Lecția 9. Locuind cu rudele noastre

„Fii o pildă pentru credincioși, în vorbire, în purtare, în dragoste, în spirit, în credință, în curăție.” (1 Timotei 4:12, engl.).

„Să nu cedați la drepturile și privilegiile voastre religioase pentru a satisface dorințele prietenilor și rudelor voastre neconsacrate. Sunteți chemați să luați poziție de partea adevărului, chiar dacă aceasta ar fi în directă opoziție cu acei care sunt strâns legați de voi.” – Mărturii, vol. 4, p. 117 (cap. Influența anturajului social).

Recomandare pentru studiu: Mărturii, vol. 5, p. 542–549 (cap. Influențe lumești); Fii și fiice ale lui Dumnezeu, p. 51, 52 (14, 15 februarie).

 

Duminică 21 mai

1. PUNÂNDU-L PE DUMNEZEU PE PRIMUL LOC

a. Ce loc ar trebui să ocupe Dumnezeu în viața noastră? Dar alte rude ale noastre? Matei 22:37–39.

 Matei 22:37 Isus i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.38 Aceasta este cea dintâi, şi cea mai mare poruncă.39 Iar a doua, asemenea ei, este: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.

„Când Duhul lui Dumnezeu este în om, El îl conduce să ușureze suferința, mai degrabă decât să o producă... Noi trebuie să avem grijă de fiecare caz în suferință, să privim la noi înșine ca agenți ai lui Dumnezeu pentru ușurarea celor în nevoie, chiar cu toată puterea noastră... Sunt unii care manifestă o mare dragoste față de rudele lor, față de prietenii și preferații lor, dar care neglijează totuși să fie amabili și atenți cu cei care au nevoie de simpatie tandră, care au nevoie de amabilitate și dragoste.” – Fii și fiice ale lui Dumnezeu, p. 52 (15 februarie).

b. Ce făgăduințe avem când Îl punem pe Dumnezeu înaintea oricărei legături omenești? Matei 19:29; Evrei 13:5 (a doua parte).

 Matei 19:29 Şi oricine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit, şi va moşteni viaţa veşnică.

Evrei 13:5 (a doua parte) ... Mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuşi a zis: Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.

„Dacă este nevoie să părăsiți tată, mamă, surori, frați, soție și copii de dragul lui Hristos, nu veți fi singuri. Dumnezeu vă adoptă în familia Sa; voi deveniți membri ai căminului regal, fii și fiice ale Regelui care stăpânește în cerurile cerurilor.” – Mărturii, vol. 1, p. 510 (cap. 86: Către tineri).

 

Luni 22 mai

2. AJUTÂNDU-NE FAMILIILE PRECUM ȘI PE ALȚII

a. Unde ar trebui să ne începem lucrarea pentru Hristos? Proverbele 22:6; Isaia 8:18.

 Proverbe 22:6 Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.

Isaia 8:18 Iată, eu şi copiii pe care mi i-a dat Domnul, suntem nişte semne şi nişte minuni în Israel, din partea Domnului oştirilor, care locuieşte pe muntele Sionului.

„În dezvoltarea unei relații cu Hristos, omul reînnoit trebuie doar să se întoarcă la relația sa prevăzută cu Dumnezeu... Datoriile sale se află în jurul său, aproape și departe. Prima sa datorie este față de copiii săi și față de rudele sale cele mai apropiate. Nimic nu îl poate scuza de la neglijarea cercului interior pentru marele cerc de afară... „Când părinții își fac datoria lor cu credincioșie în familie, stăpâ- nind, corectând, sfătuind, povățuind, îndrumând, – tatăl ca preot al casei, mama ca misionar în cămin, – ei ocupă sfera pe care Dumnezeu le-a dat-o s-o ocupe. Ei devin mai potriviți pentru a lucra în biserică. Instruind mica lor turmă cu grijă, legându-i pe copiii lor de ei înșiși și de Dumnezeu, tații și mamele devin lucrători împreună cu Dumnezeu.” – Fii și fiice ale lui Dumnezeu, p. 223 (4 august).

b. Dacă Hristos rămâne în noi, cum îi vom trata pe alții? Isaia 50:4.

 Isaia 50:4 Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare. El Îmi trezeşte, în fiecare dimineaţă, El Îmi trezeşte urechea, să ascult cum ascultă nişte ucenici.

„Cel care este creștin va avea cuvinte amabile pentru rudele sale și pentru tovarășii săi. El va fi amabil, politicos, iubitor, compătimitor și se va autoeduca pentru a locui cu familia de sus.” – My Life Today, p. 196.

c. Ce putem învăța din exemplul lui Isus în slujirea Sa, când suntem ispitiți să ne centrăm toată atenția asupra propriei noastre familii? Luca 19:10.

 Luca 19:10 Pentru că Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut.

„Trebuie să călcăm eul și egoismul în picioare și să exemplificăm în viețile noastre spiritul de sacrificiu de sine și bunăvoință dezinteresată, manifestate de Isus când a fost pe Pământ. Toți ar trebui să arate interes pentru rudele lor, dar nu ar trebui să își permită să fie reținuți doar pentru ei, ca și când ei ar fi singurii pe care Isus a venit să-i mântuiască.” – Mărturii, vol. 2, p. 77 (cap. Iubire pentru cei greșiți). 

 

Marți 23 mai

3. FĂRĂ SĂ CEDĂM DE LA PRINCIPIILE NOASTRE

a. Care este motivul pentru care suntem reformatori ai sănătății astăzi? 1 Corinteni 6:19, 20; 10:31; 2 Timotei 1:7; Isaia 7:15. De ce nu ne vom schimba practicile noastre de sănătate când ne întâlnim cu prietenii și rudele noastre?

 1Corinteni 6:19 Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri?20 Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.

1Corinteni 10:31 Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu.

2Timotei 1:7 Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.

Isaia 7:15 El va mânca smântână şi miere, până va şti să lepede răul şi să aleagă binele.

„Acei care înalță standardul cât de mult pot la porunca lui Dumnezeu, după lumina pe care Dumnezeu le-a dat-o prin cuvântul Său și mărturiile Spiritului Său, nu își vor schimba cursul acțiunii pentru a se potrivi dorințelor prietenilor sau rudelor lor, chiar dacă aceștia sunt unul sau doi sau o mulțime, cei care trăiesc contrar rânduielii înțelepte a lui Dumnezeu. Dacă înaintăm după principii în aceste lucruri, dacă păzim regulile stricte de dietă, dacă noi, creștini fiind, ne educăm gusturile după planul lui Dumnezeu, vom exercita o influență care va corespunde gândului lui Dumnezeu. Întrebarea este: „Dorim noi să fim adevărați reformatori ai sănătății?” – Dietă și hrană, p. 35, 36 (cap. Adevărata reformă este reforma inimii).

b. Cum trebuie să trăim noi o viață creștină? 1 Ioan 3:18; Matei 5:16; 1 Tesaloniceni 2:12. Cu ce pericol ne confruntăm, atunci când ne schimbăm practicile pentru a plăcea rudelor noastre neevlavioase?

 1Ioan 3:18 Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul.

Matei 5:16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

1Tesaloniceni 2:12 să vă purtaţi într-un chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăţia şi slava Sa.

„Mulți simt că trebuie să facă anumite concesii pentru a fi pe placul rudelor și prietenilor nereligioși. Cum nu este întotdeauna ușor să stabilești o limită precisă, o concesie pregătește calea pentru o alta, până când, cei care erau odată adevărați urmași ai lui Hristos în viață și caracter, se vor conforma obiceiurilor lumii. Legătura cu Dumnezeu este ruptă. Ei sunt creștini doar cu numele.”- Solii către tineret, p. 432 (cap. 147: Vizitatorii necredincioși).

c. Cum ne cheamă Dumnezeu pe noi să ne comportăm când suntem în afara cadrului bisericii? 1 Timotei 4:12; 2 Corinteni 6:17, 18; Tit 2:14.

 1Timotei 4:12 Şi astfel să vă purtaţi cuviincios cu cei de afară, şi să n-aveţi trebuinţă de nimeni.

2Corinteni 6:17 De aceea: Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. 18 Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.

Tit 2:14 El S-a dat pe Sine însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, şi să-Şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune.

„Motivul pentru care avem o așa mică influență asupra rudelor necredincioase și tovarășilor noștri este că am arătat doar o mică diferență clară în practicile noastre față de cei din lume.” – Fundamentele educației creștine, p. 289 (cap. Către studenții de la colegiul din Battle Creek).

„În prezența rudelor și prietenilor voștri, în toate relațiile voastre de afaceri, în tovărășiile voastre cu lumea, – oriunde și în orice loc, în toate circumstanțele, – stați drept pentru Isus.” – Mărturii, vol. 5, p. 341 (cap. Ambiție lumească).

 

Miercuri 24 mai

4. STÂND NECLINTIȚI ÎN DECIZIILE NOASTRE

a. În loc de a fi influențați de prietenii și rudele lumești, cum ar trebui să luăm deciziile? 1 Corinteni 11:1; Iacov 1:5; Psalmii 119:105; Galateni 5:24.

 1Corinteni 11:1 Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos.

Iacov 1:5 Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.

Psalmii 119:105 Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.

Galateni 5:24 Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei.

„Voi îngăduiți cuvintelor rudelor și anumitor prieteni ai voștri să vă influențeze planurile și să vă afecteze deciziile. Voi le dați crezare prea repede și integrați vederile lor în propriile voastre idei și sunteți prea adesea conduși în rătăcire... Judecata voastră, sentimentele voastre, vederile voastre, au influență asupra lor și, la rândul lor, ei vă influențează pe voi; și un curent puternic va fi îndreptat să curgă într-o direcție greșită, dacă nu vă umiliți cu toții și vă consacrați în întregime lui Dumnezeu.” – Mărturii, vol. 3, p. 506 (cap. Conducerea).

„Viața prețioasă pe care ne-a dat-o Dumnezeu nu trebuie să fie modelată de rudele necredincioase într-un mod care să placă minții pământești, ci să fie petrecută într-o manieră pe care Dumnezeu să o aprobe.” – Ibid., vol. 4, p. 236 (cap. Încăpățânare, nu independență).

b. Ce responsabilitate le-a fost dată părinților în ce privește copiii lor proprii? Proverbele 22:6. Cum pot prietenii și rudele să împiedice această lucrare?

 Proverbe 22:6 Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.

„Fiți atenți cum lăsați conducerea copiilor voștri în mâna altora. Nimeni nu poate să vă elibereze pe drept cuvânt de responsabilitatea dată vouă de Dumnezeu... Bărbații și femeile ar trebui să acorde tot respectul și considerația cuvenită părinților lor; dar în problema conducerii copiilor lor proprii, ei ar trebui să nu permită niciun amestec, ci să țină hățurile conducerii în propriile lor mâini.” – Îndrumarea copilului, p. 288 (cap. Atitudinea rudelor).

c. Ce avertizare este dată celor care nu își păstrează principiile creștine oriunde s-ar afla? Iacov 1:6 (a doua parte), 8.

 Iacov 1:6 (a doua parte) ... pentru că cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo. 8 căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale.

„Fie ca Dumnezeu să dea fiecărui om un sentiment al neputinței personale de a-și cârmui propria corabie drept și sigur în port. Harul lui Hristos este esențial în fiecare zi. Doar harul Său fără egal poate scăpa picioarele noastre de la cădere.” – Comentarii biblice ale AZȘ [Comentarii E. G. White], vol. 6, p. 1109.

„Niciodată să nu renunțați la adevăr pentru a face pe placul cuiva. Fiți hotărâți, fiți fermi, fiți statornici, să nu aveți un cuget îndoielnic.” – Spiritual Gifts, vol. 2, p. 266.

 

Joi 25 mai

5. O LUCRARE SPECIALĂ

a. Ce lucrare este de făcut pentru cei care locuiesc în cămine dezbinate? 1 Corinteni 7:12–14, 16.

 1Corinteni 7:12 Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: Dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea.13 Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei.14 Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altminteri, copiii voştri ar fi necuraţi, pe când acum sunt sfinţi.16 Căci ce ştii tu, nevastă, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui nevasta?

„Noi primim multe scrisori care cer sfat. O mamă spune că soțul ei este un necredincios. Ea are copii, dar ei sunt învățați de către tată să nu își respecte mama. Ea este profund împovărată de grija pentru copiii ei și nu știe ce cale să urmeze. Ea își exprimă atunci dorința de a face ceva pentru cauza lui Dumnezeu și mă întreabă dacă cred că este datoria ei să-și părăsească familia, dacă ea este convinsă că nu poate să facă niciun bine pentru ei. Aș răspunde: Sora mea, nu văd cum ai putea să rămâi curată înaintea Domnului și să îți părăsești soțul și copiii. Nu cred că ai simți că poți face aceasta tu însăți. . . Sunt sigură că trebuie să fie datoria ta să ai grijă de copiii tăi proprii. Acesta este câmpul tău unde ai lucrarea care ți-a fost desemnată. . . Deoarece Satan folosește pe tatăl copiilor tăi pentru a contracara lucrarea ta, nu te descuraja; nu renunța la luptă. Fă ceea ce ai dori ca ei să facă. Tratează-ți soțul cu amabilitate în orice vreme și cu orice ocazie și leagă-i pe copiii tăi de inima ta cu funiile dragostei… Aceasta face clară lucrarea ta, de a lăsa lumina ta să strălucească în căminul unde Satan este la lucru pentru a-i câștiga pe copiii tăi pentru el… Nu vorbi și nu insista pentru simpatie din partea soțului tău și a copiilor tăi, ci în mod simplu trăiește viața lui Hristos. În cuvinte, spirit, caracter, blândețe, răbdare și îngăduință, în voioșie, fii un indicator arătând calea, cărarea care duce spre cer.” – Mărturii cu privire la comportamentul sexual, p. 44, 45 (cap. 5: Comportamentul soțului creștin).

 

Vineri 26 mai

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Dacă Îl iubim pe Dumnezeu în mod suprem, cum îi vom trata pe ceilalți? Pe cine vom avea grijă să nu neglijăm?

2. Cărui grup de oameni îi suntem datori în primul rând? Este aceasta singura noastră datorie?

3. Cum putem avea o influență pozitivă asupra rudelor noastre necredincioase?

4. Cine ar trebui să dețină hățurile conducerii asupra copiilor? De ce?

5. Ce lucrare misionară are de făcut un părinte care locuiește într-un cămin dezbinat?