Lecţia 3. Reforma din timpul lui Ilie

 

„Ilieeraunomsupusaceloraşislăbiciunica şinoi, şis-arugatcustăruinţă să nuplouă: şinuaplouatdeloc în ţară treiani şi şaseluni. Apoi s-a rugat din nou, şi cerul a dat ploaie, şi pământul şi-a dat rodul.” (Iacov 5:17, 18).

„Dumnezeu încerca să elibereze poporul [Israel] din înşelăciunea lor şi să îi conducă să înţeleagă responsabilitatea faţă de Cel căruia îi datorau viaţa şi toate lucrurile.”—TheReviewandHerald, 21 august 1913.

Recomandare pentru studiu: Profeţi şi regi, pg. 119-154 (engl.) (ro. cap. 9, „Ilie Tişbitul”, cap. 10, „Glasul unei mustrări aspre”, cap. 11, „Carmel”).

Duminică 13 iulie
1. O CHEMARE LA POCĂINŢĂ ŞI REFORMĂ

a. Ce misiune a încredinţat Dumnezeu lui Ilie când Israel era controlat de preoţii lui Baal şi ai Astarteei? Ce a spus Ahab, regele? 1 Împăraţi 17:1.
1 Ilie, tişbitul, unul din locuitorii Galaadului, a zis lui Ahab: „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel al cărui slujitor sunt, că în anii aceştia nu va fi nici rouă, nici ploaie, decât după cuvântul meu.”(1Imp 17:1).

 

„Solia lui Dumnezeu către Ahab i-a dat Izabelei şi preoţilor ei şi tuturor urmaşilor lui Baal şi ai Astarteei ocazia de a testa puterea dumnezeilor lor, şi, dacă era posibil, să dovedească falsitatea cuvântului lui Ilie.”—Profeţi şi regi, pg. 124 (engl.) (ro. cap. 9, „Ilie Tişbitul”).

b. Când Dumnezeu încerca să îi vorbească regelui, conducătorilor şi poporului prin judecăţi—chemând la pocăinţă şi reformă, cum au încercat preoţii păgâni să menţină naţiunea în înşelăciune?

„Poporul a fost îndemnat de conducătorii săi să aibă încredere în puterea lui Baal şi să dea la o parte ca vorbe zadarnice profeţia lui Ilie. Preoţii au insistat că prin puterea lui Baal cădea ploaia.”—Idem., pg. 123.

Luni 14 iulie
2. UN MIROS DE VIAŢĂ SAU DE MOARTE

a. Când s-au întâlnit faţă în faţă, cu ce întrebare a încercat regele să îl mustre pe Ilie? 1 Împăraţi 18:17. La ce trebuie să se aştepte mesagerul lui Dumnezeu din partea acelora care refuză să primească adevărul?
Abia a zărit Ahab pe Ilie şi i-a zis: „Tu eşti acela care nenoroceşti pe Israel?”(1Imp 18:17).

„Profeţii lui Dumnezeu au fost urâţi de Israelul apostat pentru că prin ei erau aduse la lumină păcatele lor ascunse. Ahab l-a privit pe Ilie ca vrăjmaş al său pentru că profetul era credincios în mustrarea fărădelegilor ascunse ale regelui. La fel şi astăzi servul lui Hristos, mustrătorul păcatului, întâmpină batjocuri şi respingeri.”—Hristos, lumina lumii, pg. 587 (engl.) (ro. cap. 64, „Un popor blestemat”).
„Când oamenii văd că nu îşi pot menţine poziţia prin Scripturi, mulţi hotărăsc să o menţină cu orice risc şi, cu un spirit maliţios, ei atacă violent caracterul şi motivele celor care stau în apărarea adevărului nepopular.
Este aceeaşi politică urmată în toate secolele. Ilie a fost declarat un tulburător în Israel, Ieremia un trădător, Pavel ca unul care mânjeşte templul. De atunci până astăzi, cei care au vrut să fie loiali adevărului au fost denunţaţi ca răzvrătiţi, eretici sau schismatici.”—Marea luptă, pg. 458, 459 (engl.) (ro. cap. 26, „O lucrare de reformă”).

b. La ce ne putem aştepta de la marea majoritate, chiar când le este prezentat adevărul? Isaia 59:14, 15; 2 Timotei 3:10-12. Cum trebuie să ne afecteze aceasta?
…şi astfel izbăvirea s-a întors înapoi, şi mântuirea a stat deoparte; căci adevărul s-a poticnit în piaţa de obşte, şi neprihănirea nu poate să se apropie. 15 Adevărul s-a făcut nevăzut, şi cel ce se depărtează de rău este jefuit. Domnul vede cu privirea mânioasă că nu mai este nicio neprihănire.(Isa 59:14-15).

Tu însă ai urmărit de aproape învăţătura mea, purtarea mea, hotărârea mea, credinţa mea, îndelunga mea răbdare, dragostea mea, răbdarea mea, 11 prigonirile şi suferinţele care au venit peste mine în Antiohia, în Iconia şi în Listra. Ştii ce prigoniri am răbdat; şi totuşi Domnul m-a izbăvit din toate. 12 De altfel, toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus vor fi prigoniţi.(2Tim 3:10-12).

„Mulţimile, care sunt necredincioase pentru a accepta cuvântul sigur al profeţiei, vor primi cu o credulitate neîntrebătoare acuzaţiile împotriva acelora care îndrăznesc să mustre păcatele la modă. Acest spirit va creşte din ce în ce mai mult...
Având în vedere acest fapt, care este datoria mesagerului adevărului? Să concluzioneze el că adevărul nu ar trebui prezentat, întrucât adesea singurul său efect este de a-i stârni pe oameni să ocolească sau să se împotrivească cerinţelor sale? Nu; el nu are niciun motiv în plus să reţină mărturia cuvântului lui Dumnezeu pentru că stârneşte opoziţie, decât au avut Reformatorii timpurii...
Marele obstacol aflat atât în calea acceptării cât şi a răspândirii adevărului este faptul că aceasta implică inconvenienţe şi batjocură... Însă aceasta nu îi împiedică pe adevăraţii urmaşi ai lui Hristos. Ei nu aşteaptă ca adevărul să devină popular. Fiind convinşi de datoria lor, ei acceptă în mod deliberat crucea.”—Idem.pg. 459, 460 (engl.) (ro. cap. 26, „O lucrare de reformă”).

Marţi 15 iulie
3. PERICOLUL PREDICILOR BLÂNDE

a. Când regele Ahab l-a acuzat pe Ilie că e tulburătorul lui Israel, cum a răspuns profetul? 1 Împăraţi 18:18.
18 Ilie a răspuns: „Nu eu nenorocesc pe Israel; ci tu şi casa tatălui tău, fiindcă aţi părăsit poruncile Domnului şi te-ai dus după Baali.(1Imp 18:18).

„Stând în inocenţă conştientă înaintea lui Ahab, Ilie nu face nicio încercare de a se scuza sau de a-l flata pe rege. Nici nu încearcă să ocolească mânia regelui prin vestea bună că seceta aproape a trecut. El nu are de oferit nici o scuză. Indignat şi gelos pentru onoarea lui Dumnezeu, el aruncă imputa înapoi asupra lui Ahab.”—Profeţi şi regi, pg. 140 (engl.) (ro. cap. 10, „Glasul unei mustrări aspre”).

b. De ce fel de predici este nevoie în chemarea la pocăinţă şi reformă? Isaia 58:1. Ce este greşit la predicile blânde?
1 Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă şi vesteşte poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov, păcatele ei!(Isa 58:1).

„Predicile blânde prezentate atât de des nu fac nicio impresie durabilă; trâmbiţa nu dă un sunet clar. Oamenii nu sunt tăiaţi până în inimă de cuvintele simple, ascuţite ale cuvântului lui Dumnezeu.”—Idem.
„Acei predicatori care mulţumesc pe oameni, care strigă: ’Pace, pace’, când Dumnezeu nu a declarat pace, ar face bine să îşi umilească inimile înaintea lui Dumnezeu, cerându-i iertare pentru lipsa lor de sinceritate şi pentru lipsa lor de curaj moral. Nu din dragoste pentru semeni îndulcesc ei mesajul încredinţat lor, ci pentru că sunt îngăduitori de sine şi iubitori de plăceri...
Dumnezeu cheamă oameni ca Ilie, Natan şi Ioan Botezătorul, oameni care vor da mesajul Său cu credincioşie, indiferent de consecinţe; oameni care vor rosti adevărul cu curaj, chiar dacă aceasta ar cere sacrificarea a tot ce au ei.”—Ibid, pg. 141, 142 (engl.) (ro. cap. 10, „Glasul unei mustrări aspre”).

c. Când va fi repetată împotriva servilor lui Dumnezeu acuzaţia lui Ahab? Apocalipsa 13:15-17.
15 I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească şi să facă să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor închina icoanei fiarei. 16 Şi a făcut ca toţi, mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, 17 şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei sau numărul numelui ei.(Apoc 13:15-17).

„Când mânia poporului va fi stârnită de acuzaţii false, ei vor urma un curs faţă de ambasadorii lui Dumnezeu, care e foarte asemănător cu cel pe care l-a urmat Israelul apostaziat faţă de Ilie.”—Marealuptă, pg. 590 (engl.) (ro. cap. 36, „Conflictul care ne stă înainte”).

Miercuri 16 iulie
4. O CONTROVERSĂ ÎNTRE DOUĂ PUTERI

a. După ce l-a mustrat pe Ahab, ce a cerut Ilie? 1 Împăraţi 18:19, 20.
Strânge acum pe tot Israelul la mine, la muntele Carmel, pe cei patru sute cincizeci de proroci ai lui Baal şi pe cei patru sute de proroci ai Astarteii, care mănâncă la masa Izabelei.” 20 Ahab a trimis soli la toţi copiii lui Israel şi a strâns pe proroci la muntele Carmel.(1Imp 18:19-20).

„[1 Împăraţi 18:19 citat] Porunca a fost dată de unul care părea să stea în chiar prezenţa lui Iehova; şi Ahab a ascultat imediat, ca şi când profetul era monarh, iar regele un supus. Soli repezi au fost trimişi în întreaga împărăţie cu somaţia de a-l întâlni pe Ilie şi profeţii lui Baal şi ai Astarteei.”—Profeţi şi regi, pg. 143 (engl.) (ro. cap. 11, „Carmel”).

b. Ce provocare a pus Ilie înaintea poporului? 1 Împăraţi 18:21 (prima parte).
(engl. „Cât timp şovăiţi între două păreri?”)
Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis: „Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele?(1Imp 18:21 pp).

„Faţă în faţă cu regele Ahab şi cu profeţii falşi, şi înconjuraţi de oastea adunată a lui Israel, Ilie stă în picioare, singurul care a venit să apere onoarea lui Iehova. El, asupra căruia întreaga împărăţie a aruncat toată greutatea blestemelor, era acum înaintea lor, în aparenţă fără apărare, în prezenţa monarhului lui Israel, a proorocilor lui Baal, a bărbaţilor de război şi a mulţimii din jur. Însă Ilie nu este singur. Deasupra lui şi în jurul lui sunt oştirile protectoare ale cerului, îngerii care excelează în putere.”—Idem., pg.
147 (engl.) (ro. cap. 11, „Carmel”).

c. Ce răspuns a primit Ilie de la mulţimea adunată? 1 Împăraţi 18:21 (partea a doua).
Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal!” Poporul nu i-a răspuns nimic.(1Imp 18:21 up).

„Domnul urăşte indiferenţa şi lipsa de loialitate într-un timp de criză în lucrarea Sa. Întregul univers priveşte cu un interes de neexprimat la scenele de încheiere a marii controverse dintre bine şi rău. Poporul lui Dumnezeu se apropie de graniţele lumii veşnice; ce poate fi de o importanţă mai mare pentru ei decât să fie loiali Dumnezeului cerului? Şi prin toate secolele, Dumnezeu a avut eroi morali şi El îi are şi acum—cei care, ca Iosif, Ilie şi Daniel, nu se ruşinează să se declare poporul Său deosebit.”—Idem., pg. 148 (engl.) (ro. cap. 11, „Carmel”).

Joi 17 iulie
5. PROTECŢIA TEMPORARĂ A LUI ISRAEL

a. Când Ilie a propus, în confruntarea care stătea în faţă: „Dumnezeul care va răspunde prin foc, acela să fie adevăratul Dumnezeu,” ce a spus poporul? 1 Împăraţi 18:22-24.
Şi Ilie a zis poporului: „Eu singur am rămas din prorocii Domnului, pe când proroci ai lui Baal sunt patru sute cincizeci. 23 Să ni se dea doi junci. Ei să-şi aleagă un junc, pe care să-l taie în bucăţi şi să-l pună pe lemne, fără să pună foc. Şi eu voi pregăti celălalt junc şi-l voi pune pe lemne, fără să pun foc. 24 Apoi voi să chemaţi numele dumnezeului vostru; şi eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va răspunde prin foc, acela să fie adevăratul Dumnezeu. Şi tot poporul a răspuns şi a zis: „Bine!”(1Imp 18:22-24).

b. După ce poporul a văzut că preoţii idolatri erau înşelători, ce a făcut Ilie? 1 Împăraţi 18:30-34. Şi apoi, ce s-a întâmplat când el s-a rugat Domnului să Se descopere? 1 Împăraţi 18:36-38.
Ilie a zis atunci întregului popor: „Apropiaţi-vă de mine!” Tot poporul s-a apropiat de el. Şi Ilie a dres altarul Domnului care fusese sfărâmat. 31 A luat douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor fiilor lui Iacov, căruia Domnul îi zisese: „Israel îţi va fi numele” 32 şi a zidit cu pietrele acestea un altar în Numele Domnului. A făcut împrejurul altarului un şanţ, în care încăpeau două măsuri de sămânţă. 33 A aşezat apoi lemnele, a tăiat juncul în bucăţi şi l-a pus pe lemne. Apoi a zis: „Umpleţi patru vedre cu apă şi vărsaţi-le pe arderea de tot şi pe lemne.” Şi au făcut aşa. 34 Apoi a zis: „Mai faceţi lucrul acesta o dată.” Şi l-au făcut încă o dată. Apoi a zis: „Mai faceţi-l şi a treia oară.” Şi l-au făcut şi a treia oară. (1Imp 18:30-34).
În clipa când se aducea jertfa de seară, prorocul Ilie s-a apropiat şi a zis: „Doamne Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel! Fă să se ştie astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel, că eu sunt slujitorul Tău şi că toate aceste lucruri le-am făcut după porunca Ta. 37 Ascultă-mă, Doamne, ascultă-mă, pentru ca să cunoască poporul acesta că Tu, Doamne, eşti adevăratul Dumnezeu, şi să le întorci astfel inima spre bine!” 38 Atunci a căzut foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele şi pământul, şi a supt şi apa care era în şanţ.(1Imp 18:36-38).

c. La încheierea confruntării, când poporul a văzut focul din cer consumând jertfa şi apa, ce au făcut şi ce au spus ei despre adevăratul şi singurul Dumnezeu? 1 Împăraţi 18:39. Ce poruncă a dat Ilie referitor la învăţătorii falşi? 1 Împăraţi 18:40.
Când a văzut tot poporul lucrul acesta, au căzut cu faţa la pământ şi au zis: „Domnul este adevăratul Dumnezeu! Domnul este adevăratul Dumnezeu!”(1Imp 18:39).
„Puneţi mâna pe prorocii lui Baal”, le-a zis Ilie, „niciunul să nu scape!” Şi au pus mâna pe ei. Ilie i-a coborât la pârâul Chison şi i-a înjunghiat acolo.(1Imp 18:40).

„Preoţii lui Baal... au dorit să rămână în continuare profeţi ai lui Baal. Astfel ei s-au dovedit gata de distrugere. Pentru ca Israelul pocăit să fie protejat de momelile celor care i-au învăţat să se închine lui Baal, Ilie primeşte de la Dumnezeu porunca să îi distrugă pe aceşti învăţători falşi.”— Profeţi şi regi, pg. 153, 154 (engl.) (ro. cap. 11, „Carmel”).

Vineri 18 iunie
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Descrieţi operaţiunea marii lupte aşa cum a fost ea în cazul lui Ahab împotriva lui Ilie.
2. Explicaţi datoria noastră când avem de înfruntat mulţimile necredincioase.
3. De ce sunt mesajele blânde, în mod special, periculoase astăzi?
4. Când, în viitorul apropiat, va fi repetată acuzaţia lui Ahab contra servilor credincioşi ai lui Dumnezeu?
5. Cum suntem avertizaţi împotriva învăţătorilor religioşi falşi?