Lecția 9. Omenirea trasă la răspundere

„Fiecare din noi ar trebui să stăm acolo unde aducem la îndeplinire responsabilitatea și răspunderea noastră față de Dumnezeul cerurilor. Realizând acestea, binecuvântarea divină va rămâne asupra noastră.” – Australian Union Conference Record, 28 iulie 1899.

Recomandare pentru studiu: 2 T., pg. 686-694. (cap. 40: Nicio punere la probă după venirea lui Hristos).

 

Duminică 21 august

1. MÂNDRIA ȘI ÎNGÂMFAREA CONDAMNATE

a. Ce a profetizat Isaia că avea să se întâmple Babilonului arogant, similar asirienilor care au fost judecați? Isaia 13:1, 4-6, 17-22; 47:1-3, 7-9. Când și-a primit într-adevăr osânda marele oraș? Daniel 5:1, 18-23, 28, 30.

Isaia 13:1 Prorocie împotriva Babilonului, descoperită lui Isaia, fiul lui Amoţ. 4 Un vuiet se aude pe munţi, ca vuietul de popor mult; se aude o zarvă de împărăţii, de neamuri adunate. Domnul oştirilor Îşi cercetează oastea care va da lupta. 5 Ei vin dintr-oţară depărtată, de la marginea cerurilor: Domnul şi uneltele mâniei Lui vor nimici tot pământul. 6 Gemeţi! căci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic!17 Iată, aţâţ împotriva lor pe Mezi, care nu se uită la argint, şi nu poftesc aurul. 18 Cu arcurile lor vor doborî pe tineri, şi vor fi fără milă pentru rodul pântecelor: ochiul lor nu va cruţa pe copii. 19 Şi astfel Babilonul, podoaba împăraţilor, falnica mândrie a Haldeilor, va fi ca Sodoma şi Gomora, pe care le-a nimicit Dumnezeu. 20 El nu va mai fi locuit, nu va mai fi niciodată popor în el. Arabul nu-şi va mai întinde cortul acolo, şi păstorii nu-şi vor mai ţărcui turmele acolo, 21 ci fiarele pustiei îşi vor face culcuşul acolo, bufniţele îi vor umple casele, struţii vor locui acolo, şi stafiile se vor juca acolo. 22 Şacalii vor urla în casele lui împărăteşti pustii, şi câinii sălbatici în casele lui de petrecere. Vremea lui este aproape să vină, şi zilele nu i se vor lungi.

Isaia 47:1 Pogoară-te şi şezi în ţărână, fecioară, fiica Babilonului; şezi pe pământ, fără scaun de domnie, fiica Haldeilor; căci nu te vor mai numi subţirică şi plăcută. 2 Ia pietrele de moară, şi macină făină; scoate-ţi marama, ridică-ţi poala rochiei, descoperă-ţi picioarele, treci râurile! 3 Goliciunea ţi se va descoperi, şi ţi se va vedea ruşinea. Îmi voi răzbuna, şi nu voi cruţa pe nimeni. 7 Tu ziceai: În veci voi fi împărăteasă! şi nu te-ai gândit, nici n-ai visat că lucrul acesta are să se sfârşească. 8 Ascultă însă acum, tu cea dedată plăcerilor, care stai fără grijă şi zici în inima ta: Eu, şi numai eu, nu voi fi niciodată văduvă, şi nu voi fi niciodată lipsită de copii! 9 Şi totuşi aceste două lucruri ţi se vor întâmpla deodată, în aceeaşi zi: şi pierderea copiilor şi văduvia; vor cădea asupra ta cu putere mare, în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale şi multelor tale descântece.

Daniel 5:1 Împăratul Belşaţar a făcut un mare ospăţ celor o mie de mai mari ai lui, şi a băut vin înaintea lor. 18 Împărate, Dumnezeul cel Preaînalt dăduse tatălui tău Nebucadneţar: împărăţie, mărime, slavă şi strălucire; 19 şi din pricina mărimii pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau şi tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora pe cine voia, şi lăsa cu viaţă pe cine voia; înălţa pe cine voia, şi cobora pe cine voia. 20 Dar când i s-a îngâmfat inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie, a fost aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi a fost despuiat de slava lui;21 a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să mănânce iarbă ca la boi, şi trupul i-a fost udat cu roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea. 22 Dar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, măcar că ai ştiut toate aceste lucruri. 23 Ci te-ai înălţat împotriva Domnului cerurilor; vasele din casa Lui au fost aduse înaintea ta, şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai marii tăi, nevestele şi ţiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră, care nici nu văd, nici n-aud, şi nici nu pricep nimic, şi n-ai slăvit pe Dumnezeul în mâna căruia este suflarea ta şi toate căile tale! 28 Împărţit, înseamnă că împărăţia ta va fi împărţită, şi dată Mezilor şi Perşilor! 30 Dar chiar în noaptea aceea, Belşaţar, împăratul Haldeilor, a fost omorât.

b. Explicați situația similară despre care Domnul declară că va veni curând asupra Babilonului spiritual. Apocalipsa 18:1, 2, 7-17; Ezechia 7:9.

Apocalipsa 18:1 După aceea, am văzut pogorându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; şi pământul s-a luminat de slava lui. 2 El a strigat cu glas tare, şi a zis: A căzut, a căzut, Babilonul cel mare! A ajuns un locaş al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şi urâte; 3 pentru că toate neamurile au băut din vinul mâniei curviei ei, şi împăraţii pământului au curvit cu ea, şi negustorii pământului s-au îmbogăţit prin risipa desfătării ei. 7 Pe cât s-a slăvit pe sine însăşi, şi s-a desfătat în risipă, pe atât daţi-i chin şi tânguire! Pentru că zice în inima ei: Şed ca împărăteasă, nu sunt văduvă, şi nu voi şti ce este tânguirea! 8 Tocmai pentru aceea, într-o singură zi vor veni urgiile ei: moartea, tânguirea şi foametea. Şi va fi arsă de tot în foc, pentru că Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este tare. 9 Şi împăraţii pământului, care au curvit şi s-au dezmierdat în risipă cu ea, când vor vedea fumul arderii ei, o vor plânge şi o vor boci. 10 Ei vor sta departe, de frică să nu cadă în chinul ei, şi vor zice: Vai! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într-o clipă ţi-a venit judecata! 11 Negustorii pământului o plâng şi o jelesc, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa: 12 marfă de aur, de argint, de pietre scumpe, de mărgăritare, de in subţire, de purpură, de mătase şi de stacojiu; nici feluritele lor soiuri de lemn de tiin, tot felul de vase de fildeş, tot felul de vase de lemn foarte scump, de aramă, de fier şi de marmură; 13 nici scorţişoara, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici tămâia, nici vinul, nici untdelemnul, nici făina bună de tot, nici grâul, nici boii, nici oile, nici caii, nici căruţele, nici robii, nici sufletele oamenilor. 14 Şi roadele atât de dorite sufletului tău s-au dus de la tine. Toate lucrurile alese, strălucite, sunt pierdute pentru tine, şi nu le vei mai găsi. 15 Cei ce fac negoţ cu aceste lucruri, care s-au îmbogăţit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plânge, se vor tângui, 16 şi vor zice: Vai! vai! Cetatea cea mare, care era îmbrăcată cu in foarte subţire, cu purpură şi cu stacojiu, care era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare! 17 Atâtea bogăţii într-un ceas s-au prăpădit!  Şi toţi cârmacii, toţi cei ce merg cu corabia pe mare, marinarii, şi toţi cei ce câştigă din mare, stăteau departe;

Ezechia 7:9 Ochiul Meu va fi fără milă, şi nu Mă voi îndura; te voi pedepsi după faptele tale, măcar că urâciunile tale vor fi în mijlocul tău, şi ar trebui să te ajute. Şi veţi ştii că Eu sunt Domnul, cel ce loveşte!

c. De ce trebuie fiecare să fie veghetor în această privință? Proverbele 15:3.

 Proverbe 15:3 Ochii Domnului sunt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni.

„Ochiul Domnului este asupra fiecărei scene. ...Pentru fiecare cuvânt și acțiune a vieților noastre, Dumnezeul sfânt și care detestă păcatul stă în calitate de martor. Nu putem scăpa de răspunderea din fața Sa, pentru că Dumnezeu este pretutindeni. De ce să nu trăim în asemenea manieră încât să ne aducem raportul cu bucurie și nu cu întristare. Dumnezeu ne-a încredințat o lucrare și noi trebuie să o facem sub îndrumarea Sa. Dacă ne predăm puterile controlului lui Satan, ne răzvrătim împotriva lui Dumnezeu și în raportul vieții noastre va fi găsit, ca în cazul lui Belșațar, un deficit fatal, atunci când rapoartele vor fi cântărite.” – The Signs of the Times, 14 septembrie 1888. 

 

Luni 22 august

2. DEPINZÂND MAI MULT DE DUMNEZEU ȘI MAI PUȚIN DE SOCIETATE

a. În aglomerația și agitația din viața societății moderne, la ce avertizări trebuie să luăm mereu aminte? Isaia 17:12-14. De exemplu, ce i-a poruncit Domnul mesagerului ultimelor zile să scrie referitor la un oraș (în acest caz, Melbourne, Australia), care avea mai puțin de jumătate de milion de oameni când solul era în viață?

 Isaia 17:12 Vai! ce vuiet de popoare multe, care urlă cum urlă marea! Ce zarvă de neamuri, care mugesc cum mugesc nişte ape puternice. 13 Neamurile mugesc cum mugesc apele mari Dar când le mustră Dumnezeu, ele fug departe, izgonite ca pleava de pe munţi la suflarea vântului, ca ţărâna luată de vârtej. 14 Pe înserate, vine o prăpădenie neaşteptată, şi până dimineaţa, nu mai sunt! Iată partea celor ce ne jupoaie, şi soarta celor ce ne jefuiesc.

„Nu este voia lui Dumnezeu ca poporul Său se așeze în orașe unde este mereu zarvă și învălmășeală. Copiii lor ar trebui să fie scutiți de aceasta; pentru că întregul sistem este demoralizat de repezeală, grabă și gălăgie. Domnul dorește ca poporul Său să se mute la țară, unde pot avea un teren și pot cultiva propriile fructe și zarzavaturi și unde copiii lor pot veni în contact direct cu lucrările lui Dumnezeu în natură. Scoateți-vă familiile din orașe, aceasta este solia mea.” – Medical Ministry, pg. 310, 311.

„Orașele vor deveni din ce în ce mai rele. În mijlocul lor vor fi conflicte și vărsare de sânge și în cele din urmă asupra lor vor veni cutremure. Clădirile vor fi aruncate la pământ și vor fi distruse de foc din cer. ... Vor acționa frații și surorile noastre din Melbourne fără sfatul lui Dumnezeu? Vor face ei mari plantații în Melbourne, când lumea merge din rău în mai rău, când orașele devin asemenea Sodomei și Gomorei? Vor orbi ei ochii poporului, astfel încât să nu discearnă semnele timpului? În orașe trebuie să se facă lucrare. Acei care locuiesc în ele trebuie avertizați de ceea ce ne stă înainte. Folosiți înțelept timpul și mijloacele. Încercați să faceți ceva pe drumurile mari și mici ale orașelor pentru a proclama solia adevărului prezent. Dar nu vă stabiliți familiile în oraș și nu vă stabiliți interesele afacerilor acolo. Dacă faceți aceasta, în viitor se va pretinde să vă conformați ritualurilor diverselor sărbători. Vor fi puși oameni care să pândească, să caute ocazii pentru a se plânge împotriva poporului lui Dumnezeu, care păstrează poruncile. Satan își va exercita puterea și dușmănia, iar rezultatul va fi asuprirea. Într-un astfel de timp, ar trebui să investim banii și timpul nostru în afaceri în orașe, când acestea sunt atât de necesare pentru înaintarea lucrării în câmpuri noi? Fie ca acei care sunt capabili să învețe pe alții adevărul să meargă la drumuri și la garduri și să silească bărbații și femeile să intre, astfel încât casa lui Dumnezeu să fie plină.” – Manuscript Releases, vol. 19, pg. 336, 337.

b. În loc de a ne bizui pe brațul omenesc, încotro trebuie să privim? Isaia 17:7, 8. 

 Isaia 17:7 În ziua aceea, omul se va uita spre Făcătorul său, şi ochii i se vor întoarce spre Sfântul lui Israel; 8 nu se va mai uita spre altare, care sunt lucrarea mâinilor lui, şi nu va mai privi la ce au făcut degetele lui, la idolii Astartei şi la stâlpii închinaţi soarelui.

 

Marți 23 august

3. CONSACRARE ÎN ZIUA ISPĂȘIRII

a. Ce declară Dumnezeu despre mâncatul cărnii „curate” în Ziua antitipică a Ispășirii? Isaia 22:12-14, 20-22 (comparați cu Apocalipsa 3:8, 7). Când solul Domnului a fost dus în viziune, ce i s-a descoperit în legătură cu ușa „deschisă” și „închisă”?

Isaia 22:12 Şi totuşi Domnul, Dumnezeul oştirilor, vă cheamă în ziua aceea să plângeţi şi să vă bateţi în piept, să vă radeţi capul şi să vă încingeţi cu sac. 13 Dar iată, în schimb, veselie şi bucurie! Se junghie boi şi se taie oi, se mănâncă la carne şi se bea la vin: Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri! 14 Domnul oştirilor mi-a descoperit, şi mi-a zis: Nu, nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta până nu veţi muri, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor. 20 În ziua aceea, zice Domnul, voi chema pe robul Meu Eliachim, fiul lui Hilchia, 21 îl voi îmbrăca în tunica ta, îl voi încinge cu brâul tău, şi voi da puterea ta în mâinile lui. El va fi un tată pentru locuitorii Ierusalimului şi pentru casa lui Iuda. 22 Voi pune pe umărul lui cheia casei lui David: când va deschide el, nimeni nu va închide, şi când va închide el, nimeni nu va deschide.

Apocalipsa 3:8 Ştiu faptele tale: iată ţi-am pus înainte ouşă deschisă, pe care nimeni n-o poate închide, căci ai puţină putere, şi ai păzit Cuvântul Meu, şi n-ai tăgăduit Numele Meu. 7 Îngerului Bisericii din Filadelfia scrie-i: Iată ce zice Cel Sfânt, Cel Adevărat, Cel ce ţine cheia lui David, Cel ce deschide, şi nimeni nu va închide, Cel ce închide, şi nimeni nu va deschide.

„Duhul Sfânt a fost revărsat asupra noastră și am fost luată în Duhul spre orașul viului Dumnezeu. Acolo mi s-a arătat că poruncile lui Dumnezeu și mărturia lui Isus Hristos referitoare la ușa închisă nu puteau fi separate și că timpul ca poruncile lui Dumnezeu să strălucească în toată importanța lor și poporul lui Dumnezeu să fie testat în adevărul Sabatului era atunci când ușa s-a deschis în locul prea sfânt din sanctuarul ceresc, unde este chivotul în care se află cele zece porunci. Această ușă nu a fost deschisă până când mijlocirea lui Isus în locul sfânt nu a fost încheiată, în anul 1844. Apoi Isus S-a ridicat și a închis ușa locului sfânt și a deschis-o pe cea spre locul prea sfânt și a trecut după perdeaua a doua, unde stă acum lângă chivot și unde ajunge acum credința lui Israel. Am văzut că Isus a închis ușa locului sfânt și niciun om nu o poate deschide; și că El a deschis ușa spre locul prea sfânt și niciun om nu o poate închide (Apocalipsa 3:7, 8); și din momentul în care Isus a deschis ușa spre locul prea sfânt, care conține chivotul, poruncile strălucesc spre poporul lui Dumnezeu și ei sunt testați cu privire la problema Sabatului.” – Experiențe și viziuni, pg. 42 (cap. Ușa închisă și ușa deschisă)

b. Care este cea mai urgentă datorie a noastră, având în vedere timpul în care trăim? Isaia 34:16. Rezumați misiunea solului Domnului pentru timpul nostru și explicați de ce este aceasta atât de importantă.

Isaia 34:16 Căutaţi în cartea Domnului, şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi, nici una nici alta nu vor da greş, căci gura Domnului a poruncit lucrul acesta: Duhul Lui va strânge acele sălbăticiuni.

„Nu am venit să vestesc pacea; puteți auzi această voce oriunde mergeți. Vor fi unii care vor fi bucuroși să vă potolească pentru a vă adormi în siguranță pământească; dar eu am de făcut o lucrare diferită. Solia mea este de a vă alarma, de a vă invita la reformă în viețile voastre și de a opri răzvrătirea împotriva Dumnezeului universului. Luați Cuvântul lui Dumnezeu și vedeți dacă sunteți în armonie cu acesta. Este caracterul vostru în așa fel încât să suporte cercetarea cerului?” – The Review and Herald, 22 iunie 1911. 

 

Miercuri 24 august

4. O ANCORĂ ÎN MIJLOCUL VÂNTURILOR DE DOCTRINĂ

a. Cum putem rămâne statornici pentru Hristos în acest secol când poporul tinde să-L pună la îndoială pe Dumnezeu și înțelepciunea Sa? Isaia 29:13-16; 30:8-11.

Isaia 29:13 Domnul zice: Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, şi frica pe care o are de Mine, nu este decât o învăţătură de datină omenească. 14 De aceea voi lovi iarăşi pe poporul acesta cu semne şi minuni din ce în ce mai minunate, aşa că înţelepciunea înţelepţilor lui va pieri, şi priceperea oamenilor lui pricepuţi se va face nevăzută. 15 Vai de cei ce îşi ascund planurile dinaintea Domnului, care îşi fac faptele în întuneric, şi zic: Cine ne vede şi cine ne ştie? 16 Stricaţi ce sunteţi! Oare olarul trebuie privit ca lutul, sau poate lucrarea să zică despre lucrător: Nu m-a făcut el? Sau poate vasul să zică despre olar: El nu se pricepe?

Isaia 30:8 Du-te acum  zice Domnul  de scrie aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliţă, şi sapă-le într-o carte, ca să rămână până în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie şi în veci de veci. 9 Scrie că: Poporul acesta este un popor răzvrătit, nişte copii mincinoşi, nişte copii care nu vor să asculte Legea Domnului, 10 care zic văzătorilor: Să nu vedeţi! şi prorocilor: Să nu prorociţi adevăruri, ci spuneţi-ne lucruri măgulitoare, prorociţi-ne lucruri închipuite! 11 Abateţi-vă din drum, daţi-vă în lături de pe cărare, lăsaţi-ne în pace cu Sfântul luiIsrael!

„Niciodată nu a existat vreun timp când Domnul să-Și manifeste harul său măreț față de cei aleși mai mult decât în aceste zile din urmă când legea Sa este considerată fără valoare.” – Testimonies to Ministers, pg. 96. „Domnul cheamă fiecare instructor, fiecare slujbaș, pe fiecare om care a primit lumina adevărului Său, să-și facă vizibilă poziția sa spirituală. Ei au primit o mare lumină și dacă vor să-și asigure viața veșnică, nu trebuie să mai depindă de oamenii mărginiți, ci să clădească pe temelia sigură.” – Ibid., pg. 384.

b. Care trebuie să fie siguranța noastră în timpuri de înșelătorie religioasă? Isaia 8:19, 20.

Isaia 8:19 Dacă vi se zice însă: Întrebaţi pe cei ce cheamă morţii şi pe cei ce spun viitorul, care şoptesc şi bolborosesc, răspundeţi: Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morţi pentru cei vii? 20 La lege şi la mărturie! Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.

„Nu există nicio legătură între Hristos și Belial. Negarea învierii celor nelegiuiți și părerile lor stranii despre veacul ce va veni reprezintă mari înșelătorii pe care Satan le-a introdus printre ereziile ultimelor zile, în scopul de a distruge sufletele. Aceste rătăciri nu sunt în armonie cu solia de origine divină. Unele din aceste persoane au practici religioase pe care le consideră daruri și afirmă că Domnul le-a oferit un loc în biserică. Ei bolborosesc lucruri neînțelese, în ceea ce ei numesc o limbă necunoscută, care este necunoscută nu doar pentru oameni, ci și pentru Domnul și întregul cer. Astfel de daruri sunt invenții ale bărbaților și femeilor ajutați de marele înșelător. Fanatismul, emoțiile false, vorbirea falsă în limbi și practici religioase zgomotoase au fost considerate daruri lăsate de Dumnezeu în biserică. Unii au fost înșelați în această privință. Roadele tuturor acestora nu au fost bune. `După roadele lor îi veți cunoaște` (Matei 7:20). Fanatismul și manifestările zgomotoase au fost considerate dovezi speciale ale credinței. Unii nu sunt satisfăcuți de o adunare, dacă nu au avut un timp fericit și dinamic. Ei depun efort pentru aceasta și își stârnesc o agitație a emoțiilor. Dar influența unor astfel de adunări nu este binefăcătoare. Când fericirea se risipește și sentimentele dispar, ei decad mai jos decât înainte de adunare, pentru că fericirea lor nu provine din sursa corectă. Cele mai benefice adunări pentru înaintarea spirituală sunt cele caracterizate prin solemnitate și cercetare profundă a inimii, fiecare căutând să se cunoască pe sine și să învețe despre Hristos cu seriozitate și în umilință profundă.” – 1 T., pg. 411, 412. (cap. Lucrarea în est).

 

Joi 25 august

5. RĂMÂNÂND DEPARTE DE RĂTĂCIRE

a. În prezent, având în vedere că filozofia spirituală și religia „New Age” (Noua Eră) par a prospera și a se răspândi rapid, ce trebuie să avem mereu în vedere? Isaia 47:10-15.

Isaia 47:10 Căci te încredeai în răutatea ta şi ziceai: Nimeni nu mă vede! Înţelepciunea şi ştiinţa ta te-au amăgit, de ziceai în inima ta: Eu şi numai eu. 11 De aceea nenorocirea va veni peste tine, fără să-i vezi zorile; urgia va cădea peste tine, fără s-o poţi împăca; şi deodată va veni peste tine prăpădul, pe neaşteptate. 12 Vino dar cu descântecele tale şi cu mulţimea vrăjitoriilor tale, cărora ţi-ai închinat munca din tinereţe; poate că vei putea să tragi vreun folos din ele, poate că vei izbuti. 13 Te-ai obosit tot întrebând: să se scoale dar şi să te scape cei ce împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc, după lunile noi, ce are să ţi se întâmple! 14 Iată-i, au ajuns ca miriştea, pe care o arde focul, şi nu-şi vor scăpa viaţa din flăcări: căci nu va fi ca un cărbune, la care se încălzeşte cineva, nici un foc, la care stă. 15 Aşa va fi soarta acelora pe care te oboseai să-i întrebi. Şi cei cu care ai făcut negoţ din tinereţea ta se vor risipi fiecare într-o parte: şi nu va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor.

„Toți ar trebui să simtă nevoia de menținere a naturii morale prin veghere constantă. Asemenea străjerilor credincioși, ei trebuie să-și înarmeze cetatea sufletului, fără a considera vreodată că își pot diminua vigilența pentru o clipă. Singura lor siguranță este în rugăciune serioasă și credință vie.” – Sfaturi pentru sănătate, pg. 411 engl. (rom. cap. Integritatea între lucrători).

„În afacerile pământești, servul care caută să îndeplinească atent cerințele serviciului său și să execute voia stăpânului este foarte mult prețuit. Un domn și-a dorit cândva să angajeze un vizitiu credincios. Câțiva bărbați s-au prezentat ca răspuns la oferta sa. El i-a întrebat pe fiecare cât de aproape pot merge de marginea unei anume prăpăstii fără să pună în pericol căruța. Unul după altul au spus că pot să meargă la o distanță foarte primejdioasă; dar în cele din urmă, unul a răspuns că el ar sta cât de departe posibil de acea acțiune periculoasă. Acesta a fost angajat pe postul respectiv. Poate vreun om să aprecieze mai bine un serv bun decât Tatăl nostru Ceresc? Preocuparea noastră nu ar trebui să fie să încercăm cât de departe putem sta de poruncile Domnului, și să ne bazăm pe harul Dătătorului Legii și totuși să ne flatăm sufletele în continuare, că ne încadrăm în limitele îndurării lui Dumnezeu; ci grija noastră ar trebui să fie să stăm cât de departe putem de nelegiuire. Ar trebui să fim hotărâți de a fi de partea lui Hristos, Tatăl nostru Ceresc și să nu ne expunem niciunui risc prin îngâmfare pripită. În zilele noastre, când este vestită ultima solie de a aduce servii lui Dumnezeu în armonie cu fiecare precept al legii Sale, vor fi oameni batjocoritori și necredincioși; dar fiecare suflet trebuie să fie statornic în integritate. La fel cum Noe a fost credincios în avertizarea lumii antediluviene, și noi trebuie să fim credincioși marelui adevăr, care ne-a fost încredințat de Dumnezeu. Deși există batjocoritori și clevetitori peste tot, noi nu trebuie să dăm înapoi de la prezentarea adevărului cerului acestei generații.” – The Review and Herald, 22 iunie 1911.

 

Vineri 26 august

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Ce ar trebui să ne amintim în timp ce Babilonul spiritual pare că prosperă?

2. Ce pași trebuie să fac pentru a-mi simplifica stilul de viață și a fi mai puțin legat de viața pământească?

3. Ce dovadă din Isaia avem pentru legătura dintre vegetarianism și rămășița lui Dumnezeu?

4. Cum respinge Cerul o doctrină principală a mișcării Carismatice?

5. Explicați cea mai sigură tactică atunci când rătăcirea abundă peste tot.