Lecţia 6. Cu putere mare şi slavă

„În ziua aceea se va zice: ‘Priviţi! Acesta este Dumnezeul nostru! Am nădăjduit în El, şi El ne-a mântuit! Acesta este DOMNUL în Care ne-am pus nădejdea! Să fim veseli şi să ne bucurăm în mântuirea Sa!’ ”(Isaia 25:9).

„Norii negri, furioşi, care au acoperit firmamentul, s-au depărtat şi, asemenea lui Ştefan, [poporul lui Dumnezeu] priveşte drept spre cer şi vede slava lui Dumnezeu şi pe Fiul Omului aşezat pe tronul Său.”—Marea luptă, p. 636 (cap. 40, Poporul lui Dumnezeu salvat).

Recomandare pentru studiu: Marea luptă, p. 479-484 (cap. 28, Faţă în faţă cu raportul vieţii); 641-645 (cap. 40, Poporul lui Dumnezeu salvat).

 

Duminică 30 iulie

1. INCREDIBILUL VAI, VAI, VAI

a. Când revine Hristos, ce devine evident din reacţia plină de teamă care va veni asupra celor care au dispreţuit oferta Sa de mântuire? Apocalipsa 6:15-17; Naum 2:10.

 Apocalipsa 6:15-17 "Împăraţii pământului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s-au* ascuns în peşteri şi în stâncile munţilor. Şi ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mânia Mielului, căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui şi cine poate sta în picioare?”

Naum 2:10 "Este jefuită, pustiită şi stoarsă de tot! Inima îi e mâhnită, îi tremură genunchii, toate coapsele suferă şi toate feţele au îngălbenit."

„Asupra celor ce au respins îndurarea lui Dumnezeu cade teroarea disperării veşnice.”—Marea luptă, p. 641 (cap. 40, Poporul lui Dumnezeu salvat).

„Când păcătoşii sunt constrânşi să privească la Cel care şi-a îmbră- cat divinitatea cu natura umană, şi care încă mai poartă acest veşmânt, confuzia lor este de nedescris. Solzii cad de pe ochii lor, şi ei văd ceea ce până acum nu au vrut să vadă. Ei realizează ce ar fi putut avea, dacă L-ar fi primit pe Hristos, şi dacă ar fi folosit ocaziile care le-au fost oferite. Ei văd legea pe care au nesocotit-o, înălţată la fel cum e înălţat tronul lui Dumnezeu. Ei Îl văd pe Dumnezeu Însuşi oferind reverenţă Legii Sale.”—Comentarii Biblice [Noul Testament], vol. 6, p. 1069 (cap. referitor la Romani 3).

b. Ce se va întâmpla de fapt cu ei, şi de ce? 2 Tesaloniceni 1:7-10; 2:8.

 2 Tesaloniceni 1:7-10 "... şi să vă dea odihnă atât vouă, care sunteţi întristaţi, cât şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui, într-o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. Ei vor avea ca pedeapsă o pierzare veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui, când va veni în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi şi privit cu uimire în toţi cei ce vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră.

2 Tesaloniceni 2:8 "Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale."

„Lumina slavei lui Dumnezeu, care dă viaţă celor neprihăniţi, îi va ucide pe cei nelegiuiţi.”—Hristos, Lumina lumii, p. 108 (cap. 10, Glasul în pustie).

 

Luni 31 iulie

2. ÎNVIEREA SPECIALĂ

a. Dintre toţi cei care, de-a lungul istoriei, au coborât în mormintele lor încrezându-se în Dumnezeu, care categorie de credincioşi vor fi fost deja înviaţi chiar înainte de venirea lui Hristos? Apocalipsa 14:12, 13; Daniel 12:1, 2.

Apocalipsa 14:12, 13 Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” Şi am auzit un glas din cer care zicea: „Scrie: ‘Ferice de acum încolo de morţii care mor în Domnul!’ – Da, zice Duhul, ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!”

Daniel 12:1, 2 "În vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt neamurile şi până la vremea aceasta. Dar, în vremea aceea, poporul tău va fi mântuit, şi anume oricine va fi găsit scris în carte. Mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula: unii pentru viaţa veşnică şi alţii pentru ocară şi ruşine veşnică.

„Nori întunecaţi, grei, se ridicau şi se ciocneau unul de celălalt. Dar exista un loc senin de slavă invariabilă, de unde se auzea vocea lui Dumnezeu, ca multe ape, cutremurând pământul şi cerul. A avut loc un mare cutremur de pământ. Mormintele s-au deschis, iar cei care muriseră în credinţă sub solia îngerului al treilea, păzind Sabatul, au ieşit din paturile lor de ţărână, glorificaţi, pentru a auzi legământul de pace, pe care urma să îl facă Dumnezeu cu cei care păziseră legea Sa.”—Experienţe şi viziuni, p. 285 (cap. Izbăvirea sfinţilor).

b. Cine, dintre cei nelegiuiţi, va fi înviat chiar înainte de revenirea lui Hristos? Matei 26:62-64; Apocalipsa 1:7.

 62Marele preot s-a sculat în picioare şi I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?” 63Isus tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel Viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.” 64„Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului." (Matei 26:62-64)

Apocalipsa 1:7 "Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin."

„Cei care au luat în râs afirmaţiile [lui Hristos], cum că El este Fiul lui Dumnezeu, sunt fără cuvinte acum. Aici este Irod cel semeţ, care a luat în râs titlul Său regal şi care a cerut soldaţilor batjocoritori să Îl încununeze rege. Aici sunt tocmai oamenii care, cu mâini lipsite de respect, au pus pe corpul Lui haina purpurie, pe fruntea Sa sfântă cununa de spini, şi în mâna Sa neîmpotrivitoare imitaţia de sceptru, şi s-au închinat înaintea Lui în batjocură blasfematoare. Oamenii care L-au lovit şi L-au scuipat pe Prinţul vieţii, se întorc acum de la privirea Sa pătrunzătoare şi caută să fugă de slava copleşitoare a prezenţei Sale. Cei care I-au străpuns mâinile şi picioarele cu cuie, soldatul care I-a străpuns coasta, privesc aceste semne cu groază şi remuşcare. Cu o claritate îngrozitoare, preoţii şi conducătorii îşi amintesc de evenimentele Calvarului.”—Marea luptă, p. 643 (cap. 40, Poporul lui Dumnezeu salvat).

c. Cum este această înviere specială diferită de învierile care au loc la vocea lui Isus? Ioan 5:28, 29. Compară cu Daniel 12:2 (“mulţi” versus “toţi”).

 "28Nu vă miraţi de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui 29şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată. (Ioan 5:28,29)

Daniel 12:2 "Mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula: unii pentru viaţa veşnică şi alţii pentru ocară şi ruşine veşnică. "

 

Marţi 1 august

3. TEAMĂ ŞI REVERENŢĂ INEXPRIMABILĂ

a. Care va fi prima reacţie a tuturor muritorilor—inclusiv a celor puţini, care sunt credincioşi ai lui Dumnezeu—când văd revenirea minunatului Creator al universului, aşezat pe tronul Său în splendoare măreaţă? Ieremia 30:6.

 Ieremia 30:6 "Întrebaţi şi vedeţi dacă nu cumva naşte vreun bărbat! Pentru ce văd pe toţi bărbaţii cu mâinile pe coapse, ca o femeie la facere? Pentru ce s-au îngălbenit toate feţele? "

„Cei neprihăniţi strigă, tremurând: ‘Cine va putea sta?’ Cântecul îngerilor se opreşte, şi e o perioadă de tăcere plină de reverenţă şi groază.”—Marea luptă, p. 641 (cap. 40, Poporul lui Dumnezeu salvat).

b. Ce asigurare încurajatoare mângâie neîntârziat pe cei care tânjesc într-adevăr după venirea Domnului lor? 2 Corinteni 12:9 p. p.

 2 Corinteni 12:9 "Şi El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” 

„Atunci se aude vocea lui Isus spunând: ‘Harul Meu îţi este îndeajuns’ (2 Corinteni 12:9). Feţele celor neprihăniţi sunt luminate, şi bucuria umple fiecare inimă. Îngerii iau un ton mai înalt şi cântă din nou, pe măsură ce se apropie de pământ.”—Ibid.

c. Ce vor spune urmaşii lui Hristos la revenirea Celui în care s-au concentrat speranţele lor, şi cum ar trebui să ne motiveze aceasta pe noi, acum? Isaia 25:9.

 Isaia 25:9 "În ziua aceea, vor zice: „Iată, acesta este Dumnezeul nostru, în care aveam încredere că ne va mântui. Acesta este Domnul, în care ne încredeam. Acum să ne veselim şi să ne bucurăm de mântuirea Lui!"

„Pentru urmaşii credincioşi ai lui Hristos, El a fost un tovarăş zilnic şi un prieten familiar. Ei au trăit în legătură strânsă, în comuniune constantă cu Dumnezeu. Asupra lor a strălucit slava Domnului. În ei a fost reflectată lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos. Acum, ei se bucură în razele nediminuate ale strălucirii şi gloriei Regelui în maiestatea Sa. Ei sunt pregătiţi pentru comuniunea cu cerul; pentru că au cerul în inimile lor. Cu capetele ridicate, cu razele strălucitoare ale Soarelui Neprihă- nirii strălucind asupra lor, cu bucurie că mântuirea lor se apropie, ei ies să Îl întâlnească pe Mire.”—Parabolele Domnului, p. 421 (cap. 29, În întâmpinarea Mirelui).

„Ne pregătim noi să Îl întâlnim pe Mântuitorul în pace, sau suntem noi absorbiţi în afaceri şi plăceri lumeşti? Nu ne vom strădui noi să fim în numărul celor care Îl vor întâmpina pe Hristos?”—The Signs of the Times, 17 aprilie 1901.

 

Miercuri 2 august

4. „EXTERNARE” ONORABILĂ DE PE PĂMÂNT

a. Descrieţi miracolul uimitor care va avea loc la învierea celor drepţi. 1 Corinteni 15:51-55.

 "51Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi, 52într-o clipă, într-o clipită din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi. 53Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. 54Când trupul acesta, supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă. 55Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?” (1 Corinteni 15:51-55)

„Fiul lui Dumnezeu… priveşte spre mormintele celor neprihăniţi, apoi, ridicându-Şi mâinile spre cer, strigă: ‘Treziţi-vă, treziţi-vă, treziţi-vă, voi cei ce dormiţi în ţărână, şi ridicaţi-vă!’ În lungul şi latul pământului, cei drepţi aud acea voce, şi cei care o aud vor trăi.”—Marea luptă, p. 644 (cap. 40, Poporul lui Dumnezeu salvat).

b. Ce legătură are acest eveniment cu judecata de cercetare, în care ei fuseseră găsiţi vrednici de veşnicie, şi la ce ar trebui să ne oprim să medităm, pornind de la acest lucru? 1 Petru 4:17-19; Luca 20:35 (prima parte), 36.

"17Căci suntem în clipa când judecata stă să înceapă de la Casa lui Dumnezeu. Şi, dacă începe cu noi, care va fi sfârşitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu? 18Şi, dacă cel neprihănit scapă cu greu, ce se va face cel nelegiuit şi cel păcătos? 19Aşa că cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să-şi încredinţeze sufletele credinciosului Ziditor şi să facă ce este bine." (1 Petru 4:17-19)
 
"35dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. 36Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. (Luca 20:35,36)

„Când cărţile rapoartelor sunt deschise la judecată, vieţile tuturor celor care au crezut în Isus trec spre examinare prin faţa lui Dumnezeu. Începând cu cei care au fost primii care au trăit pe pământ, Avocatul nostru prezintă cazurile fiecărei generaţii care a urmat, şi încheie cu cei vii. Fiecare nume este menţionat, fiecare caz investigat îndeaproape. Se acceptă nume, se resping nume… În dreptul numelor tuturor celor care s-au căit cu adevărat de păcat şi au implorat, prin credinţă, sângele lui Hristos, ca jertfă ispăşitoare pentru ei, a fost scris în ceruri iertare; şi, întrucât ei au devenit părtaşi ai neprihănirii lui Hristos şi caracterele lor sunt găsite în armonie cu legea lui Dumnezeu, păcatele lor vor fi şterse, şi ei personal vor fi socotiţi demni de viaţa veşnică.”—Ibid., p. 483 (cap. 28, Faţă în faţă cu raportul vieţii).

c. Ce se întâmplă cu cei neprihăniţi—atât cei care sunt vii când Se întoarce Isus, cât şi cu cei care sunt înviaţi la glasul Său? 1 Corinteni 15:49

 1 Corinteni 15:49 "Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc."

„La glasul lui Dumnezeu, [sfinţii cei vii] au fost glorificaţi; acum ei sunt făcuţi nemuritori şi, împreună cu sfinţii înviaţi, ei sunt înălţaţi pentru a-L întâlni pe Domnul lor în văzduh.”—Ibid., p. 645 (cap. 40, Poporul lui Dumnezeu salvat). 

 

Joi 3 august

5. PRIMA ŞI A DOUA ÎNVIERE

a. Explicaţi desfăşurarea cronologică a lucrurilor care au loc la învierea generală a celor drepţi, şi descrieţi bucuria asociată cu aceasta. Apocalipsa 20:1-6 (comparaţi din nou cu 1 Tesaloniceni 4:16, 17).

"1Apoi am văzut coborându-se din cer un înger care ţinea în mână cheia Adâncului şi un lanţ mare. 2El a pus mâna pe balaur, pe şarpele cel vechi, care este diavolul şi Satana, şi l-a legat pentru o mie de ani. 3L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo şi a pecetluit intrarea deasupra lui, ca să nu mai înşele neamurile, până se vor împlini cei o mie de ani. După aceea trebuie să fie dezlegat pentru puţină vreme. 4Şi am văzut nişte scaune de domnie; şi celor ce au şezut pe ele li s-a dat judecata. Şi am văzut sufletele celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, şi ale celor ce nu se închinaseră fiarei şi icoanei ei şi nu primiseră semnul ei pe frunte şi pe mână. Ei au înviat şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani.5Ceilalţi morţi n-au înviat până nu s-au sfârşit cei o mie de ani. Aceasta este întâia înviere. 6Fericiţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere; ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos şi vor împărăţi cu El o mie de ani." (Apocalipsa 20:1-6)
 
"16Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. 17Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul." (1 Tesaloniceni 4:16,17)

„Până la acel ceas triumfal, când ultima trâmbiţă va suna şi oştirea vastă va ieşi victorioasă pentru veşnicie, fiecare sfânt care doarme va fi păzit în siguranţă şi va fi vegheat ca o bijuterie preţioasă, care este cunoscută de Dumnezeu pe nume. Prin puterea Mântuitorului, care a locuit în ei în timp ce ei trăiau şi pentru că ei erau părtaşi ai naturii divine, ei sunt scoşi dintre cei morţi.”—Credinţa prin care trăiesc, p. 185 (28 iunie).

b. Am studiat cum sunt înviaţi cei răi, care sunt vinovaţi de crucificarea lui Hristos, cu ocazia învierii speciale; dar, când are loc întâlnirea dintre cei nelegiuiţi şi Creatorul lor, înainte de distrugerea finală, şi de ce este acesta un gând cutremurător? 1 Corinteni 6:3 (prima parte); Apocalipsa 20:4, 5, 12-15.

 1 Corinteni 6:3 "Nu ştiţi că noi vom judeca pe îngeri? Cu cât mai mult lucrurile vieţii acesteia? "

(Apocalipsa 20:4,5) "4Şi am văzut nişte scaune de domnie; şi celor ce au şezut pe ele li s-a dat judecata. Şi am văzut sufletele celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, şi ale celor ce nu se închinaseră fiarei şi icoanei ei şi nu primiseră semnul ei pe frunte şi pe mână. Ei au înviat şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani. 5Ceilalţi morţi n-au înviat până nu s-au sfârşit cei o mie de ani. Aceasta este întâia înviere." 
 
(Apocalipsa 20:12-15) "12Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este Cartea Vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea. 13Marea a dat înapoi pe morţii care erau în ea; Moartea şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui. 14Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua. 15Oricine n-a fost găsit scris în Cartea Vieţii a fost aruncat în iazul de foc." 

„La încheierea celor o mie de ani, Hristos revine pe pământ. El este însoţit de oastea celor răscumpăraţi şi de un alai de îngeri. Când coboară în maiestate înfricoşată, El le porunceşte celor nelegiuiţi, morţi, să învie pentru a-şi primi pedeapsa… Ce contrast faţă de cei care au fost înviaţi la prima înviere! Cei neprihăniţi erau îmbrăcaţi cu tinereţe şi frumuseţe nepieritoare. Cei răi poartă urmele bolii şi ale morţii.”— Ibid., p. 355 (15 decembrie).

„Zi după zi, Dumnezeu îşi testează poporul şi dovedeşte ce este el. Cuvântul inspirat declară în mod clar că, prin faptele noastre, noi ne decidem destinul veşnic.”—Manuscript Releases, vol. 1, p. 278.

 

Vineri 4 august

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Cine este ucis imediat ce Hristos vine pe nori, şi de ce?

2. Pentru cine este învierea specială, şi care este scopul dublu al acesteia?

3. Mă concentrez eu asupra momentului descris în Isaia 25:9 sau sper eu că El va întârzia?

4. De ce trebuie să aibă loc judecata de cercetare înainte să sosească Isus?

5. De ce trebuie să treacă o mie de ani înainte ca cei răi să îşi primească pedeapsa?