Lecția 9. Fiți transformați


„Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți prin înnoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită.” (Romani 12:2).

„Când Duhul lui Dumnezeu pune stăpânire asupra inimii, el transformă viața. Gândurile păcătoase sunt îndepărtate, faptele rele sunt lepădate; dragostea, umilința și pacea iau locul mâniei, invidiei și certei. Bucuria ia locul întristării și înfățișarea reflectă lumina cerului.” – Hristos, Lumina lumii, p. 173 (cap. 17, Nicodim).

Recomandare pentru studiu: The Upward Look, p. 236-241, 248, 345, 346.


Duminică 25 noiembrie

1. SCHIMBAT DE DUHUL

a. Ce rol joacă Duhul Sfânt în a ne schimba asemenea lui Hristos? 2 Corinteni 3:18.

2 Corinteni 3:18: „Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.”

„A privi la Hristos înseamnă a studia viața Lui așa cum este prezentată în Cuvântul Său. Trebuie să săpăm pentru adevăr ca după comoara ascunsă. Trebuie să ne ațintim privirile asupra lui Hristos. Când Îl luăm drept Mântuitor personal, aceasta ne dă îndrăzneala să ne apropiem de tronul harului. Privind suntem schimbați, asimilați din punct de vedere moral cu Acela care este desăvârșit în caracter. Primind neprihănirea Lui atribuită, prin puterea transformatoare a Duhului Sfânt, devenim ca El.” – Comentarii biblice ale Noului Testament [Comentarii ale E.G. White], vol. 6, p. 1098 (cap. referitor la 2 Corinteni 3).

b. Ce face Isus pentru noi prin Duhul Sfânt? 1 Corinteni 6:11.

1 Corinteni 6:11: „Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos şi prin Duhul Dumnezeului nostru.”

„Lipsa devoțiunii, pietății și sfințeniei omului din afară provine din respingerea lui Isus Hristos, neprihănirea noastră. Dragostea lui Dumnezeu trebuie să fie cultivată constant.” – Credinţa şi faptele, p. 15 (cap. 1, Ellen White clarifică subiectele).


Luni 26 noiembrie

2. CONVINGÂND SUFLETUL DE PĂCAT

a. În ce moduri convinge Duhul Sfânt sufletul? Ioan 16:8-10.

Ioan 16:8-10: „Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata. În ce priveşte păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine; în ce priveşte neprihănirea: fiindcă Mă duc la Tatăl, şi nu Mă veţi mai vedea.”

„Inima este atinsă și determinată să se căiască. Mărturisirea de pocăință curăță atmosfera sufletului și trezește principiile sfinte. Harul lui Hristos, care supune, pătrunde în inimă. ... Păcatele sunt văzute în lumina în care le vede Dumnezeu. Ele sunt mărturisite și sunt iertate.” – The Review and Herald, 28 iunie 1898.

b. Care este răspunsul evlavios la mustrare? Fapte 2:37; Proverbele 9:8.

Fapte 2:37: „După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli: „Fraţilor, ce să facem?”

Proverbele 9:8: „Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!”

„Cei care sunt mustrați de Duhul lui Dumnezeu nu trebuie să se ridice împotriva instrumentului umil. Cel care a vorbit pentru a-i salva din ruină este Dumnezeu și nu un păcătos muritor.” – Mărturii, vol. 3, p. 257 (cap. 27, Biserica Laodiceeană).

„Nu este plăcut pentru natura umană să primească mustrare, și nici nu este posibil pentru inima omului, neiluminată de Duhul lui Dumnezeu, să realizeze necesitatea mustrării sau binecuvântarea pe care aceasta este destinată să o aducă. Pe măsură ce omul cedează ispitei și tolerează păcatul, mintea lui devine întunecată. Simțul moral este pervertit. Avertizările conștiinței sunt nesocotite și glasul acesteia este mai puțin auzit. El pierde treptat puterea de a distinge între drept și greșit, până când nu mai are niciun simț adevărat al poziției sale înaintea lui Dumnezeu. ... Dumnezeu a oferit dovezi suficiente, așa că toți cei care doresc să procedeze astfel pot să se convingă ei înşişi despre caracterul Mărturiilor; și înțelegându-le ca venind de la Dumnezeu, este datoria lor să accepte mustrarea, chiar dacă ei nu înțeleg păcătoșenia căii lor. Dacă ar conștientiza complet starea lor, ce nevoie ar fi de mustrare? Pentru că nu o cunosc, Dumnezeu le-a pus-o înainte îndurător, așa încât să se poată pocăi și reforma înainte de a fi prea târziu.” – Ibid., vol. 5, p. 682 (cap. 82, Natura şi influenţa Mărturiilor).

c. Când suntem mustrați de păcat în viața noastră și dorim să ne schimbăm, ce ar trebui să ne amintim? Isaia 55:7; Osea 6:1; 1 Ioan 1:9.

Isaia 55:7: „Să se lase cel rău de calea lui, şi omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru care nu oboseşte iertând.”

Osea 6:1: „Veniţi să ne întoarcem la Domnul! Căci El ne-a sfâşiat, dar tot El ne va vindeca; El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile.”

1 Ioan 1:9: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire.”

„Oricine, care sub mustrarea lui Dumnezeu își va umili sufletul prin mărturisire și pocăință, așa cum a procedat David, poate fi sigur că există speranță pentru el. Oricine va accepta în credință făgăduințele lui Dumnezeu, va găsi iertare. Domnul nu va izgoni niciodată un suflet cu adevărat pocăit.” – Patriarhi și profeți, p. 726 (cap. 71, Păcatul şi căinţa lui David).


Marți 27 noiembrie

3. CREÂND O INIMĂ NOUĂ

a. Ce lucrare de creaţie face Duhul Sfânt în fiecare persoană? Ioan 16:8, 9; 12:32.

Ioan 16:8, 9: „Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata. În ce priveşte păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine.”

Ioan 12:32: „Şi după ce voi fi înălţat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toţi oamenii.”

„Aceeași minte divină care lucrează asupra lucrurilor din natură vorbește inimilor oamenilor și creează o sete inexprimabilă după ceva ce ei nu au. Lucrurile lumești nu pot satisface dorința lor. Duhul lui Dumnezeu insistă pe lângă ei să caute acele lucruri care sunt singurele ce pot aduce pace și odihnă – harul lui Hristos, bucuria sfințeniei. Prin influențe văzute și nevăzute, Mântuitorul nostru este constant la lucru pentru a atrage mințile oamenilor de la plăcerile nesatisfăcătoare ale păcatului la binecuvântările infinite care pot fi ale lor în El.” – Calea către Hristos, p. 28 (cap. 3, Pocăinţa).

b. Care este starea spirituală a inimii naturale? Ieremia 17:9; Romani 3:23.

Ieremia 17:9: „Inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?”

Romani 3:23: „Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.”

„Niciun om nu își poate înțelege singur greșelile. ... Într-un singur mod se poate obține o cunoaștere adevărată a propriei persoane. Trebuie să privim la Hristos. Ignorarea Lui este cea care îi face pe oameni atât de mândri în propria lor neprihănire. Când contemplăm puritatea și excelența Lui, ne vom vedea propria slăbiciune și sărăcie și propriile defecte, așa cum sunt ele în realitate. Ne vom vedea pierduți și fără speranță, îmbrăcați în hainele propriei noastre neprihăniri, la fel ca orice alt păcătos. Vom înțelege că, dacă vom fi mântuiți vreodată, aceasta nu va fi prin propria noastră evlavie, ci prin harul infinit al lui Dumnezeu.” – Parabolele Domnului Hristos, p. 159 (cap. 13, Doi închinători).

c. Ce dorește Dumnezeu să facă pentru noi când înțelegem starea reală a inimii noastre? Isaia 1:18; Ezechiel 18:31; 36:26.

Isaia 1:18, engl: „Veniți acum să dezbatem/să raționăm împreună, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roșii ca purpura, se vor face ca lâna.”

Ezechiel 18:31: „Lepădaţi de la voi toate fărădelegile prin care aţi păcătuit, faceţi-vă rost de o inimă nouă şi un duh nou. Pentru ce vreţi să muriţi, casă a lui Israel?”

Ezechiel 36:26: „Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră şi vă voi da o inimă de carne.”

„Îi vei permite să dezbată cu tine? Îi vei încredința păstrarea sufletului tău ca unui Creator credincios? Vino atunci și să trăim în lumina feţei Lui și să ne rugăm așa cum a făcut David: ‚Curățește-mă cu isop și voi fi curat; spală-mă și voi fi mai alb decât zăpada.’ (Psalmii 51:7). Prin credință, aplică sângele lui Hristos inimii tale, pentru că doar acesta te poate face mai alb decât zăpada. Dar tu afirmi: ‚Această renunțare la toți idolii mei îmi va frânge inima.’ Această renunțare la tot pentru Dumnezeu este reprezentată prin căderea pe Stâncă și acțiunea de a fi sfărâmat. Așadar, renunță la tot pentru El; pentru că dacă nu ești sfărâmat, ești fără valoare.” – Solii alese, vol. 1, p. 330 (cap. 49, Predarea şi mărturisirea).


Miercuri 28 noiembrie

4. URMÂND DUHUL

a. Cum este posibil să trăim o viață biruitoare? Romani 8:1-4; Galateni 5:16.

Romani 8:1-4: „Acum, dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului. În adevăr, legea Duhului de viaţă în Hristos Isus m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii. Căci – lucru cu neputinţă Legii, întrucât firea pământească o făcea fără putere – Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimiţând, din pricina păcatului, pe însuşi Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.”

Galateni 5:16: „Zic, dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti.”

„Fericirea noastră veșnică viitoare este dependentă de aducerea umanității noastre, cu toate capacitățile și puterile ei, în ascultare față de Dumnezeu și punerea ei sub controlul Divinității. ... Prin puterea morală pe care Hristos a adus-o omului, putem să-I aducem mulțumiri lui Dumnezeu, care ne-a făcut corespunzători pentru moștenirea sfinților în lumină. Prin Isus Hristos fiecare om poate birui în dreptul lui și pe cont propriu, stând în propria lui individualitate a caracterului.” – That I May Know Him, p. 291.

b. Cum va trăi creștinul cât timp este sub călăuzirea Duhului Sfânt? Galateni 2:20.

Galateni 2:20: „Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.”

„Cel care Îl iubește pe Hristos cel mai mult va realiza cel mai mult bine. Nu există limită pentru utilitatea celui care, lăsând eul deoparte, face loc lucrării Duhului Sfânt în inima lui și trăiește o viață deplin consacrată lui Dumnezeu. Dacă oamenii vor suporta disciplina necesară fără să se plângă sau să obosească pe cale, Dumnezeu îi va învăța oră de oră și zi de zi. El tânjește să-Și descopere harul Său. Dacă oamenii vor îndepărta obstacolele, El va revărsa apele mântuirii în șuvoaie abundente prin canalele omenești.” – Hristos, Lumina lumii, p. 250, 251.

c. Care este agentul esențial pe care îl folosește Duhul pentru a curăți viața noastră? 1 Petru 1:22, 23.

1 Petru 1:22, 23: „Deci ca unii care prin ascultarea de adevăr v-aţi curăţat sufletele prin Duhul, ca să aveţi o dragoste de fraţi neprefăcută, iubiţi-vă cu căldură unii pe alţii, din toată inima; fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veac.”

„Scripturile reprezintă cel mai important agent în transformarea caracterului. Hristos S-a rugat: `Sfințește-i prin adevărul Tău; Cuvântul Tău este adevărul.` (Ioan 17:17). Dacă este studiat și ascultat, Cuvântul lui Dumnezeu lucrează în inimă, supunând fiecare însușire nesfântă. Duhul Sfânt vine pentru a convinge de păcat și credința care încolțește în inimă lucrează prin dragoste față de Hristos, asemănându-ne la trup, suflet și duh chipului Său. Atunci Dumnezeu ne poate folosi pentru a îndeplini voința Lui. Puterea care ne este dată lucrează dinăuntru în afară, determinându-ne să comunicăm altora adevărul care ne-a fost comunicat.” – Parabolele Domnului Hristos, p. 100 (cap. 7, Asemenea aluatului).


Joi 29 noiembrie

5. INIMI SCHIMBATE, VIEȚI SCHIMBATE

a. Ce schimbare va fi evidentă în viața unei persoane convertite? Cum influențează Duhul Sfânt acțiunile? Romani 8:13, 14; Ezechiel 36:27.

Romani 8:13, 14: „Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi. Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.”

Ezechiel 36:27: „Voi pune Duhul Meu în voi şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele, şi să păziţi, şi să împliniţi legile Mele.”

„Deși nu putem vedea Duhul lui Dumnezeu, știm că oameni care erau morți în fărădelegi și păcate devin convinşi și convertiţi sub acțiunea lui. Cei nechibzuiți și nestatornici devin serioși. Cei împietriți se pocăiesc de păcatele lor și cei necredincioși cred. Escrocii, alcoolicii, cei imorali devin serioși, sobri și curați. Cei rebeli și încăpățânați devin blânzi și asemenea lui Hristos. Când vedem aceste schimbări în caracter, putem fi siguri că puterea lui Dumnezeu, care convertește, a transformat întreaga ființă. Nu am văzut Duhul Sfânt, dar am văzut dovada lucrării lui asupra caracterului schimbat al celor care au fost păcătoși îndârjiți și încăpățânați.” – Evanghelizarea, p. 288 (cap. 9, subcap. Ajutând sufletele să fie convertite).

b. Ce pas dorește Dumnezeu să facem pentru a arăta că am acceptat inima nouă pe care El ne-a oferit-o? Fapte 2:38; 22:16.

Fapte 2:38: „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.”

Fapte 22:16: „Şi acum, ce zăboveşti? Scoală-te, primeşte botezul şi fii spălat de păcatele tale, chemând Numele Domnului.”

„Omul a fost pus din nou în favoarea lui Dumnezeu prin spălarea care regenerează. Spălarea a fost îngroparea cu Hristos în apă asemenea morții Lui, reprezentând faptul că toți care se pocăiesc de încălcarea Legii lui Dumnezeu primesc purificare, curățire, prin lucrarea Duhului Sfânt. Botezul reprezintă adevărata convertire, prin reînnoirea de la Duhul Sfânt.” – Credința prin care trăiesc, p. 143 (cap. Exemplul Domnului nostru).


Vineri 30 noiembrie

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Doar când putem oferi altora o reprezentare adevărată a lui Dumnezeu?

2. De ce avem nevoie de mustrare? Dacă inima noastră este iluminată de Duhul Sfânt, cum vom reacționa la mustrare?

3. Ce se va întâmpla cu noi, pe măsură ce vom privi la Hristos, în curăția și excelența Lui?

4. Ce se întâmplă cu noi când mintea noastră este reînnoită prin Duhul Sfânt?

5. De unde știm că Duhul Sfânt a fost la lucru în viața cuiva?