Vineri, 7 decembrie. ÎNCREDERE ABSOLUTA

O compilație din Biblie şi Spiritul Profetic, cu comentarii de Leslie Bauer

Încredere” este un cuvânt foarte interesant – şi dacă este înţeles corect, poate duce la o experienţă fascinantă care să dureze o veşnicie. Încrederea absolută este şi mai interesantă, deoarece sugerează o desăvârşire şi deplinătate pe care încrederea obişnuită nu o are.

Uneori înţelegem mai bine termenii din domeniul spiritual dacă ne întrebăm care este sensul lor în alte domenii ale vieţii. De exemplu, ce înseamnă „încredere” în lumea afacerilor sau în cea juridică? Folosit ca substantiv, termenul care înseamnă „încredere” în limba engleză, poate însemna şi administraţie prin procură, adică o înţelegere de afaceri prin care o persoană acordă, prin împuternicire, proprietatea sau titlul asupra unuia sau mai multor bunuri, cum ar fi case şi maşini, uneia sau mai multor persoane cu scopul conservării şi protejării în folosul unuia sau a mai multor beneficiari ai procurii.

Cu alte cuvinte, cineva acordă dreptul de proprietate asupra unor bunuri cuiva cu scopul de a le păstra, conserva şi proteja în folosul său. Un părinte poate acorda administraţie prin procură pentru a păstra valoarea proprietăţii până când copilul ajunge la maturitate pentru a deveni moştenitor. Curatorul deţine stăpânirea temporară a proprietăţii până când o predă proprietarului de drept. Curatorul răspunde de proprietate ca şi când aceasta i-ar aparţine de fapt. Putem aplica această definiţie la noi şi sănătatea noastră? Ne-a încredinţat Dumnezeu un lucru pe care trebuie să-l protejăm, păstrăm şi păzim pentru El? Suntem noi curatorii Lui?

„Nu știți ca trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuiește în voi și pe care L-ați primit de la Dumnezeu? Și ca voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți, dar, pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 6: 19-20).

A, da! Corpurile ne sunt date pentru a le păzi şi proteja. De ce? Ele nu sunt ale noastre. Ele aparţin lui Dumnezeu. El le-a cumpărat şi apoi ni le-a dat înapoi pentru a le păstra. Dar nu ne putem proteja singuri corpul. Noi putem doar să cerem ca El să refacă chipul Său în noi şi astfel să-i reînmânăm corpurile, să le pregătim pentru veşnicie şi viaţa veşnică.

Viaţa este un dar de la Dumnezeu. Corpurile ne-au fost date pentru a le folosi în slujba lui Dumnezeu, şi El doreşte ca noi să le îngrijim şi să le apreciem. Noi deţinem atât capacităţi fizice cât și mentale. Impulsurile şi pasiunile noastre își au reședința în corp și în consecinţă, nu trebuie să facem nimic care să întineze această proprietate ce ne-a fost încredinţată. Corpurile noastre trebuie păstrate în starea fizică cea mai bună şi sub influenţele spirituale cele mai bune, pentru a putea folosi la maxim talentele noastre.” 1

Deplinătate ş i desăvârşire

În domeniul legislativ, termenul „perfect”, poate fi definit drept corect sau ca urmând în mod absolut o procedură cerută pentru a înregistra un drept pentru o anume proprietate.

Această definiţie este destul de interesantă atunci când este combinată cu o definiţie simplificată a termenului procură. Procura este un document care ne obligă (să păstrăm trupurile noastre pentru a-I sluji) și care are proceduri clare și corecte de folosire. Ne cere Dumnezeu aceasta ca fiind ceva obligatoriu, pretins de lege.

„Nu știți ca voi sunteți Templul lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi? Dacă nimicește cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este sfânt, și așa sunteți voi.” (1 Corinteni 3:16, 17).

În momentul în care o persoană uită că talentele şi proprietăţile sale sunt ale Domnului, în acel moment el deturnează bunurile lui Dumnezeu. El joacă rolul unui administrator nedrept, determinându-L pe Dumnezeu să-şi transfere bunurile în mâini mai loiale. Dumnezeu cere celor cărora le-a încredinţat bunurile Sale să le trateze cu credincioşie, ca să arate lumii că ei lucrează pentru mântuirea celor păcătoşi. El cere celor care pretend a se afla sub controlul Său să nu-L reprezinte greşit în caracter... Zilnic El ne satură de bunătăţi... Să-i dăm deci slavă împărţind şi altora din belşugul pe care El îl revarsă peste noi.” 2

Ce înseamnă acest lucru?

Solemnitatea vieţii sub formă de împrumut dăruită nouă de Dumnezeu reiese din următorul citat din Scriptură: „ Căci toți trebuie să ne înfățișam înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-și primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.” (2 Corinteni 5:10).

Aceasta se aplică şi în domeniul sănătăţii. Dumnezeu a dat îndrumări clare acestei generaţii cu privire la modul în care ar trebui să ne îngrijim templul trupului pentru a ne păstra sănătatea fizică şi a ne dezvolta spiritualitatea. El ne-a dat informații importante în Biblie şi în Spiritul Profetic care să ne ajute să ne întreținem o sănătate bună şi să o refacem. Dacă vom urma calea pe care a stabilit-o şi pe care ne cere să mergem, vom secera la rândul nostru binecuvântările minunate pe care le are păstrate pentru noi. Să analizăm, de exemplu, îndrumările Sale cu privire la nutriţie şi cumpătare. Apetitul, este un lucru care ne este pus zilnic la încercare. Cerul urmăreşte modul în care noi îndeplinim cerinţele lui Dumnezeu.

Cerealele şi fructele, pregătite fără grăsime şi într-un mod cât mai natural cu putinţă ar trebui să constituie hrana tuturor acelora care pretind că se pregătesc pentru înălțarea la cer.” 3 Cerealele, fructele, fructele oleaginoase și legumele constituie dieta aleasă pentru noi de Creatorul nostru. Aceste produse, pregătite într-un mod cât mai simplu și natural cu putință sunt cele mai sănătoase şi hrănitoare. Ele aduc tărie, putere de rezistenţă şi o vigoare intelectuală care nu este furnizată de o dietă mai complexă şi stimulantă.” 4

După cum vedem, Dumnezeu a dat dieta potrivită pentru păstrarea corpului şi sufletului. A alege să ne hrănim doar cu acest tip de hrană este un proces de durată; unul care necesită creştere permanentă, pentru că s-ar putea să existe obiceiuri din trecut care să necesite schimbare.

Prin lumina dată mie mi s-a arătat că nu peste mult timp va trebui să renunţăm la hrana animală. Chiar şi laptele va trebui părăsit. Boala se înmulţeşte rapid. Blestemul lui Dumnezeu este asupra pământului.” 5

De multe ori mama aşează pe masă hrană care este o cursă pentru familia ei. Cărnurile, untul, brânza, produsele bogate de patiserie, hrana picantă şi condimentele sunt consumate din belşug atât de către cei tineri cât şi de către cei bătrâni. Aceste produse îşi fac lucrarea caracteristică, aceea de a deranja stomacul, a excita nervii şi de a slăbi intelectul. Organele care produc sânge nu pot transforma astfel de lucruri într-un sânge bun. Grăsimea folosită la gătit face ca mâncarea să fie greu digerabilă. Brânza are un efect vătămător.” 6

Seriozitatea efortului pe care-L face Dumnezeu poate fi înţeles din citatele următoare: „Vor lua oamenii aminte la avertizare? Vor preţui ei lumina sau vor deveni sclavi ai apetitului şi a patimilor înjositoare? Hristos aşează în faţa noastră o ţintă mai înaltă la care să ne străduim să ajungem decât aceea de a chibzui la ce să mâncăm, ce să bem şi cu ce să ne îmbrăcăm. Mâncarea, băutura şi îmbrăcămintea sunt promovate într-o astfel de măsură încât acestea devin călcări ale legii şi fac parte din păcatele marcante ale zilelor din urmă, constituind un semn al venirii lui Hristos în curând. Timpul, puterea şi banii care-i aparţin Domnului, şi pe car El ni le-a încredinţat, sunt risipiţi pe grămezi inutile de rochii şi pe delicatese care să satisfacă apetitul pervertit şi care slăbesc vitalitatea şi aduc suferinţă şi decădere. Este imposibil să aducem corpurile noastre ca o jertfă vie lui Dumnezeu, atâta timp cât ele sunt pline de stricăciune şi boală prin propria noastră îngăduinţă de sine păcătoasă.” 7

„Îngăduirea necontrolată a propriilor slăbiciuni, precum şi boala şi degradarea care decurg din aceasta, au existat pe timpul primei veniri a lui Hristos şi vor exista din nou, cu o intensitate sporită a răului, chiar înainte de a doua Lui venire. Hristos declară că starea lumii va ajunge ca în zilele de dinainte de potop, și la fel cum se întâmpla în Sodoma şi Gomora. Orice întocmire a gândurilor inimii va fi în mod continuu numai spre rău. Noi trăim chiar cu foarte puţin timp înaintea acelui timp înfricoşător şi noi suntem cei care trebui să înțelegem lecţia conţinută de postul Mântuitorului.

Doar prin agonia de nespus pe care a îndurat-o Hristos ne putem da seama de efectele deosebit de rele ale îngăduirii nestăpânite de sine. Exemplul Său dovedeşte că singura noastră speranţă pentru viaţa veşnică este prin aducerea apetitului şi pasiunilor noastre în supunere faţă de voinţa lui Dumnezeu.” 8

O înţelegere echilibrată

Vor exista în viaţa noastră momente când boala ne va cuprinde. Uneori aceasta se va datora neglijenţei noastre. Altădată aceasta va fi ocazia de a alerga la Dumnezeu, aşa cum a fost cazul lui Elisei.

După ce l-a încurajat şi sfătuit pe Ioas, lucrarea lui Elisei s-a încheiat. El, cel asupra căruia căzuse în măsură bogată spiritul ce fusese cu Ilie, se dovedise credincios până la sfârşit. Nu a şovăit niciodată. Nu şi-a pier dut niciodată credinţa în puterea Celui Atotputernic. Întotdeauna, atunci când calea dinaintea lui părea închisă cu totul, totuşi înainta în credinţă şi Dumnezeu i-a onorat încrederea, deschizând calea înaintea lui.

Soarta lui Elisei nu a fost aceea de a-l urma pe stăpânul său într-un car de foc. Domnul a permis să vină asupra lui o boală cronică. În timpul orelor lungi de slăbiciune şi suferinţă umană, credinţa lui s-a prins cu tărie de făgăduințele lui Dumnezeu şi a zărit în jurul lui soli cereşti aducători de pace şi mângâiere.” 9

Indiferent care ar fi cauza bolii, ocazia este aceeaşi – aceea de a veni la Dumnezeu cu asigurarea deplină de ajutor şi mângâiere. De fapt, aceasta este încredere/administrare prin procură.

A coopera cu planul desăvârşit al Creatorului nostru

„ ‚Pentru că Eu trăiesc și voi veți trăi,’ a spus Hristos (Ioan 14:19). Aceasta este viaţa pe care trebuie să o arătăm celor bolnavi spunându-le că dacă vor avea credinţă în Hristos ca restaurator, dacă vor coopera cu El, ascultând de legile sănătăţii, El le va da din viața Sa. Aceasta este adevărata ştiinţă a vindecării trupului şi sufletului.” 10

Această adevărată ştiinţă a vindecării trupului şi sufletului are de asemenea câteva procedee corecte enunţate pe care suntem obligați să le analizăm. Nivelul nostru de ascultare faţă de poruncile lui Dumnezeu descoperă nivelul încrederii pe care o avem în înţelepciunea şi puterea Lui. Amintiţi-vă că noi trebuie să cultivăm încredere desăvârşită în El, şi nu încredere parţială. Deci, enumerate în mod clar, ce proceduri sunt recunoscute de Dumnezeu în ce priveşte vindecarea?

Există multe căi de a practica arta vindecării, dar numai una este calea aprobată de Cer. Remediile lui Dumnezeu sunt agenţi simpli ai naturii care nu vor încărca şi slăbi organismul prin proprietăţile lor pline de putere. Apa şi aerul curat, curăţenia, o dietă adecvată, curăţia vieţii şi o încredere puternică în Dumnezeu sunt remediile din lipsa cărora mor mii de persoane; însă, aceste remedii sunt considerate demodate deoarece folosirea lor cu îndemânare necesită un efort pe care oamenii nu îl apreciază. Aerul proaspăt, mişcarea, apa curată şi o curte şi o locuinţă curate sunt, cu doar puţin efort, la îndemâna tuturor; pe de altă parte medicamentele sunt scumpe, atât în ceea ce priveşte banii cheltuiţi cât şi în ceea ce priveşte efectele avute asupra organismului.” 11 În citatul de mai sus ne sunt daţi parametrii prin care Dumnezeu lucrează pentru vindecarea trupului pe care ni le-a încredințat. El va folosi elementele simple din natură (cele opt legi ale sănătății) ca să faciliteze vindecarea, şi El ne-a avertizat cu privire la lucrurile pe care El nu le aprobă: medicamentele.

De ce sunt medicamentele atât de dăunătoare? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să aflăm mai întâi ce este boala.

Boala este efortul organismului de a scoate afară din el stările rezultate de pe urma călcării legilor sănătăţii.” 12

Cei care au obiceiul să ia medicamente păcătuiesc împotriva raţiunii lor şi îşi pun în pericol viaţa de apoi.” 13 Boala este încercarea corpului nostru de a se vindeca de ceea ce i-am făcut. Boala fiind cea care aduce vindecarea, ce nebunie este adesea folosirea medicamentelor pentru oprirea vindecării. Metoda lui Dumnezeu este aceea de a ajuta corpul în lucrarea lui prin binecuvântările care stau la îndemâna tuturor: aerul curat, lumina soarelui, apa şi aşa mai departe.14

„Oamenii trebuie învăţaţi că medicamentele nu vindecă boala. Este adevărat că ele uneori aduc alinare temporară şi pacientul pare să se refacă în urma folosirii lor; aceasta se datorează faptului că organismul are suficientă forţă vitală pentru a da afară toxinele şi a îndrepta stările care au provocat boala. Sănătatea se reface în ciuda medicamentelor. Însă, în cea mai mare parte a cazurilor, medicamentul schimbă doar forma şi localizarea bolii. Adesea, efectul otrăvii pare să biruie pentru un timp, dar rezultatele rămân în organism şi produc mai târziu boli mai serioase.

„Prin folosirea medicamentelor otrăvitoare, mulţi aduc asupra lor boli cronice şi multe vieţi care ar fi putut fi salvate prin folosirea metodelor naturale de vindecare se pierd. Conţinutul otrăvitor din aşanumitele remedii creează obiceiuri şi pofte care aduc ruina atât asupra sufletului cât şi asupra corpului. Multe dintre remediile populare numite „medicament brevetat”, chiar unele dintre medicamentele prescrise de doctori, acţionează ca un factor în a declanşa obiceiul consumului de alcool, de opiu, de morfină, care sunt un blestem atât de mare pentru societate.

Singura noastră speranţă de mai bine este aceea de a educa poporul cu privire la principiile corecte. Medicii să înveţe poporul că puterea de refacere nu stă în medicamente, ci în organism. Boala este efortul organismului de a se elibera de starea rezultată din călcarea legilor sănătăţii. În caz de boală, trebuie stabilită cauza. Circumstanţele nesănătoase trebuie schimbate, obiceiurile greşite trebuie corectate. Astfel organismul trebuie ajutat în efortul său de a elimina toxinele şi de a restabili o bună funcționare a organismului.” 15

Trebuie să devenim cunoscători ai procedurilor pe care Dumnezeu le-a dat, iar în schimb vom dezvolta o încredere care va putea trece orice test care ne va sta în cale. Va deveni un obicei acela de a alerga la Dumnezeu pentru refugiu şi tărie pentru corp, suflet şi minte.

„Dar pentru voi, care vă temeți de Numele Meu, va răsări Soarele neprihănirii, și tămăduirea va fi sub aripile Lui; veți ieși și veți sări ca vițeii din grajd.” (Maleahi 4:2).

Trimiteri:

1 Sfaturi pentru sănătate, pg. 41 engl.

2 Оn locuri cereşti, pg. 302 engl.

3 Dietă şi hrană, pg. 314 engl.

4 Idem., pg. 81 engl.

5 Idem., pg. 357 engl.

6 Idem., pg. 368 engl.

7 Idem., pg. 61 engl.

8 Hristos lumina lumii, pg. 122 engl.

9 Profeţi şi regi, pg. 263, 264 engl.

10 Divina vindecare, pg. 244 engl.

11 Mărturii, vol. 5, pg. 443 [Sublinieri adăugate] engl.

12 Divina vindecare, pg. 127 [Sublinieri adăugate] engl.

13 Solii alese, vol 2, pg. 290, 291 engl.

14 Vezi Divina vindecare, pg. 12 engl.

15 Divina vindecare, pg. 126, 127 engl.