Lecția 7. Căsătorindu-ne și dând în căsătorie

„În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie.” (Matei 24:38).

„Cărarea spre viața veșnică este abruptă și aspră. Nu vă luați greutăți în plus, care să vă împiedice progresul.” – Solii către tineret, p. 440 (cap. Rezultatele neascultării).

Recomandare pentru studiu: Căminul advent, p. 94–120 (Secțiunea 4 – cap. 14: Adevărata convertire, Secțiunea 5 – cap. 15: Făgăduințe solemne, cap. 16: O întovărășire fericită, cap. 17: Obligații reciproce).

Duminică 7 mai

1. ZILELE LUI NOE

a. Ce alegeri păcătoase a făcut poporul lui Dumnezeu din zilele lui Noe? Geneza 6:1, 2.

Geneza 6:1 Când au început oamenii să se înmulţească pe faţa pământului, şi li s-au născut fete,2 fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase; şi din toate şi-au luat de neveste pe acelea pe care şi le-au ales.

„Marea nelegiuire în ce privește căsătoria din zilele lui Noe a fost că fiii lui Dumnezeu s-au înrudit cu fetele oamenilor. Acei care mărturiseau faptul că Îl cunosc și Îl respectă pe Dumnezeu, s-au asociat cu acei care aveau inima stricată; și, fără discernământ, ei s-au căsătorit cu cine au dorit.” – Solii către tineret, p. 456 (cap. 154: A se căsători și a da în căsătorie).

b. Cum va fi chiar înainte de revenirea lui Hristos? Matei 24:37, 38.

Matei 24:37 Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului.38 În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie.

„Sunt mulți în ziua de azi care nu posedă profunzimea experienței religioase, care fac exact aceleași lucruri care se făceau în zilele lui Noe. Ei vor intra în relații de căsătorie fără o judecată atentă și cu rugăciune. Mulți se angajează în jurământul sacru în mod la fel de nechibzuit cum ar intra într-o afacere comercială; adevărata dragoste nu reprezintă motivul căsătoriei.” – Ibid.

„Nu este niciun păcat în sine însuși a mânca și a bea, ori a te căsători și a da în căsătorie... Dar în zilele lui Noe oamenii să căsătoreau fără să Îl consulte pe Dumnezeu sau să caute călăuzirea și sfatul Lui.” – Căminul advent, p. 121 (cap. 18: Îndatoriri și privilegii în căsătorie).

 

Luni 8 Mai

2. URMÂND EXEMPLUL LUI ISAAC

a. Ce rugăminte importantă i-a adresat Avraam slujitorului său credincios, în vederea alegerii unei soții pentru Isaac? Geneza 24:3; 2 Corinteni 6:14.

 Geneza 24:3 şi te voi pune să juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Canaaniţilor, în mijlocul cărora locuiesc.

2Corinteni 6:14 Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul?  

„N-ar trebui ca poporul lui Dumnezeu să se aventureze vreodată pe un teren interzis. Căsătoria între credincioși și necredincioși este interzisă de Dumnezeu. Dar, prea adesea, inima neconvertită își urmează propriile dorințe și au loc căsătorii neaprobate de Dumnezeu. . . Acei care mărturisesc adevărul calcă în picioare voia lui Dumnezeu căsătorindu-se cu necredincioși; ei pierd favoarea Lui și fac o lucrare amară de pocăință. Necredincioșii pot să dețină un caracter moral excelent, dar faptul că el sau ea nu a răspuns pretențiilor lui Dumnezeu și a neglijat o mântuire așa de mare, este un motiv suficient pentru care o astfel de unire să nu fie încheiată. Caracterul celui necredincios poate fi similar cu cel al tânărului bărbat căruia Isus i-a adresat cuvintele: „Îți mai lipsește un lucru”; acela era unicul lucru de care era nevoie.” – Căminul advent, p. 63 (Cap. 9: Căsătorii interzise).

b. În Cine s-a încrezut slujitorul pentru a face alegerea și ce test a fost folosit? Geneza 24:12–14.

Geneza 24:12 Şi a zis: Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam! Te rog, dă-mi izbândă astăzi, şi îndură-Te de stăpânul meu Avraam.13 Iată, stau lângă izvorul acesta de apă, şi fetele oamenilor din cetate vin să scoată apă.14 Fă ca fata căreia îi voi zice: Pleacă-ţi vadra, te rog, ca să beau, şi care va răspunde: Bea, şi am să dau de băut şi cămilelor tale, să fie aceea, pe care ai rânduit-o Tu pentru robul Tău Isaac! Şi prin aceasta voi cunoaşte că Te-ai îndurat de stăpânul meu. 

„Amintindu-și cuvintele lui Avraam, că Dumnezeu va trimite pe îngerul Său cu el, [slujitorul] s-a rugat cu seriozitate pentru călăuzire clară. În familia stăpânului său, el era obișnuit cu exercitarea constantă a amabilității și ospitalității și acum el a cerut ca un act de politețe să poată indica fata pe care Dumnezeu a ales-o. Abia a fost rostită rugăciunea, că răspunsul a și fost trimis. Printre femeile care erau strânse la fântână, manierele curtenitoare ale uneia i-au atras atenția. Când ea a venit de la fântână, străinul a mers la ea, cerându-i puțină apă din ulciorul pe care îl avea pe umăr. Cererea a primit un răspuns amabil, cu oferta de a scoate apă și pentru cămile, un serviciu care era obișnuit chiar pentru fiicele de prinți să-l facă pentru turmele și cirezile tatălui lor. Astfel, semnul dorit a fost dat. Fata „era foarte frumoasă la vedere” și politețea ei binevoitoare a dat dovada unei inimi amabile și a unei dispoziții active, energice.” – Patriarhi și profeți, p. 172, 173 (cap. 15: Căsătoria lui Isaac).

c. Cum au fost respectate dorințele Rebecăi? Geneza 24:58.

Geneza 24:58 Au chemat dar pe Rebeca, şi i-au zis: Vrei să te duci cu omul acesta? Da, vreau, a răspuns ea.  

 

Marți 9 mai

3. SCOPUL LUI DUMNEZEU ÎN CĂSĂTORIE

a. De ce a ales Dumnezeu „un ajutor potrivit pentru om” și cum este descrisă o soție bună? Geneza 2:18; Proverbele 18:22; 19:14.

Gerneza 2:18 Domnul Dumnezeu a zis: Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.

Proverbe 18:22 Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul.

Proverbe 19:14 Casa şi averea le moştenim de la părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul.  

„Dumnezeu Însuși i-a dat lui Adam un tovarăș. El i-a oferit „un ajutor potrivit” – un ajutor care să corespundă nevoilor lui – cineva care se potrivea să fie tovarășul lui și care putea fi una cu el în dragoste și simpatie. Eva a fost creată dintr-o coastă luată de la Adam, simbolizând că ea nu trebuia nici să îl controleze ca un cap, nici să fie călcată în picioare ca inferioară, ci să-i stea alături, egală cu el, să fie iubită și protejată de el. Fiind parte din bărbat, os din oasele lui și carne din carnea lui, ea era cel de-al doilea eu al său, arătând unirea strânsă și atașamentul tandru care ar trebui să existe în această relație. „Căci nimeni nu și-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrănește, îl îngrijește cu drag.” (Efeseni 5:29).” – Credința prin care trăiesc, p. 251.

„Dumnezeu a făcut din bărbat, o femeie, care să-i fie un tovarăș și ajutor, să fie una cu el, să-l bucure, să-l încurajeze și să-l binecuvânteze, iar el, la rândul său, să fie ajutorul ei puternic. Toți cei care intră în relații de căsătorie cu un scop sfânt – soțul de a obține afecțiunile curate ale inimii femeii, iar soția de a înmuia și a îmbunătăți caracterul soțului ei și de a-l completa – îndeplinesc scopul lui Dumnezeu pentru ei.” – Căminul advent, p. 99 (cap. 15: Făgăduințe solemne).

b. Ce măsuri a luat Dumnezeu în familie, după căderea în păcat? Geneza 3:16 (ultima parte); Coloseni 3:18, 19; Efeseni 5:22, 25.

Geneza 3:16 up ... şi dorinţele tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.

Coloseni 3:18 Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, cum se cuvine în Domnul.19 Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele, şi nu ţineţi necaz pe ele.

Efeseni 5:22 Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului;25 Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea. 

„La creațiune, Dumnezeu a făcut-o [pe Eva] egală cu Adam. Dacă ar fi rămas ascultători de Dumnezeu – în armonie cu marea Sa lege a dragostei – ei ar fi fost mereu în armonie unul cu celălalt; dar pă- catul a adus neînțelegere și acum unirea lor putea fi menținută și armonia păstrată doar prin supunerea uneia dintre părți, celeilalte. Eva a fost prima care a păcătuit; și ea a căzut în ispită despărțindu-se de tovarășul ei, contrar îndrumării divine. Prin ademenirea ei, Adam a păcătuit și astfel ea a fost acum așezată în supunere față de soțul ei. Dacă principiile poruncite de legea lui Dumnezeu ar fi fost prețuite de rasa umană căzută, această sentință, deși apărând ca rezultat al păcatului, s-ar fi dovedit o binecuvântare pentru ei; dar abuzul bărbatului, pe motivul supremației astfel acordate lui, a făcut adesea ca partea femeii să fie foarte amară.” – Ibid., p. 115 (cap. 17: Obligații reciproce).

 

Miercuri 10 mai

4. URMÂND MODELUL DIVIN

a. Cum ar trebui soții și soțiile să copieze exemplul privind modul în care Isus a relaționat cu Tatăl Său? Ioan 5:20 p.p.; 8:29.

 Ioan 5:20 pp Căci Tatăl iubeşte pe Fiul, şi-I arată tot ce face; şi-I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ...

Ioan 8:29 Cel ce M-a trimis, este cu Mine; Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că totdeauna fac ce-I este plăcut.  

„Fiecare să ofere dragoste, mai degrabă decât să o ceară. Cultivați ceea ce este nobil în voi și fiți grabnici în a recunoaște însușirile bune în alții. Conștiența că ești apreciat este un stimul și o recompensă minunată. Simpatia și respectul încurajează străduința după perfecțiune și dragostea însăși crește când este stimulată către țeluri nobile. Nici soțul, nici soția nu ar trebui să își contopească individualitatea lui sau a ei cu a celuilalt. Fiecare are o relație personală cu Dumnezeu. Fiecare să Îl întrebe pe El: „Ce este bine?”, „Ce este rău?”, „Cum pot să îmi îndeplinesc cel mai bine scopul vieții?”. Lăsați ca belșugul afecțiunilor voastre să curgă spre Cel care Și-a dat viața pentru voi. Faceți din Hristos primul și ultimul, Cel mai bun din toate. Pe măsură ce dragostea voastră pentru El devine mai profundă și mai puternică, dragostea voastră unul față de celălalt va fi curățată și întărită.” – Pe urmele Marelui Medic, p. 361 (cap. Ziditorii căminului).

b. Ce alt atribut important s-a observat în relația lui Isus cu Tatăl Său? Ioan 10:30; Efeseni 4:3.

Ioan 10:30 Eu şi Tatăl una suntem. Efeseni 4:3 şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului, prin legătura păcii.  

„Fără o îngăduință și dragoste reciprocă, nicio putere pământească nu poate să vă țină pe tine și pe soțul tău în legăturile unirii creștine. Tovărășia voastră în relația de căsătorie ar trebui să fie strânsă și delicată, sfântă și înălțată, insuflând o putere spirituală în viețile voastre, ca să puteți fi unul pentru celălalt tot ceea ce cuvântul lui Dumnezeu cere. Când veți ajunge la condiția pe care Domnul o dorește de la voi, veți descoperi cerul coborât la voi și pe Dumnezeu în viața voastră.” – Căminul advent, p. 112 (cap. 16: O întovărășire fericită, reușită).

„Orice ar distruge pacea și unitatea familiei ar trebui să fie înăbușit cu fermitate, iar amabilitatea și dragostea ar trebui cultivate. Cel care manifestă spiritul de gingășie, îngăduință și dragoste, va descoperi că același spirit va fi reflectat asupra lui. Unde domnește Spiritul lui Dumnezeu, nu se va discuta despre incompatibilitate în relația de că- sătorie. Dacă Hristos ia cu adevărat chip în interior, ca speranță a slavei, va fi unire și dragoste în cămin. Hristos, care locuieşte în inima soției, va fi în acord cu Hristos, care locuieşte în inima soțului. Ei se vor lupta împreună pentru locul pe care Hristos S-a dus să-l pregătească pentru acei care Îl iubesc.” – Ibid., p. 120 (cap 17: Obligații reciproce). 

 

Joi 11 mai

5. APLANÂND CONFLICTUL

a. Ce spirit ar trebui să manifeste soții și soțiile, în special atunci când se află în dificultăți? Iacov 4:6, 7, 10.

Iacov 4:6 Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.7 Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.10 Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.  

„Este o problemă dificilă să rezolvi greutățile familiei, chiar și atunci când soțul și soția caută să ia o hotărâre corectă și dreaptă privind anumite datorii ale lor, dacă ei nu au reușit să își supună inima lui Dumnezeu.” – Căminul advent, p. 119 (cap. 17: Obligații reciproce).

„Deși greutăți, nedumeriri și descurajări pot să apară, nici soțul, nici soția să nu nutrească gândul că unirea lor este o greșeală sau o dezamăgire. Hotărâți-vă să fiți tot ceea ce e posibil unul pentru celălalt. Continuați atențiile de la început. În orice mod, încurajați-vă unul pe celălalt să luptați în bătălia vieții. Căutați să contribuiți la creșterea fericirii celuilalt. Să fie o dragoste reciprocă, îngăduință reciprocă. Atunci căsătoria, în loc de a fi sfârșitul dragostei, va fi ceea ce ar trebui să fie, și anume începutul ei. Căldura adevăratei prietenii, dragostea care leagă inimă de inimă, este o pregustare a bucuriei cerului. „Toți ar trebui să cultive răbdarea prin practicarea răbdării. Fiind amabili și îngăduitori, adevărata dragoste poate fi păstrată caldă în inimă și vor fi dezvoltate calitățile pe care Cerul le va aproba.” – Ibid., p. 106 (cap. 16: O întovărășire fericită, reușită).

b. Descrieți dragostea pe care Hristos dorește să o avem unii pentru alții, în special când lucrurile nu merg așa cum ne-am dori. Ioan 15:12; 1 Corinteni 13:4–7.

Ioan 15:12 Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.

1Corinteni 13:4 Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,5 nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,6 nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,7 acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.  

„Adevărata afecțiune va trece cu vederea multe greșeli; dragostea nu le va observa.” – Ibid., p. 47 (cap. 6: Marea decizie).

 

Vineri 12 mai

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. De ce au fost considerate păcătoase cele mai multe căsătorii din zilele lui Noe?

2. De ce este greșit să ne căsătorim cu cineva care are o moralitate bună, numai nu este credincios?

3. Care este scopul sfânt al lui Dumnezeu pentru căsătorie?

4. Ce putem face pentru a încuraja pe cineva să trăiască o viață mai nobilă?

5. De ce este nevoie pentru a depăşi greutățile familiei?