Lecția 2. Isus Hristos: Exemplul nostru

„Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca și voi să faceți cum v-am făcut Eu.” (Ioan 13:15).

„Dragostea pentru Dumnezeu, zelul pentru slava Sa și dragostea pentru ființele umane căzute, L-au adus pe Hristos pe Pământ să sufere și să moară. Aceasta era puterea care controla viața Sa. El ne invită să adoptăm acest principiu.” – Hristos, Lumina lumii, p. 330 (cap. 34: Invitația).

Recomandare pentru studiu: Hristos, Lumina lumii, p. 71–74, 426–431 (Cap. 7: Ca un prunc; cap. 47: Servire).

 

Duminică 2 aprilie

1. ISUS CA UN OM

a. Ce calități a dovedit Isus când a fost pe Pământ? Filipeni 2:8; Luca 22:42.

Filipeni 2:8 La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.

Luca 22:42 zicând: Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi, facă-se nu voia Mea, ci a Ta.

„Delicat, plin de compasiune, simpatie şi considerație permanentă față de alții, [Hristos] a reprezentat caracterul lui Dumnezeu și a fost angajat în mod constant în slujba lui Dumnezeu și a omului... Așa cum a fost Isus în natura umană, la fel intenționează Dumnezeu să fie și urmașii Săi. În puterea Lui, noi trebuie să trăim viața de puritate și noblețe pe care a trăit-o Mântuitorul.” – Fii și fiice ale lui Dumnezeu, p. 21 (15 ianuarie).

b. Care a fost obiectivul vieții lui Isus pe Pământ? Ioan 17:4; 4:34; Psalmii 40:8.

Ioan 17:4 Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârşit lucrarea, pe care Mi-ai dat-o s-o fac.

Ioan 4:34 Isus le-a zis: Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis, şi să împlinesc lucrarea Lui.

Psalmii 40:8 vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! Şi Legea Ta este în fundul inimii mele.

„[Isus] a suportat orice încercare la care noi suntem supuși. Și El n-a exercitat pentru propriul Său interes nicio putere care nu ne este oferită și nouă în mod gratuit. Ca om, El a întâmpinat ispita și a biruit-o în puterea dată Lui de Dumnezeu. El spune: „Mă desfătez să fac voia Ta, oh, Dumnezeul Meu: da, Legea Ta este în fundul inimii Mele.” (Psalmii 40:8, engl.). Când mergea să facă bine și să vindece pe toți cei care erau chinuiți de Satan, El făcea descoperit oamenilor caracterul legii lui Dumnezeu și natura slujirii Sale. Viața Sa mărturisea că este posibil ca și noi să ascultăm de legea lui Dumnezeu.” – Hristos, Lumina lumii, p. 24 (cap. 1: Dumnezeu cu noi).

 

Luni 3 aprilie

2. PUNÂNDU-L PE DUMNEZEU PE PRIMUL LOC

a. Care ar trebui să devină cea mai înaltă prioritate a vieții noastre? Matei 6:33; 1 Tesaloniceni 2:11, 12.

Matei 6:33 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

1Tesaloniceni 2:11 Ştiţi iarăşi că am fost pentru fiecare din voi, ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mângâiam şi vă adeveream,12 să vă purtaţi într-un chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăţia şi slava Sa.

„Jugul care leagă în slujire este legea lui Dumnezeu. Marea lege a dragostei, descoperită în Eden, proclamată pe Sinai și, în noul legământ, scrisă în inimă, este cea care leagă lucrătorul uman de voința lui Dumnezeu... „Căci M-am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui Ce M-a trimis.” (Ioan 6:38). …

„[Hristos] îi invită [pe cei care slujesc lumii] să caute mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, iar făgăduința Sa este că toate lucrurile de care au nevoie pentru această viață le vor fi date pe deasupra.” – Hristos, Lumina lumii, p. 329, 330 (cap. 34: Invitația).

b. De ce este nevoie pentru a-L urma pe Dumnezeu pe deplin? Ieremia 29:13; Luca 14:33; Galateni 2:20.

Ieremia 29:13 Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima.

Luca 14:33 Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.

Galateni 2:20 Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.

„Căutați-L pe Dumnezeu cu toată inima... În sinceritate, cu sufletul flămând, strigați după Dumnezeu. Luptați-vă cu agenții cerești până veți obține biruința. Puneți-vă întreaga ființă în mâinile Domnului, suflet, trup și spirit și hotărâți-vă să fiți agenții Săi consacrați și iubitori, mișcați de voința Sa, controlați de gândul Său, umpluți de Spiritul Său.” – Înalta noastră chemare, p. 131 (5 mai).

c. Care va fi rezultatul sigur, evident, atunci când intrăm într-o relație profundă cu Dumnezeu, predându-ne în mod complet Lui? Isaia 26:3; Matei 5:16.

 Isaia 26:3 Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.

Matei 5:16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

„Acei care Îl cred pe Hristos pe cuvânt și își predau sufletele ca El să le păstreze, și viețile ca El să le disciplineze, vor găsi pace și liniște. Nimic din această lume nu îi poate întrista atunci când Isus îi face fericiți prin prezența Sa. În acceptare desăvârșită există odihnă desăvârșită… Viețile noastre pot părea o încurcătură; dar când ne predăm pe noi înșine înțeleptului Stăpân Lucrător, El va scoate din ele modelul vieții și caracterul care vor fi pentru slava Sa.” – Hristos, Lumina lumii, p. 331 (cap. 34: Invitația). 

 

Marți 4 aprilie

3. O VIAȚĂ DE SLUJIRE DIN DRAGOSTE

a. Care sunt cele două principii fundamentale ale creștinismului? Matei 22:36–40. Cum trebuie să ne exprimăm noi dragostea față de semeni? Luca 10:29–37.

Matei 22:36 Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?37 Isus i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.38 Aceasta este cea dintâi, şi cea mai mare poruncă.39 Iar a doua, asemenea ei, este: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.40 În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Prorocii.

Luca 10:29 Dar el, care vroia să se îndreptăţească, a zis lui Isus: Şi cine este aproapele meu?30 Isus a luat din nou cuvântul, şi a zis: Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.31 Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drum un preot; şi, când a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.32 Un Levit trecea şi el prin locul acela; şi când l-a văzut, a trecut înainte pe alături.33 Dar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el, şi când l-a văzut, i s-a făcut milă de el.34 S-a apropiat de i-a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, şi a îngrijit de el.35 A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, şi i-a zis: Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întoarcere. 36 Care dintr-aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari?37 Cel ce şi-a făcut milă cu el, a răspuns învăţătorul Legii. Du-te de fă şi tu la fel, i-a zis Isus.

„În istoria samariteanului milos, Hristos ilustrează natura adevăratei religii. El arată că aceasta constă nu în sisteme, crezuri sau ritualuri, ci în îndeplinirea faptelor de iubire, în aducerea celui mai mare bine pentru ceilalți, în bunătatea veritabilă... „Destinul omului va fi determinat de ascultarea sa de toată legea. Dragostea supremă față de Dumnezeu și dragostea imparțială față de om sunt principiile care trebuie cultivate în viață.” – Hristos, Lumina lumii, p. 497, 498 (cap. 54: Samariteanul milos).

b. Care ar trebui să fie fundamentele unei vieți de slujire pentru lume? 1 Ioan 4:11, 12; 3:16–18.

1Ioan 4:11 Preaiubiţilor, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii.12 Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi, şi dragostea Lui a ajuns desăvârşită în noi.

1Ioan 3:16 Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea că El Şi-a dat viaţa pentru noi; şi noi deci trebuie să ne dăm viaţa pentru fraţi.17 Dar cine are bogăţiile lumii acesteia, şi vede pe fratele său în nevoie, şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu?18 Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul.

„Un creștin temeinic își scoate motivațiile acțiunilor sale din dragostea adâncă a inimii pentru Stăpânul său. Prin rădăcinile afecțiunii sale față de Hristos, țâșnește un interes neegoist pentru frații săi. Dragostea … iluminează fața și supune vocea; ea rafinează și înalță întreaga ființă.” – Pe urmele Marelui Medic, p. 490 (cap. În contact cu alții).

c. Care era misiunea vieții lui Isus? Luca 19:10.

 Luca 19:10 Pentru că Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut.

„Din cei mai timpurii ani ai Săi, [Isus] a fost stăpânit de un singur scop; El a trăit pentru a-i binecuvânta pe alții.” – Hristos, Lumina lumii, p. 70 (cap. 7: Ca un prunc).

„Isus a lucrat pentru a ușura fiecare caz de suferință pe care îl vedea. El avea puțini bani de oferit, dar adesea refuza să mănânce pentru a alina pe cei care păreau mai în nevoie decât El… El poseda un tact pe care niciunul [dintre frații Săi] nu-l avea sau nu dorea să-l aibă. Când ei vorbeau aspru ființelor sărace, degradate, Isus le căuta chiar pe acestea și le spunea cuvinte de încurajare. Celor care erau în nevoie, El le oferea un pahar de apă rece și le punea în mâini, în tăcere, propria Sa mâncare. Când El alina suferințele lor, adevărurile pe care El le învăța erau asociate cu acte de milostenie și erau astfel întărite în memorie.” – Ibid., p. 87 (cap. 9: Zile de luptă). Lecţii biblice pentru 

 

Miercuri 5 aprilie

4. LUCRÂND PENTRU NEVOILE SPIRITUALE ALE ALTORA

a. De ce trăsătură de caracter avem nevoie pentru a sluji altora, așa cum a făcut Isus? Filipeni 2:5–8; Luca 22:26; Matei 23:11, 12.

Filipeni 2:5 Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus:6 El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,7 ci S-a dezbrăcat pe sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor.8 La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.

Luca 22:26 Voi să nu fiţi aşa. Ci cel mai mare dintre voi, să fie ca cel mai mic; şi cel ce cârmuieşte, ca cel ce slujeşte.

Matei 23:11 Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru.12 Oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri, va fi înălţat.

„În viața și învățăturile Sale, Hristos ne-a dat un exemplu desăvârșit de slujire neegoistă, care își are originea în Dumnezeu. Dumnezeu nu trăiește pentru Sine Însuși. Prin crearea lumii și prin susținerea tuturor lucrurilor, El slujește în mod constant pentru alții. „El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.” (Matei 5:45). Acest ideal de slujire l-a încredințat Dumnezeu Fiului Său. Isus a fost trimis să stea în fruntea umanității ca, prin exemplul Său, El să poată învăța ce înseamnă să slujești. Întreaga Sa viață a fost sub legea slujirii. El a servit tuturor, a slujit tuturor. Astfel, El a trăit legea lui Dumnezeu și, prin exemplul Său, a arătat cum trebuie să ascultăm de ea.” – Hristos, Lumina lumii, p. 649 (cap. 71: Un serv al servilor).

b. Ce grup de oameni a încurajat Isus, în mod special, să vină la El pentru ajutor? Marcu 10:13–16.

 Marcu 10:13 I-au adus nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau.14 Când a văzut Isus acest lucru, S-a mâniat, şi le-a zis: Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei.15 Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!16 Apoi i-a luat în braţe, şi i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei.

„În copiii care erau aduși în legătură cu El, Isus a văzut bărbați și femei care trebuiau să fie moștenitori ai harului Său și cetățeni ai Împărăției Sale… În învățăturile Sale, El S-a coborât la nivelul lor. El, Maiestatea cerului, nu a considerat că era sub nivelul Său să răspundă la întrebările lor și Și-a simplificat lecțiile Sale importante pentru a se potrivi înțelegerii lor copilărești. El a plantat în mințile lor sămânța adevă- rului care, în anii de mai târziu, urma să răsară și să aducă roade pentru viața veșnică.” – Ibid., p. 512–515 (cap. 56: Binecuvântarea copiilor).

c. Cu cine altcineva dorește Isus să lucrăm noi? Luca 5:32.

 Luca 5:32 N-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi ci pe cei păcătoşi.

„[Mântuitorul] a venit să-L reprezinte pe Tatăl în aducerea soliei de speranță și salvare în lumea noastră. El n-a trăit pentru El Însuși; El nu Și-a consultat propriul Său confort și propria Sa plăcere; El nu a cedat ispitei; și El S-a coborât până la moarte pentru ca oamenii păcătoși să poată fi mântuiți și să trăiască veșnic în căminurile pe care El S-a dus să le pregătească pentru ei. Misiunea Lui era de a învăța sufletele care erau pe moarte în păcatele lor. Hristos a pus această lucrare asupra fiecăruia pe care El l-a răscumpărat.” – Lift Him Up, p. 208. 

 

Joi 6 aprilie

5. DUMNEZEU LUCRÂND PRIN NOI

a. Care a fost sursa puterii lui Isus? Ioan 14:10.

 Ioan 14:10 Nu crezi că Eu sunt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine? Cuvintele, pe care vi le spun Eu, nu le spun de la Mine; ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui.

„Dacă Hristos locuiește în inimile noastre, El va lucra în noi „și voința și înfăptuirea după buna Sa plăcere.” (Filipeni 2:13). Noi vom lucra așa cum a lucrat El; vom manifesta același spirit. Și astfel, iubindu-L pe El și rămânând în El, vom „crește în El în toate privințele, El care este Capul, și anume Hristos.” (Efeseni 4:15).” – Calea către Hristos, p. 75 (cap. 8: Creșterea în Hristos).

b. Cum putem avea, de asemenea, această experiență și care va fi rezultatul? Ioan 15:7.

 Ioan 15:7 Dacă rămâneţi în Mine, şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da.

„‘Dacă rămâneți în Mine și dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereți orice veți vrea și se va împlini pentru voi. ’ Când vă rugați, prezentați această făgăduință. Este privilegiul nostru să venim la El cu îndrăzneală sfântă. Când Îi cerem cu sinceritate să lase lumina Sa să strălucească peste noi, El ne va auzi și ne va răspunde. Dar noi trebuie să trăim în armonie cu rugăciunile noastre. Ele nu sunt de niciun folos dacă umblăm contrar lor.” – Îndrumarea Copilului, p. 499 (cap. Pregătirea pentru a fi membru al bisericii).

„Fiți siguri că Hristos este în voi, că inima voastră este sfărâmată, supusă și umilă. Dumnezeu îi va accepta doar pe cei umili și căiţi. Cerul merită un efort de o viață, perseverent; da, merită totul. Dumnezeu vă va ajuta în eforturile voastre, dacă vă străduiți doar prin El.” – Mărturii, vol. 4, p. 259 (cap. Egoism în biserică și în familie).

 

Vineri 7 aprilie

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Cum a reprezentat Isus caracterul lui Dumnezeu, – când a fost aici, pe Pământ?

2. Cum putem găsi pacea și odihna pe care numai Dumnezeu le poate oferi?

3. La ce va conduce dragostea pentru Dumnezeu și cum se va manifesta această dragoste?

4. Ce a văzut Isus în copilașii aduși la El și cum le-a slujit El?

5. Ce înseamnă să „trăim în armonie cu rugăciunile noastre”?