Lecția 6. Puterea cerului

„Nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea nașterii din nou și prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt, pe care L-a vărsat din belșug peste noi, prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru.” (Tit 3:5, 6).

„Păcatul poate fi respins și biruit doar prin agentul puternic reprezentat de a Treia Persoană a Dumnezeirii, care nu va veni cu o energie schimbată, ci în plinătatea puterii divine.” – Hristos, Lumina lumii, p. 671 (cap. 73, Să nu vi se tulbure inima).

Recomandare pentru studiu: Hristos, Lumina lumii, p. 662-680 (cap. 73, Să nu vi se tulbure inima).


Duminică 4 noiembrie

1. O PUTERE CREATOARE

a. Sub îndrumarea lui Dumnezeu Tatăl, în ce lucrare a fost Duhul Sfânt îndeaproape implicat? Geneza 1:1-3, 26; Iov 33:4.

Geneza 1:1-3, 26: „La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor. Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină... (26) Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.”

Iov 33:4: „Duhul lui Dumnezeu m-a făcut, şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.”

„Toate lucrurile, materiale sau spirituale, s-au ridicat înaintea Domnului Iehova la glasul Lui și au fost create pentru scopul Lui. Cerurile și toată oștirea lor, pământul și toate lucrurile de pe el, au venit la existență prin suflarea gurii Lui.” – Divina vindecare, p. 414 (cap. 35, O adevărată cunoaştere a lui Dumnezeu).

b. Ce a primit prima ființă umană de la Dumnezeu? Cum se compară aceasta cu reînnoirea vieții spirituale? Geneza 2:7; Ioan 20:22.

Geneza 2:7: „Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.”

Ioan 20:22: „După aceste vorbe, a suflat peste ei şi le-a zis: „Luaţi Duh Sfânt!”

„Duhul Sfânt este suflarea de viață în suflet. Suflarea lui Hristos asupra ucenicilor a fost suflarea adevăratei vieți spirituale. Ucenicii aveau să interpreteze aceasta drept insuflare cu atributele Mântuitorului lor, pentru ca în puritate, credință și ascultare să poată înălța legea și să o facă onorabilă.” – The Review and Herald, 13 iunie 1899.


Luni 5 noiembrie

2. O PUTERE REGENERATOARE

a. Ce paralelă este între crearea lumii noastre și răscumpărarea sufletului? 2 Corinteni 4:6; Efeseni 2:10.

2 Corinteni 4:6: „Căci Dumnezeu, care a zis: „Să lumineze lumina din întuneric”, ne-a luminat inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos.”

Efeseni 2:10: „Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.”

„Deși distrusă de păcat, [natura] vorbește nu doar despre creație, ci și despre răscumpărare. Deși pământul poartă mărturia blestemului în semnele evidente ale descompunerii, el este încă bogat și frumos în dovezile puterii dătătoare de viață. Copacii își leapădă frunzele, doar pentru a fi împodobiți cu verdeață mai proaspătă; florile mor pentru a răsări iar într-o nouă frumusețe; și prin orice manifestare a puterii creatoare este susținută asigurarea că putem fi recreați într-o `neprihănire și sfințenie pe care o dă adevărul.` (Efeseni 4:24, adnotare). Astfel tocmai lucrurile și activitățile naturii care aduc atât de viu în minte marea noastră pierdere, devin pentru noi soli ai speranței.” – Educația, p. 27 (cap. 3, Cunoştinţa binelui şi răului).

b. Când omul a păcătuit și a pierdut astfel viața eternă, cine a devenit agentul pentru o naștere din nou? Ioan 3:5, 6.

Ioan 3:5, 6: „Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh.”

„Schimbarea inimii reprezentată prin nașterea din nou poate fi acordată doar prin lucrarea eficientă a Duhului Sfânt. Doar aceasta ne poate curăți de toate impuritățile. Dacă i se permite să ne modeleze și să ne transforme inimile, vom fi capabili să discernem caracterul împărăției lui Dumnezeu și vom realiza necesitatea schimbării care trebuie să fie făcută înainte de a putea obține intrare în această împărăție. Mândria și iubirea de sine se împotrivesc Duhul lui lui Dumnezeu; fiecare înclinație naturală a sufletului se opune schimbării de la orgoliu personal și mândrie la smerenia și umilința lui Hristos. Dar dacă vrem să călătorim pe calea către viața veșnică, nu trebuie să ascultăm de șoapta eului. În umilință și căință trebuie să-L implorăm pe Tatăl nostru ceresc: ‚Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule; pune în mine un duh nou` (Psalmii 51:10 engl.). Pe măsură ce primim lumină divină și cooperăm cu inteligențele cerului, suntem `născuți din nou,` eliberați de păcat prin puterea lui Hristos.” – Ye Shall Receive Power, p. 24.

„Această naștere din nou este rezultatul primirii lui Hristos drept Cuvântul lui Dumnezeu. Când, prin Duhul Sfânt, adevărurile divine sunt imprimate asupra inimii, noi concepții sunt trezite și energiile până acum latente sunt ridicate să coopereze cu Dumnezeu.” – Istoria faptelor apostolilor, p. 520 (cap. 51, Un subpăstor credincios).


Marți 6 noiembrie

3. O PUTERE BIRUITOARE

a. Cine a lucrat continuu la conștiința păcătosului înainte și după Potop? Geneza 6:3.

Geneza 6:3: „Atunci Domnul a zis: „Duhul Meu nu va rămânea pururi în om, căci şi omul nu este decât carne păcătoasă: totuşi zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.”

„Duhul lui Dumnezeu a continuat să lupte cu omul rebel până când timpul specificat aproape expirase, când Noe și familia lui au intrat în arcă și mâna lui Dumnezeu a închis ușa acesteia. Harul nu a mai acționat de la tronul de aur pentru a interveni în favoarea păcătosului vinovat.” – Asemenea lui Hristos, p. 321 (cap. 307, Un predicator al neprihănirii).

„Mângâietorul divin este plin de compasiune și simpatie; El caută să îndrume stăruitor oamenii către Dumnezeu, să le îndrepte atenția la Hristos așa cum este El în realitate, plin de har, compasiune și dragoste iertătoare.” – The Bible Echo, 19 martie 1894.

b. În ce tip de luptă suntem toți implicați și cine o conduce? Efeseni 6:12.

Efeseni 6:12: „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.”

„Prințul puterilor răului poate fi ținut în frâu doar prin puterea lui Dumnezeu prin a treia persoană a Dumnezeirii, Duhul Sfânt.” – Evanghelizare, p. 617 (cap. 18, subcap. Reprezentări greşite ale Dumnezeirii).

[Urmașii lui Hristos] trebuie să se lupte cu forțe supranaturale, dar sunt asigurați de ajutor supranatural. Toate inteligențele cerului sunt în această armată. Și mai mult decât îngeri sunt pe front. Duhul Sfânt, reprezentatul Căpitanului Domnului oștirilor, se coboară direct în luptă. Neputințele noastre pot fi multe, păcatele și greșelile noastre pot fi dureroase; dar harul lui Dumnezeu este pentru toți cei care îl caută cu căință. Puterea Omnipotenței este înrolată de partea celor care cred în Dumnezeu.” – Hristos, Lumina lumii, p. 352 (cap. 37, Primii evanghelişti).

c. Doar cum este posibil să se reziste răului? 1 Corinteni 2:4, 5; Efeseni 3:16.

1 Corinteni 2:4, 5: „Şi învăţătura şi propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul şi de putere, pentru ca credinţa voastră să fie întemeiată nu pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.”

Efeseni 3:16: „...şi-L rog ca, potrivit cu bogăţia slavei Sale, să vă facă să vă întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul dinăuntru...”.

„Păcatul poate fi înfrânat și biruit doar prin agentul puternic al celei de-a Treia Persoane a Dumnezeirii, care nu urma să vină cu o putere diferită, ci în plinătatea puterii divine. Duhul este cel care face eficient ceea ce a fost realizat prin Răscumpărătorul lumii. Prin Duhul, inima este curățită. Prin Duhul, credinciosul devine părtaș al naturii divine. Hristos a dat Duhul Său ca putere pentru a birui toate tendințele ereditare și cultivate spre rău și pentru a imprima propriul Său caracter asupra bisericii.” – Ibid., p. 671 (cap. 73, Să nu vi se tulbure inima).


Miercuri 7 noiembrie

4. O PUTERE ILUMINATOARE

a. Ce lumină călăuzitoare va oferi Duhul Sfânt celor care Îi vor permite să locuiască în inimile lor? Psalmii 119:105; Isaia 30:21.

Psalmii 119:105: „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea.”

Isaia 30:21: „Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeţi pe el!”, când veţi voi să vă mai abateţi la dreapta sau la stânga.”

„Noi nu putem să folosim Duhul Sfânt; Duhul trebuie să ne folosească pe noi. Prin Duhul, Dumnezeu lucrează în poporul Său `după plăcerea Lui și voința, și înfăptuirea` (Filipeni 2:13). Dar mulți nu se vor supune acestuia. Ei doresc să se descurce singuri. În felul acesta ei nu vor primi darul ceresc. Doar celor care Îl așteaptă în umilință pe Dumnezeu, care veghează pentru călăuzirea și harul Său, le este oferit Duhul. Puterea lui Dumnezeu așteaptă să fie cerut şi primit de ei. Această binecuvântare promisă, cerută prin credință, aduce toate celelalte binecuvântări în șir. Ea este dată potrivit cu bogățiile harului lui Hristos și El este gata să umple fiecare suflet, potrivit cu capacitatea de a primi.” – Hristos, Lumina lumii, p. 672 (cap. 73, Să nu vi se tulbure inima).

„Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său, evidențiind calea credinței și a neprihănirii drept singura cale spre slavă. Toți cei care au Duhul lui Hristos vor acorda valoare înaltă Scripturilor, pentru că ele reprezintă profețiile lui Dumnezeu. Ele sunt, la fel de concret o comunicare divină, spunând: `Aceasta este calea, mergeți pe ea` (Isaia 30:21), ca şi când aceste cuvinte ar ajunge la noi de la Isaia într-o voce pe care să o putem auzi. O, dacă poporul ar crede aceasta, ce venerație, ce reverență, ce prosternare a sufletului ar însoți cercetarea Scripturilor care indică drumul spre viața veșnică!” – Manuscript Releases, vol. 4, p. 212.

b. Ce ar trebui să ne străduim să facem în umblarea creștină? Fapte 24:16.

Fapte 24:16: „De aceea mă străduiesc să am întotdeauna o conștiință curată înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.” (traducerea NTR)

„Duceţi-vă conștiința înaintea Cuvântului lui Dumnezeu și vedeți dacă viața și caracterul vostru sunt în conformitate cu standardul neprihănirii pe care Dumnezeu l-a descoperit acolo. Apoi puteți stabili dacă aveți sau nu o credință inteligentă și ce fel de conștiință aveți. Nu vă puteți încrede în conștiința omului decât dacă este sub influența harului divin. ... Nu este suficient pentru om să gândească prudent când urmează dictatului conștiinței. ... Întrebarea care trebuie să găsească răspuns este: E conștiința în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu? Dacă nu, aceasta nu poate fi urmată în siguranță, pentru că va înșela. Conștiința trebuie să fie iluminată de Dumnezeu. Trebuie acordat timp pentru studiul Scripturilor și rugăciune. Astfel, mintea va fi întărită, consolidată și statornicită.” – Înalta noastră chemare, p. 143 (cap. 137, O conştiinţă iluminată).


Joi 8 noiembrie

5. O PUTERE MIJLOCITOARE

a. Care este rolul lui Isus în prezența Tatălui în ceruri? 1 Timotei 2:5; Romani 8:34.

1 Timotei 2:5: „Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos.”

Romani 8:34: „Cine-i va osândi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi!”

„Isus oficiază în prezența lui Dumnezeu, prezentându-Și sângele vărsat, ca şi când ar fi fost un miel ucis. Isus prezintă jertfa oferită pentru fiecare delict și pentru fiecare deficiență a păcătosului.” – Comentarii biblice ale Noului Testament [Comentarii ale E.G. White], vol. 6, p. 1077 (cap. referitor la Romani 8).

„[Isus] Se gândește la noi în mod individual și știe fiecare nevoie a noastră. Când ești ispitit, spune pur și simplu: El îmi poartă de grijă, El mijlocește pentru mine, El mă iubește, El a murit pentru mine. Mă voi preda Lui fără rezerve.” – Mărturii pentru predicatori, p. 391 (cap. 14, subcap. Mijlocirea lui Hristos).

b. Cum ajută Duhul Sfânt când păcătosul vine înaintea lui Dumnezeu în rugăciune? Romani 8:26.

Romani 8:26: „Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu ştim cum trebuie să ne rugăm. Dar însuşi Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite.”

„Hristos, Mijlocitorul nostru, și Duhul Sfânt mijlocesc constant în dreptul omului, dar Duhul nu pledează pentru noi așa cum face Hristos, care prezintă sângele Său vărsat de la întemeierea lumii; Duhul lucrează asupra inimilor noastre, determinând rugăciuni și căință, laude și mulțumiri. Mulțumirea care se revarsă de pe buzele noastre este rezultatul Duhului care atinge corzile sufletului în amintiri sfinte, trezind muzica inimii.” - Comentarii biblice ale Noului Testament [Comentarii ale E.G. White], vol. 6, p. 1077, 1078 (cap. referitor la Romani 8).


Vineri 9 noiembrie

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Ce este Duhul Sfânt pentru suflet?

2. Cum lucrează Duhul Sfânt ca agent regenerator?

3. Ce rol are Duhul Sfânt în lupta împotriva forțelor răului?

4. Ce înseamnă să trăiești cu o conștiință bună înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor?

5. Cum diferă mijlocirea Duhului de cea a lui Hristos?