Lecția 11. Un copil consacrat

„Chiar un copil se cunoaște după faptele lui, dacă purtarea lui este curată și dacă este dreaptă” (Proverbe 20:11 - engl).

„Domnul l-a acceptat pe Samuel chiar din copilăria lui, deoarece inima lui era curată. El a fost dat lui Dumnezeu, o jertfă consacrată și Domnul l-a făcut un canal de lumină.” Sfaturi pentru părinți, profesori și studenți, p. 537, cap. 79: Tinerii, purtători de poveri.

Recomandare pentru studiu: Patriarhi și profeți, p. 575-580, cap. 56: Eli și fiii săi.

Duminică 11 martie

1. CHEMAT PENTRU SLUJIRE

a. Ce făcea Samuel în noua sa viață la templu? 1 Samuel 2:11, 18. Ce făcea Ana pentru Samuel și cum a binecuvântat-o Dumnezeu pe Ana? 1 Samuel 2:19–21.

 1 Samuel 2:11 Elcana s-a dus acasă, la Rama, şi copilul a rămas în slujba Domnului, înaintea preotului Eli. 18 Samuel făcea slujba înaintea Domnului; şi copilul acesta era îmbrăcat cu un efod de in.

1 Samuel 2:19 Mama sa îi făcea pe fiecare an o mantie mică, şi i-o aducea când se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an. 20 Eli a binecuvântat pe Elcana şi pe nevasta sa, şi a zis: Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, care să înlocuiască pe acela pe care l-a împrumutat ea Domnului! Şi s-au întors acasă. 21 Când a cercetat Domnul pe Ana, ea a rămas însărcinată, şi a născut trei fii şi două fiice. Şi tânărul Samuel creştea înaintea Domnului.

„Nu era obișnuit pentru leviți să intre în slujba lor specială până când nu aveau douăzeci și cinci de ani, dar Samuel a fost o excepție de la această regu­lă. În fiecare an i se încredințau datorii mai importante; și în timp ce era încă un copil, a fost îmbrăcat cu un efod de in ca semn al consacrării sale față de lucrarea de la sanctuar. Chiar tânăr fiind atunci când a fost adus să slujească în tabernacol, Samuel avea şi atunci datorii de îndeplinit în slujba lui Dumnezeu, după puterea lui. Acestea erau la început foarte umile și nu întotdeauna foarte plăcute; dar ele trebuiau realizate cu cea mai mare dăruire și cu o inimă bine­voitoare.” - Patriarhi și profeți, p. 573, cap. 55: Copilul Samuel.

„Când a fost despărțită de copilul ei, grija mamei credincioase nu a încetat. El era subiectul rugăciunilor ei. În fiecare an, ea îi făcea o mică mantie și când venea cu soțul ei la jertfele anuale, ea i-o oferea copilului ca un semn al dragos­tei sale. Cu fiecare împunsătură de ac pentru acea haină ea rostea o rugăciune ca el să poată fi curat, nobil și cinstit. Ea nu cerea că el să ajungă mare, ci stăruia cu seriozitate ca el să fie bun.” - Semnele timpului, 3 noiembrie, 1881.

 

Luni 12 martie

2. CU ELI ȘI FAMILIA LUI

a. Ce este scris despre Samuel în tinerețea lui? 1 Samuel 2:26. Care era relația dintre copilul Samuel și Eli, marele preot?

 1 Samuel 2:26 Tânărul Samuel creştea mereu, şi era plăcut Domnului şi oamenilor.

„Samuel fusese așezat sub grija lui Eli, și frumusețea caracterului său a atras afecțiunea caldă a bătrânului preot. El era amabil, generos, ascultător și respectuos. Eli, îndurerat de îndărătnicia fiilor săi, găsea odihnă și mângâiere și binecuvântare în prezența celui încredinţat grijii sale. Samuel era de ajutor și afectuos și niciun tată nu și-a iubit vreodată copilul lui mai tandru decât a iubit Eli acest tânăr. Era un lucru ciudat că între judecătorul suprem al națiunii și un simplu copil să existe o asemenea afecțiune caldă. Pe măsură ce infirmitățile vârstei veneau asupra lui Eli și el devenea plin de neliniște și remușcări din cauza umblării destrăbălate a propriilor săi fii, el se întorcea la Samuel pentru mângâiere.” - Patriarhi și profeți, p. 573, cap. 55: Copilul Samuel.

b. Deși tânărul Samuel locuia în casa marelui preot, ce ar trebui să realizăm despre mediul de acolo? Ce avertizare serioasă i-a fost dată lui Eli? 1 Samuel 2:12, 22, 27–31.

 1 Samuel 2:12 Fiii lui Eli erau nişte oameni răi. Nu cunoşteau pe Domnul. 22 Eli era foarte bătrân, şi a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat şi că se culcau cu femeile care slujeau afară la uşa cortului întâlnirii. 27 Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli, şi i-a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Nu M-am descoperit Eu casei tatălui tău, când erau în Egipt, în casa lui Faraon? 28 Eu l-am ales dintre toate seminţiile lui Israel, ca să fie în slujba Mea, în preoţie, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia, şi să poarte efodul înaintea Mea; şi am dat casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc şi aduse de copiii lui Israel. 29 Pentru ce călcaţi voi în picioare jertfele Mele şi darurile Mele, care am poruncit să se facă în locaşul Meu? Şi cum se face că tu cinsteşti pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, ca să vă îngrăşaţi din cele dintâi roade luate din toate darurile poporului Meu Israel? 30 De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Spusesem că şi casa ta şi casa tatălui tău au să umble totdeauna înaintea Mea. Şi acum, zice Domnul, departe de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti pe cine Mă cinsteşte, dar cei ce Mă dispreţuiesc, vor fi dispreţuiţi. 31 Iată că vine vremea când voi tăia braţul tău şi braţul casei tatălui tău, aşa încât nu va mai fi nici un bătrân în casa ta.

„Tinerețea lui Samuel a fost petrecută în tabernacol, devotată în mod so­lemn închinării lui Dumnezeu; totuși chiar aici el nu era liber de influențe rele sau de un exemplu păcătos. Fiii lui Eli sunt descriși în cuvântul sacru ca ‘fii ai lui Belial’. Ei nu se temeau de Dumnezeu, nici nu își cinsteau tatăl; dar Sa­muel nu căuta tovărășia lor, nici nu a urmat căile lor rele. Efortul lui constant era de a face din sine însuși ceea ce Dumnezeu dorea ca el să devină. Acesta este privilegiul oricărui tânăr. Lui Dumnezeu îi place când chiar și copiii mici se consacră în slujba Sa; ei ar trebui să nu fie descurajați în eforturile lor de a deveni creștini...

Cel mai tânăr copil care Îl iubește și se teme de Dumnezeu, este mai mare în ochii Lui decât cel mai talentat și mai învățat bărbat care neglijează măreaţa mântuire.” - Semnele timpului, 3 noiembrie, 1881.

„În ciuda numărului mare de suverani cărora oamenii le declară loialita­te, toată omenirea slujește unuia dintre cei doi stăpâni - Prințul luminii sau Prințul întunericului. Samuel slujea primului, fiii lui Eli celui din urmă.” - Ibid.

 

Marți 13 martie

3. ASCULTAREA CA O SIMPLĂ OPȚIUNE?

a. Explicați problema lui Eli și cum putem fi vinovați noi, repetând aceeași greșeală astăzi. 1 Samuel 2:22–25; Isaia 3:12 (prima parte).

 1 Samuel 2:22 Eli era foarte bătrân, şi a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat şi că se culcau cu femeile care slujeau afară la uşa cortului întâlnirii. 23 El le-a zis: Pentru ce faceţi astfel de lucruri? Căci aflu de la tot poporul despre faptele voastre rele. 24 Nu, copii, ce aud spunându-se despre voi, nu este bine; voi faceţi pe poporul Domnului să păcătuiască. 25 Dacă un om păcătuieşte împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu; dar dacă păcătuieşte împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el? Totuşi ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să-i omoare. 

Isaia 3:12 (prima parte) Poporul meu este asuprit de nişte copii, şi-l stăpânesc nişte femei! ....

„Eli a fost gata să vadă și să mustre păcatele poporului, uneori, ca în cazul Anei, chiar administrând o mustrare nedreaptă; dar păcatele propriilor fii îi păreau mai puțin ofensatoare decât păcatele altora. În afecțiunea sa nepotrivită el era mereu gata să găsească scuze pentru umblarea lor coruptă.” - Semnele timpului, 24 noiembrie, 1881.

„Eli își instruise copiii în legea lui Dumnezeu și le dăduse un bun exemplu în propria viață; dar aceasta nu era întreaga sa datorie. Dumnezeu îi cerea, atât ca tată cât și ca preot, să îi împiedice de la a-și urma voința lor pervertită. El a dat greș în a face acest lucru.” - Ibid., 10 noiembrie, 1881.

„[Eli] nu a impus ascultarea.” - The Review and Herald, 30 august, 1881.

b. Ce trebuie să realizăm când vedem slăbiciune spirituală în copiii noștri? Proverbe 26:2; Deuteronom 6:6, 7.

 Proverbe 26:2 Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat.

Deuteronom 6:6 Şi poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta. 7 Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi, şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula.

„În inima fiecărui creștin serios se ridică întrebarea, ‘De ce, oh, de ce, într-o țară a Bibliilor și a învățăturilor creștine, poate să exercite vrăjmașul sufletelor o putere așa de mare asupra tinerilor noștri, în mod atât de liber?’ Motivul este evident. Părinții neglijează responsabilitatea lor solemnă. Ei nu sunt serioși, perseverenți și credincioși în lucrarea de educare a copiilor pentru Dumne­zeu, înăbușind dorințele lor rele și impunând ascultare față de autoritatea părinților, chiar din pruncie.” - Semnele timpului, 3 noiembrie, 1881.

„Mama nu ar trebui să permită copilului ei să aibă vreun avantaj asupra ei în nicio situație; și, pentru a menține această autoritate, nu este necesar să ape­leze la metode aspre; o mână fermă și promptă și amabilitatea care convinge copilul de iubirea voastră vor realiza acest scop...

„Niciodată nu ar trebui ca să li se îngăduie [copiilor] să arate lipsă de res­pect părinților. Îndărătniciei nu ar trebui să i se permită niciodată să treacă nemustrată. Binele viitor al copilului cere disciplină amabilă, iubitoare, dar fer­mă.” - Îndrumarea copilului, p. 83, cap. A fi învățat din pruncie.

 

Miercuri 14 martie

4. VREDNIC DE O CHEMARE ÎNALTĂ

a. În contrast cu fiii lui Eli, ce poate fiecare copil să învețe din experiența micului Samuel la templu? Proverbele 20:11; Psalmii 71:17.

 Proverbele 20:11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană.

Psalmii 71:17 Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţe, şi până acum eu vestesc minunile Tale.

„Dacă copiii ar fi educați să privească cercul umil al datoriilor de fiecare zi ca un curs trasat lor de Domnul, ca o școală în care trebuie să fie antrenați ca să ofere o slujire credincioasă și eficientă, cu cât de mult mai plăcută și onorabilă ar părea munca lor. A face fiecare datorie ca pentru Domnul răspândeşte un farmec în jurul celei mai umile slujbe și leagă pe lucrătorul de pe Pământ cu ființele sfinte care fac voia lui Dumnezeu în cer.” - Patriarhi și profeți, p. 574, cap. 55: Capitolul Samuel.

b. De ce putem fi inspirați de modul în care Samuel a fost un mar­tor extraordinar pentru bătrânul Eli și doar cum a fost acest lucru posibil? 2 Corinteni 2:14–17.

 2 Corinteni 2:14 Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos, şi care răspândeşte prin noi în orice loc mireasma cunoştinţei Lui. 15 În adevăr, noi suntem, înaintea lui Dumnezeu, o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mântuirii şi printre cei ce sunt pe calea pierzării: 16 pentru aceştia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viaţă spre viaţă. Şi cine este de ajuns pentru aceste lucruri? 17 Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi; ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.

„În timp ce inima lui Eli era plină de neliniște și remușcare pentru umbla­rea rea a fiilor lui, el găsea alinare și mângâiere în integritatea și devoțiunea tâ­nărului Samuel. Ajutorul lui imediat și fidelitatea lui neschimbătoare au ușurat poverile preotului măcinat de griji. Eli îi iubea pe Samuel; pentru că el vedea că harul și dragostea lui Dumnezeu erau asupra lui...

„Pe măsură ce Samuel se făcea tot mai mare, neliniștea părinților pentru el creștea tot mai mult. Multe au fost rugăciunile înălțate ca el să nu fie con­taminat de răutatea despre care se zvonea cu privire la fiii lui Eli.” - Semnele timpului, 15 decembrie, 1881.

c. Relatați istoria minunată a chemării lui Dumnezeu față de Sa­muel. 1 Samuel 3:1–10.

 1 Samuel 3:1 Tânărul Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Cuvântul Domnului era rar în vremea aceea, şi vedeniile nu erau dese. 2 Tot pe vremea aceea, Eli începea să aibă ochii tulburi, şi nu mai putea să vadă. El stătea culcat la locul lui, 3 iar candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă; şi Samuel era culcat în Templul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu. 4 Atunci Domnul a chemat pe Samuel. El a răspuns: Iată-mă! 5 Şi a alergat la Eli, şi a zis: Iată-mă, căci m-ai chemat. Eli a răspuns. Nu te-am chemat; întoarce-te şi te culcă. Şi s-a dus şi s-a culcat. 6 Domnul a chemat din nou pe Samuel. Şi Samuel s-a sculat, s-a dus la Eli, şi a zis: Iată-mă, căci m-ai chemat. Eli a răspuns: Nu te-am chemat, fiule, întoarce-te şi te culcă. 7 Samuel nu cunoştea încă pe Domnul, şi Cuvântul Domnului nu-i fusese încă descoperit. 8 Domnul a chemat din nou pe Samuel, pentru a treia oară. Şi Samuel s-a sculat, s-a dus la Eli, şi a zis: Iată-mă, căci m-ai chemat. Eli a înţeles că Domnul cheamă pe copil, 9 şi a zis lui Samuel: Du-te, de te culcă; şi dacă vei mai fi chemat, să spui: Vorbeşte, Doamne, căci robul Tău ascultă. Şi Samuel s-a dus să se culce la locul lui. 10 Domnul a venit, S-a înfăţişat şi l-a chemat ca şi în celelalte dăţi: Samuele, Samuele! Şi Samuel a răspuns: Vorbeşte, căci robul Tău ascultă.

„Când nu avea decât doisprezece ani, fiul Anei a primit o misiune specială de la Cel Prea Înalt... De trei ori Samuel a fost chemat și de trei ori a răspuns în același fel; și atunci Eli a fost convins că acea chemare misterioasă era vocea lui Dumnezeu. Ce sentiment trebuie să fi neliniștit inima marelui preot în acea oră! Dumnezeu trecuse pe lângă slujitorul Său ales, omul cu părul încărunțit, pentru a vorbi cu un copil.” - Ibid.

 

Joi 15 martie

5. O SOLIE CARE FACE URECHILE SĂ ȚIUIE

a. Ce solie i-a dat Dumnezeu lui Samuel și cum s-a simțit băiatul când a trebuit să o transmită? 1 Samuel 3:12–15.

 1 Samuel 3:12 În ziua aceea voi împlini asupra lui Eli tot ce am rostit împotriva casei lui; voi începe şi voi isprăvi. 13 I-am spus că vreau să pedepsesc casa lui pentru totdeauna, din pricina fărădelegii de care are cunoştinţă, şi prin care fiii lui s-au făcut vrednici de lepădat, fără ca el să-i fi oprit. 14 De aceea jur casei lui Eli că niciodată fărădelegea casei lui Eli nu va fi ispăşită, nici prin jertfe, nici prin daruri de mâncare. 15 Samuel a rămas culcat până dimineaţa, apoi a deschis uşile casei Domnului. Samuel s-a temut să istorisească lui Eli vedenia aceea.

„Samuel nu fusese neştiutor cu privire la umblarea rea pe care o urmau fiii lui Eli, totuşi era plin de teamă și uimire că Domnul i-a încredințat o solie atât de teribilă. El s-a trezit dimineața și a mers la îndatoririle sale ca de obicei, dar cu o povară grea în inima sa tânără. Cât de serios tânjea el după simpatia și sfa­tul părinților lui în acea oră de încercare! Domnul nu îi poruncise să descopere preotului și fiilor lui denunţul îngrozitor; de aceea el rămase tăcut, evitând cât de mult posibil prezența lui Eli. El tremura, ca nu cumva unele întrebări să îl oblige să declare judecățile divine împotriva celui pe care îl iubea și respecta atât de mult.” - Semnele timpului, 15 decembrie, 1881.

b. Plin de respect și ascultător ca întotdeauna, ce a trebuit Samuel să facă în curând? Ce ar trebui să luăm în considerare când ne gândim la solia dată? 1 Samuel 3:18.

 1 Samuel 3:18 Samuel i-a istorisit tot, fără să-i ascundă nimic. Şi Eli a zis: Domnul este acesta, să facă ce va crede!

„În fiecare veac, judecățile lui Dumnezeu au căzut asupra Pământului de­oarece oamenii au încălcat legea Sa. La ce să ne așteptăm, atunci, când pri­vim la răutatea care predomină în ziua de astăzi?... Mulți dintre conducătorii recunoscuți ai bisericii și ai națiunii, calcă și îi învață și pe alții să calce acea lege, care este la fel de sacră înaintea lui Dumnezeu ca propriul tron sau nume. Este vremea ca Domnul Însuși să Își arate autoritatea pe Pământ. . . . El înde­părtează grija Sa protectoare, providențială, și trimite judecățile Sale asupra cop iilor oamenilor.” - Ibid.

 

Vineri 16 noiembrie

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Deși lăsat singur la templu, fără părinții lui, de ce era Samuel în siguranță?

2. De ce era Eli capabil să îl aprecieze atât de mult pe Samuel?

3. Cum pot părinții să fie asemenea lui Eli astăzi?

4. Numiți câteva din cheile purității lui Samuel în curtea coruptă a templului.

5. Ce dovedeşte responsabilitatea pe care o așteaptă Dumnezeu de la toate vârstele?61