Tendinţe actuale în evoluţia internaţională–împlinirea unor vechi profeţii?

Prevestind evenimente care urmau să se desfăşoare în viitor, apostolul Ioan, sub inspiraţie divină, descrie în capitolul 13 al cărţii Apocalipsei o fiară, căreia îi fusese dată „o stăpânire mare” cu o sferă de influenţă atât de extinsă încât „tot pământul se mira după fiară”. Realitatea că aceasta este o putere politico-religioasă este indicată şi de faptul că locuitorii pământului, fascinaţi de măreţia şi puterea ei, au început să i se închine, zicând: „Cine se poate asemăna cu fiara şi cine se poate lupta cu ea?”

Chiar dacă a trecut printr-o fază de declin, în care „unul dintre capetele ei părea rănit de moarte”, „vindecarea” acestei „răni” duce, conform profeţiei, la o revigorare a puterii şi influenţei ei, şi la o intensificare fără precedent a activităţii ei.

Însă, cel mai uimitor aspect al ei este întinderea mondială a stăpânirii ei: „Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam. Şi toţi locuitorii pământului i se vor închina...” (Apocalipsa 13:7,8 p.p.).

Deşi au existat şi în trecut regate şi imperii cu o sferă de influenţă care cuprindea părţi semnificative din mai multe continente, o dominaţie mondială la nivelul descris mai sus încă nu s-a cunoscut în istorie, deşi au existat aspiraţii în acest sens. De asemenea este clar că atunci când va fi instaurată în mod vizibil, această putere nu va putea rămâne anonimă şi nici nu va putea trece neobservată – deci împlinirea literală a acestei profeţii nu se poate afla decât în viitor.

Datorită condiţiilor specifice de infrastructură, transport şi comunicaţii împlinirea acestei profeţii ar fi fost imposibilă în trecut, însă lucruri care păreau deunăzi de neimaginat, au devenit în prezent nu doar plauzibile, dar chiar probabile, în condiţiile globalizării actuale. Tot mai multe fenomene din societatea umană încep să fie însoţite de atributul „global”, iar criza globală este doar unul dintre cele mai recente, care ne dovedeşte cât de întreţesute şi interdependente au ajuns ţările între ele şi cum dezechilibrul uneia poate avea un impact răsunător şi asupra celorlalte.

Aşa se face că împlinirea unor profeţii a căror realizare părea inimaginabilă cu câteva secole în urmă se conturează tot mai clar înaintea ochilor noştri.
Discursul de „balaur” al unei alte fiare cu „coarne ca ale unui miel”, este de asemenea o ilustrare cât se poate de potrivită a schimbării de atitudine survenite în politica SUA: Ţara care oferea odinioară adăpost şi o nouă şansă asupriţilor din diverse continente, acţionând ca un veritabil bastion al drepturilor omului, promovează în prezent o politică în cadrul căreia, drepturile fundamentale ale omului nu sunt doar ignorate, ci chiar sfidate în mod brutal şi sistematic sub pretextul apărării securităţii naţionale.

Ilustrarea că „săvârşea semne mari, până acolo că făcea chiar să se pogoare foc din cer pe pământ, în faţa oamenilor” (vezi Apocalipsa 13:13) poate fi aplicată atât armamentului modern folosit cu predilecţie de această putere, cât şi dezvoltării fără precedent a spiritismului, cu minunile sale prin care mulţi vor fi amăgiţi.

Conform profeţiei, această putere urmează să coalizeze cu cea dintâi şi vor impune un sistem universal de închinare, care va culmina cu impunerea unui semn de supunere asupra tuturor locuitorilor pământului: „Şi a făcut ca toţi, mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul aces- ta, adică numele fiarei, sau numărul numelui ei.” (Apocalipsa 13:16,17).
Şi acest sistem de sancţiune, cunoscut în politica internaţională sub numele deja consacrat de „embargo” este deja practicat de un timp considerabil la nivel interstatal pentru acele state care nu se conformează indicaţiilor forurilor internaţionale şi este pe punctul de a fi extins la nivel individual. Eliminarea banilor lichizi şi folosirea cărţilor de credit sau a altor mijloace electronice de stocare a informaţiei în tranzacţiile comerciale este o tendinţă actuală a lumii contemporane şi pare să fie modalitatea prin care va fi realizată împiedicarea persoanelor „suspecte” de a mai putea efectua vreo tranzacţie financiară. Şi acest lucru va fi implementat tot sub pretextul asigurării unui nivel sporit de securitate, şi al posibilităţii anihilării rapide şi eficiente a răufăcătorilor, precum şi a combaterii cu maximă eficienţă a evaziunii fiscale. Nimeni nu va putea cumpăra sau vinde, nu va putea face plăţi sau accepta plăţi din partea terţilor, fără ca tranzacţia să fie înregistrată şi documentată electronic, şi bineînţeles, impozitată pe măsură.

Marea problemă este că, oricând, pe criterii cât se poate de subiective, oricine poate fi calificat drept „suspect” „potenţial terorist” etc. şi scos astfel în afara vieţii sociale, ba chiar torturat până la moarte, dacă nu există nici un fel de dovezi care să-l incrimineze.

După ce, într-o primă fază s-a impus obligativitatea marcării tuturor animalelor domestice se pare că nu este departe timpul când se va încerca trecerea la „chip-area” sistematică a oamenilor – pentru care toată discuţia în jurul „paşaportului biometric” nu este decât un preludiu.

Însă pentru a determina omenirea să accepte aceasta, trebuie ca în prealabil să se instaleze un climat de incertitudine, panică şi groază în populaţie, lucru care a început deja prin mediatizarea intensivă a „crizei mondiale” şi a efectelor ei asupra oamenilor.
Prin marcarea electronică individuală seva putea monitoriza deplasarea cuiva, prezenţa sa în diferite momente în diferite locuri fiind semnalată de aparatele de scanare de la distanţă care vor fi instalate pretutindeni. (În paranteză fie spus, acest lucru este posibil şi chiar practicat uneori şi astăzi, pe baza telefoanelor mobile pe care le purtăm cu toţii, şi care ne trădează identitatea şi locaţia la un moment dat). Pe lângă prezenţa individului, vor putea fi „citite” toate datele personale ale acestuia, de la naţionalitate, profesie, cont bancar şi până la bolile cu care este luat în evidenţă în fişa lui medicală.

Neacceptarea acestei marcări l-ar pune pe om în imposibilitatea primirii sau efectuării de plăţi – deci nu-şi va mai putea plăti facturile la utilităţi (căldură, apă, energie electrică etc.), nu-şi va mai putea cumpăra alimente, îmbrăcăminte sau alte produse necesare, iar neplata impozitului pe proprietăţile sale (locuinţă, autoturism etc.) ar duce automat în scurt timp la confiscarea acestora.
Cu alte cuvinte, orice om care, dintr-un motiv sau altul devine incomod pentru sistem, sau măcar „suspect” va putea fi anihilat în cel mai scurt timp cu maximă operativitate, ceea ce se încadrează perfect cu scenariul trasat în profeţie cu privire la sfârşitul timpului sfârşitului.

Unii observatori atenţi ai evoluţiei politicii naţionale în context internaţional fac, printre altele, următoarele observaţii cu privire la evenimentele actuale:
Sub presiunea internaţională, România tocmai a contractat cel mai mare împrumut din istoria sa, împrumut făcut în secret, în mare grabă, fără a se prezenta justificări clare pentru scopul cu care a fost făcut şi destinaţia pe care o vor avea aceşti bani. Evitânduse declararea sumei totale împrumutate, aceasta poate fi mărită oricând ulterior... Sub pretextul sprijinirii economiei, o mare parte din aceşti bani vor fi acordaţi băncilor (ceea ce oricum nu va crea noi locuri de muncă), urmând ca ţara să fie apoi obligată la plata datoriilor cu dobânzile de rigoare...

În mod concret, asupra populaţiei, aceasta este foarte probabil să se repercuteze în creşterea necontrolată a taxelor şi impozitelor, a TVA-ului şi a preţurilor, în reducerea bugetelor unor ministere ca cel pentru sănătate şi învăţământ, şi o devalorizare dezastruoasă a monedei naţionale. Tot mai mulţi oameni îşi vor pierde serviciile şi orice sursă de venit, criza socială se va ascuţi, frustrarea şi lipsa vor lua dimensiuni nebănuite şi disperarea oamenilor îi va duce la proteste masive şi revolte pe scară largă, care vor fi reprimate cu brutalitate de autorităţi. Efectele vor fi devastatoare.

Se va cotinua probabil tendinţa de „aliniere” a României la practicile altor ţări dezvoltate – prin impunerea treptată a chipării (iniţial la paşapoarte, apoi la buletine de identitate şi permise auto, iar în ultimă fază chiar a corpului uman), acţiune care va merge mână în mână cu montarea de scannere şi camere de luat vederi pretutindeni şi de implementare a statului poliţienesc. Şi în ceea ce priveşte impunerea vaccinurilor, aşteptările sunt cât se poate de sumbre.
Aşa cum s-a semnalat deja în mediile naţionale şi internaţionale, ne aflăm în pragul unei crize alimentare, care va fi mult mai dramatică decât cea financiară.
Se pare că scopul final al acestei crize economice mondiale, provocată de cei care aveau să devină beneficirarii ei direcţi este acela ca, după distrugerea economiilor naţionale şi a sistemelor bancare „sănătoase”, oamenii să fie atât de îngroziţi şi terifiaţi de lipsuri de tot felul, încât să ceară guvernelor să ia măsuri pentru a-i scoate din această situaţie, şi, în disperarea lor, oamenii vor accepta orice soluţie le va fi oferită, fără a mai ţine cont de idealuri ca libertate individuală, drepturile omului etc.
Acesta ar fi contextul ideal pentru introducerea unei monede unice, virtuale, care să fie introdusă electronic în conturile individuale cu ajutorul chipurilor din mână, iar oamenii, determinaţi de foamete şi lipsuri, vor accepta de bună voie această soluţie pentru a putea supravieţui.

Chip-area ar putea duce la mult doritul control absolut – se va şti în orice moment unde suntem, de câţi bani dispunem, ce cumpărăm, ce mâncăm, ce ziare citim etc. Orice răzvrătire a individului ar putea duce la comanda de blocare a „chipului”, moment din care individul respectiv va înceta să mai „existe” din punct de vedere social...

Cam aşa sunt văzute perspectivele de viitor ale planetei de către numeroşi analişti ai mediului economico-politic internaţional, care, departe de a fi nişte fanatici apostoli ai teoriei conspiraţiei, analizează în mod obiectiv, pe baza faptelor, tendinţele actuale şi direcţia spre care ne îndreptăm.

În ce măsură asemenea previziuni se vor adeveri, vom putea vedea probabil într-un viitor destul de apropiat, cert este însă că nu ne aşteaptă zile uşoare şi că fericirea nu este de căutat în lumea aceasta...
Şi, dacă a fost cândva un timp când solia îngerului al treilea să fi fost de maximă actualitate, este clar că acel timp ne stă nemijlocit înainte. Fiara a pornit o ofensivă furibundă, angajând în luptă tot arsenalul acumulat în timp. Te numeri şi tu printre cei care sunt gata să dea lupta cu ea, coste aceasta oricât ar costa?

„Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei, şi oricine primeşte semnul numelui ei! Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” (Apocalipsa 14:9-12).

Oricât de disproporţionate ar fi taberele, şi oricât de inegală este lupta, biruinţa va fi de partea acelora care, cu toată hotărârea rămân statornici şi „păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus”: „Şi am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc; şi pe marea de sticlă, cu alăutele lui Dumnezeu în mână, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei şi ai numărului numelui ei.” (Apocalipsa 15:3). „Ei l-au biruit, prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturisirii lor, şi nu şi-au iubit viaţa chiar până la moarte.” (Apocalipsa 12:11).