29. Prin rugăciune.

Rugaţi-vă neîncetat. "Fără rugăciuni stăruitoare şi continuă veghere, noi suntem în primejdia de a deveni din ce în ce mai nepăsători şi de a devia de la calea dreaptă. Vrăjmaşul mântuirii noastre caută mereu să pună piedici în calea spre tronul milei, pentru ca noi să nu putem obţine ‑ prin rugăciuni stăruitoare şi credinţă ‑ harul şi puterea de a rezista ispitei." Calea către Hristos, p. 95.

Nimic să nu vă amăgească. "Sfinţenia nu este extaz, răpire sufletească; ea este o deplină predare a voinţei lui Dumnezeu; ea înseamnă a trăi prin orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu; înseamnă a face voia Tatălui nostru Ceresc; înseamnă încredere în Dumnezeu în vreme de încercare, în timp de întuneric ca şi în vreme luminoasă; înseamnă a umbla prin credinţă, a sluji pe Dumnezeu cu încredere neclintită, a rămâne în iubirea Sa." Faptele Apostolilor, p. 51.

Încredere puternică. "Rugăciunea care porneşte dintr-o inimă serioasă şi credincioasă, este cu adevărat o rugăciune făcută cu ardoare, care are o mare putere. Dumnezeu nu răspunde întotdeauna la rugăciunile noastre aşa cum ne aşteptăm noi, căci noi poate nu cerem ceea ce este spre binele nostru cel mai mare; dar în dragostea şi înţelepciunea Sa, El ne va da acele lucruri de care avem cea mai mare trebuinţă."

Plini de dragostea divină. "Inima ucenicilor era supraîncărcată cu o generozitate atât de deplină, atât de adâncă, atât de larg cuprinzătoare, încât îi constrângea să meargă până la marginile pământului, mărturisind: "Să ne ferească Dumnezeu să ne lăudăm cu altceva, decât cu crucea Domnului Isus Hristos."

Prin rugăciune călduroasă şi stăruitoare, ei au fost înzestraţi cu Duhul Sfânt şi apoi au pornit apăsaţi de povara salvării de suflete, umpluţi de râvna de a extinde biruinţa crucii.

Ceea ce a făcut Domnul pentru poporul Său atunci, este tot atât de necesar - poate chiar mai necesar - ca El să facă pentru poporul Său azi.

Nu urmează ca Duhul lui Dumnezeu să vină astăzi ca să umple pe oameni de putere?" Mărturii, vol. 7, p. 31, 33.