Este timpul să te naști din nou. Sabat, 5 decembrie 2020

(David Mureșan — România)

Una dintre cele mai prețioase și divine promisiuni este: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” (Apocalipsa 21: 5). Ori de câte ori este necesar să reînnoim un obiect, acest lucru se datorează faptului că cel utilizat în prezent nu se mai potrivește cu cerințele utilizatorului.

Decizia de a face „ceruri noi și un pământ nou, în care va locui neprihănirea” (2 Petru 3: 13) este luată de însuși Creatorul. Aceasta se datorează faptului că El are nevoie să pună capăt istoriei întunecate, pătate de păcate, din univers.

Este interesant faptul că toată creația lui Dumnezeu, deși afectată de păcat, va fi reînnoită de puterea și voința absolută a Creatorului nostru. Cu toate acestea, omenirea, după ce a ales să păcătuiască, este invitată să accepte în prealabil o reînnoire specială efectuată de Dumnezeu prin Duhul Sfânt, pentru că în cetatea lui Dumnezeu „nimic întinat nu va intra” (Apocalipsa 21: 27).

Avertismentul dat lui Nicodim este încă valabil pentru toate ființele afectate de păcat: „Drept răspuns, Isus i-a zis: Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu.” (Ioan 3:3).

O astfel de abordare este dată deoarece Dumnezeu vrea ca toți să fie mântuiți. Pentru că El declară: „Căci Eu nu doresc moartea celui ce moare, zice Domnul Dumnezeu, întoarceți-vă dar la Dumnezeu și veți trăi!” (Ezechiel 18: 32). Și în același timp, Dumnezeu respectă hotărârea fiecărui om.

El folosește toate căile posibile pentru a-L face pe om conștient de nevoia Sa și îi oferă ocazii să accepte oferta mântuirii.

DE UNDE ÎNCEPE ÎNNOIREA?

„Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă transformați prin înnoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită.” (Romani 12:2, BTF). Aici, termenul de „transformați” înseamnă „schimbați”.

„Când Isus vorbește despre o inimă nouă, El se referă la mintea, viața, întreaga ființă. A avea o schimbare de inimă înseamnă a retrage afecțiunile din lume și a le prinde de Hristos. A avea o inimă nouă înseamnă a avea o minte nouă, scopuri noi, motive noi. Care este semnul unei inimi noi? — O viață schimbată. Există o moarte zilnică, ceas de ceas, față de egoism și mândrie. ” 1

„Mintea este capitala trupului.” 2

„Mintea conduce întreaga ființă. Toate acțiunile îndeplinite de noi, indiferent dacă sunt bune sau rele, își au originea în minte. Mintea este aceea care I se închină lui Dumnezeu și Îi slujește și care ne aliază cu ființele cerești.” 3

Deci, locul de unde începe reînnoirea autentică este mintea.

VOINȚA

După ce Domnul a vorbit cu mintea noastră și oferta Sa ne impresionează — devine atractivă pentru noi, El ne cere consimțământul spunând: „Dacă voiești.” (Matei 19:21, trad. BTF).

Dumnezeu nu ne forțează niciodată voința, dar, ori de câte ori este posibil, El ne întâlnește în cale cu apelurile Duhului Sfânt pentru a ne reaminti care este singura șansă la mântuire.

„Voința ta este izvorul tuturor acțiunilor tale. Această voință, care formează un factor important în caracterul omului, a fost, la căderea în păcat, supusă controlului și stăpânirii lui Satan; și de atunci, el lucrează totdeauna în om și voința, și înfăptuirea, după cum are plăcerea, dar spre ruina și mizeria totală a omului.

„Dar sacrificiul infinit al lui Dumnezeu, prin faptul că L-a dat pe Domnul Isus, Fiul Său cel iubit, spre a deveni o jertfă pentru păcat, Îl face în stare să spună, fără să calce vreun principiu al guvernării Sale: „Supune-te Mie; dă-Mi Mie voința ta; ia-o de sub controlul lui Satan și atunci am să o iau Eu în stăpânire. Apoi voi putea lucra în tine și voința, și înfăptuirea, după buna Mea plăcere.” Când El îți dă gândul lui Hristos, voința ta devine asemenea voinței Sale și caracterul tău este transformat spre a fi asemenea caracterului Domnului Hristos.” 4

„Duhul lui Dumnezeu nu Își propune să realizeze partea noastră nici în domeniul voinței, nici în cel al înfăptuirii. Aceasta este lucrarea omului în cooperare cu agenții divini. Îndată ce ne orientăm voința în armonie cu voința lui Dumnezeu, harul lui Hristos vine în întâmpinarea noastră, pentru a coopera cu agentul uman; dar aceasta nu va fi o substituire a lucrării noastre și nu va acționa independent de acțiunile noastre hotărâte și decisive. Prin urmare, nu abundența luminii și dovezile adăugate una după alta sunt cele care vor converti sufletul; ci convertirea se va produce numai când omul acceptă lumina, prin angajarea puterilor voinței, prin înțelegerea și conștientizarea lucrurilor despre care știe că reprezintă adevărul și neprihănirea și prin cooperarea, în acest fel, cu lucrarea cerească rânduită de Dumnezeu pentru mântuirea sufletului.” 5

ACȚIUNEA

A spune „Cred! Vreau!” este fundamental, dar nu este de ajuns.

„De aceea, dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința; cu cunoștința, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frați; cu dragostea de frați, iubirea de oameni.” (2 Petru 1: 5-7).

 „Prin cultivarea unor principii sfinte, omul poate câștiga victoria asupra predispoziției spre rău. Dacă se supune legii lui Dumnezeu, simțurile lui încetează să mai fie denaturate și deviate; capacitățile lui încetează să mai fie pervertite și irosite, prin exercitarea lor în vederea atingerii unor obiective de natură să Îl îndepărteze de Dumnezeu. În și prin harul acordat de Cer, cuvintele, gândurile și energiile pot fi curățite; poate fi format un nou caracter, iar degradarea produsă de păcat poate fi învinsă.” 6

ESTE TIMPUL

Chiar dacă nu ne-am cerut existența, ne bucurăm totuși de viața dată de Dumnezeu, perioadă în care suntem supuși celui mai important examen care are consecințe veșnice. Duhul Sfânt vrea să ne dăm seama ce înseamnă aceasta astăzi.

„Cum zice Duhul Sfânt: Astăzi, dacă auziți glasul Lui” (Evrei 3:7) [Sublinieri adăugate.]

Biblia abundă în exemple de oameni care au primit invitația harului și au fost transformați, reînnoiți și pregătiți să trăiască cu ființe fără păcat. Dar mulți sunt cei care au respins și au neglijat apelul Duhului Sfânt, lăsând să treacă timpul pentru o schimbare, pentru nașterea lor din nou.

EXEMPLUL LUI FARAON

„Faraon, împăratul Egiptului, este doar un vuiet; el a trecut de timpul rânduit.” (Ieremia 46:17, trad. KJV).

Să observăm un aspect esențial al celei de-a doua plăgi care a căzut asupra Egiptului. Faraonul îi chemase pe Moise și pe Aaron, spunând:

„Atunci Faraon a chemat pe Moise și pe Aaron și a zis:„Rugați-vă Domnului să depărteze broaștele de la mine și de la poporul meu, și am să las pe popor să plece să aducă jertfe Domnului.” Moise a zis lui Faraon: „Hotărăște-mi când să mă rog Domnului pentru tine, pentru slujitorii tăi și pentru poporul tău, ca să îndepărteze broaștele de la tine și din casele tale! Nu vor mai rămâne decât în râu.” El a răspuns: „Mâine”.”(Exodul 8: 8-10).

„El hotărî ca aceasta să fie a doua zi, nădăjduind în taină că în acest interval de timp broaștele vor dispărea de la sine, și în felul acesta să fie scăpat de amara umilire de a se supune Dumnezeului lui Israel.” 7

Cu alte cuvinte, „mâine” este politica de lucru a lui Satan și este una dintre cele mai eficiente pentru distrugere. Pe de altă parte, Duhul Sfânt spune „astăzi” pentru că nu avem garanția zilei de mâine.

„Dumnezeu le vorbește oamenilor prin slujitorii Săi, dându-le sfaturi și avertizări și mustrând păcatul. El le dă fiecăruia ocazia să-și îndrepte greșelile înainte ca acestea să se fixeze în caracter; dar dacă cineva refuză să fie îndreptat, puterea divină nu se opune spre a zădărnici pornirile acțiunilor proprii. Omul constată că este mai ușor să repete ce a mai făcut. El își împietrește inima împotriva influenței Duhului Sfânt.” 8

„Aceia care-și adorm o conștiință vinovată cu gândul că, atunci când vor vrea, vor putea să schimbe cursul răului, care gândesc că pot lua în râs chemările harului și, cu toate acestea, inima să le fie din nou și din nou mișcată, fac lucrul acesta spre propria lor pierzare. Ei gândesc că, după ce și-au pus toată influența lor de partea marelui răzvrătit, atunci când vin împrejurări grele de tot, când primejdia îi încolțește din toate părțile, își vor schimba direcția. Dar lucrul acesta nu se face așa ușor. Experiența, educația și disciplina unei vieți lăsate pradă poftelor păcătoase le-au modelat într-atât caracterul, încât ei nu mai pot atunci să își însușească chipul lui Isus. Dacă n-ar fi strălucit nici o lumină pe cărarea lor, atunci situația lor ar fi fost cu totul diferită. Mila ar fi putut mijloci, dându-le ocazia să primească invitația ei; dar după ce lumina este mereu lepădată și disprețuită, în cele din urmă ea le va fi retrasă.” 9

NEBUCADNEȚAR

Cât de impresionante și înălțătoare sunt schimbările făcute de lucrarea Duhului Sfânt! După reînnoirea sa, Nebucadnețar povestește experiența sa de schimbare: „În vremea aceea, mi-a venit mintea înapoi; slava împărăției mele, măreția și strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii și mai-marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăși peste împărăția mea și puterea mea a crescut. Acum, eu, Nebucadnețar, laud, înalț și slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte și El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!” (Daniel 4:36, 37).

„Monarhul atât de mândru odinioară a devenit copilul umil al lui Dumnezeu; conducătorul tiran și arogant a devenit un împărat înțelept și îndurător. Acela care sfidase și hulise pe Dumnezeul cerului, a recunoscut acum puterea Celui Prea Înalt și cu seriozitate a căutat să promoveze temerea de Iehova și fericirea supușilor lui.” 10

SAUL DIN TARS

Fiind unul dintre cei mai zeloși persecutori ai bisericii lui Hristos, nepăsându-i cât de mult sânge a fost vărsat atâta timp cât și-a atins scopul, Saul a scris: „Am prigonit până la moarte această Cale, am legat și am pus în temniță bărbați și femei” (Faptele Apostolilor 22:4).

Necredința lui Saul a fost cinstită, dar nu scuzabilă. „Mintea care rezistă adevărului va vedea totul într-o lumină pervertită. Aceasta va fi fixată în mrejele sigure ale inamicului și va vedea lucrurile în lumina inamicului.” 11

„Întotdeauna Dumnezeu a încredințat lucrarea sa agenților omenești. Aici se cere cooperarea forțelor divine cu cele omenești. Celor ce lucrează în ascultare de adevăr li se va da lumina vieții. Dacă Saul ar fi spus: „Doamne, eu nu sunt deloc înclinat să urmez instrucțiunile Tale, specificate pentru a-mi îndeplini lucrarea mea de mântuire, atunci dacă Domnul ar fi lăsat să strălucească de zece ori lumina asupra lui Saul, ar fi fost inutil. Omul are de făcut lucrarea de cooperare cu Dumnezeirea și se produce cea mai aspră și mai grozavă luptă pentru ființa umană când trebuie să se ia marea hotărâre decisivă de a înclina și supune voința și calea sa, voinței și căilor lui Dumnezeu. ... Caracterul va determina natura hotărârii și acțiunii luate. Înfăptuirea nu se face prin simțul sau înclinația omului, ci prin cunoașterea voinței Tatălui nostru care este în cer. Urmează și ascultă de conducerea Duhului Sfânt.” 12

De îndată ce Saul a înțeles și a acceptat adevărul, a început să lucreze neobosit pentru cauza lui Hristos, spunând: „m-am făcut robul tuturor, ca să câștig pe cei mai mulți” (1 Corinteni 9:19) pentru Hristos.

CAZUL MEU ȘI CAZUL TĂU

 „Și aceasta cu atât mai mult, cu cât știți în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă treziți în sfârșit din somn, căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut. Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm, dar, de faptele întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii.” (Romani 13: 11, 12).

„Când păcătosul ajunge la cruce și privește la Acela care a murit pentru salvarea lui, el se poate bucura cu o bucurie deplină; pentru că i s-au iertat păcatele. Îngenunchind la cruce, el a ajuns la locul cel mai înalt la care poate ajunge omul. Lumina cunoștinței slavei lui Dumnezeu este descoperită în fața lui Isus Hristos; și se rostesc cuvintele de iertare, zicându-i: „Trăiește, păcătosule vinovat, trăiește.” Pocăința ta a fost acceptată, căci am găsit o răscumpărare.” 13

„Tinerii se împiedică în special de această frază: ‚o inimă nouă’. Ei nu știu ce înseamnă aceasta. Ei caută o schimbare specială care să aibă loc în sentimentele lor. Aceasta se numește convertire. Peste această eroare, mii s-au împiedicat spre ruină, neînțelegând expresia „Trebuie să te naști din nou”. ” 14

„Una dintre cele mai serioase rugăciuni raportate în Cuvântul lui Dumnezeu, este rugăciunea lui David, când a pledat: „Creează în mine o inimă nouă, Dumnezeule”. Răspunsul lui Dumnezeu la o astfel de rugăciune este: „Îți voi da o inimă nouă.” Aceasta este o lucrare pe care niciun om mărginit n-o poate face. Bărbații și femeile trebuie să înceapă mai întâi să caute pe Dumnezeu cu cea mai mare seriozitate, pentru o adevărată experiență creștină. Ei trebuie să simtă puterea creatoare a Duhului Sfânt. Trebuie să primească o inimă nouă, care să fie înmuiată prin harul ceresc. Spiritul egoist trebuie să fie curățit din suflet. Ei trebuie să lucreze cu seriozitate și cu umilința inimii, fiecare privind la Isus pentru îndrumare și îmbărbătare. Apoi clădirea fiind bine îmbinată, se dezvoltă devenind un templu sfânt pentru Domnul.” 15

„Creștinii sinceri nu au nicio evlavie îndoielnică. Ei s-au îmbrăcat cu Domnul Isus Hristos și nu mai poartă de grijă cărnii pentru a-i satisface poftele. Ei privesc neîncetat la Isus și așteaptă ordine de la El, așa cum privește un rob la stăpânul său, sau o roabă la stăpâna ei. Oriunde i-ar duce providența lui Dumnezeu, ei sunt gata să meargă. Ei nu-și atribuie vreo slavă personală. Ei nu numesc nimic din cea ce au ca proprietate a lor proprie – nici învățătura, nici talentele, nici avuția lor – ci se consideră doar ca niște administratori ai harului felurit al lui Hristos și ca slujitori ai bisericii pentru cauza lui Hristos. Aceștia sunt solii Domnului ca o lumină în mijlocul întunericului. Inimile lor pulsează în armonie cu imensa inimă a lui Hristos.” 16

Întrucât șansa de a primi mântuirea este numai atunci când ne predăm întreaga ființă lui Hristos pentru ca El să ne recreeze după chipul Său, să nu nesocotim o mântuire atât de mare. Această ofertă se face numai în această viață scurtă, care nu știm cât va dura. Deci, există o singură opțiune pentru cel care dorește viața veșnică — reînnoirea — și nu mâine, ci astăzi. Dumnezeu așteaptă acest lucru de la noi, pentru binele și fericirea noastră veșnică. Domnul este aproape. Amin.

Referințe:

1 The Youth’s Instructor, September 26, 1901;

2 Mărturii pt. comunitate, vol. 3, p. 136;

3 Minte, Caracter și Personalitate, vol. 1, p. 72.

4 Mărturii pt. Comunitate, vol. 5, p. 515.

5 Minte, Caracter și Personalitate, vol. 2, p. 691.

6 Ibid., vol. 1, pp. 30, 31;

7 Patriarhi și Profeți, pp. 265, 266;

8 Ibid., p. 268;

9 Ibid., p. 269;

10 Profeți și Regi, p. 521;

11 The SDA Bible Commentary [E. G. White Comments], vol. 6, p. 1057;

12 Ibid., vol. 6, p. 1058;

13 Ibid., vol. 5, p. 1033;

14 The Youth’s Instructor, September 26, 1901;

15 The SDA Bible Commentary, [E. G. White Comments], vol. 4, p. 1165;

16 Ibid., vol. 6, p. 1081.