nouă, este capabil să-L slăvească pe Dumnezeu.  În inimile în care se păstrează  amintirile suferinţelor lui Isus de pe Golgota, nu pot să fie înrădăcinate mîndria, egoismul, invidia şi alte slăbiciuni omeneşti.
   Condiţiile pentru iertare sunt simple şi drepte. „Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare.” Prov.28:13. Dumnezeu vorbeşte că mila, de care noi ne folosim în această lume, nu este veşnică!  De multe ori El ne avertizează despre aceasta prin Biblie. După cum sîngele mielului îi apăra pe cei care ascultau de cerinţele lui Dumnezeu cu multe veacuri în urmă, aşa şi acum, cei care primesc mîntuirea prin Hristos, propusă de Dumnezeu, vor fi salvaţi de pieirea care va veni asupra lumii. „...Căci, dacă atunci cînd eram vrăjmaşi, am fost împăcaţi cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, cînd sîntem împăcaţi cu El, vom fi mîntuiţi prin viaţa Lui.” Rom.5:10-11.

Stimate cititor! Ce faci tu pentru a fi salvat de pedeapsa lui Dumnezeu? Azi este ziua pentru pocăinţă! Astăzi Domnul este aproape şi este gata să vă ierte! Nu dispreţuiţi îndelunga răbdare a lui Dumnezeu, adresaţi-vă către El chiar acum! El vă aşteaptă şi vă iubeşte!  „...ţi-am pus înainte viaţa şi moartea... Alege viaţa ca să trăieşti, tu şi sămînţa ta!” Deut.30:19.

Alte articole

Arhivă
Sarbatorile de iarna ?!? Autor: Ralph Edward Woodrow 21 decembrie, 2016
Teste Biblice 14 februarie, 2014
Hristos Pastele nostru Autor: Ellen White 29 octombrie, 2013