Scrisoare Circulara

31 ianuarie 2015
Iubiţi fraţi din întreaga lume,

Vă salutăm cu făgăduinţa din Fapte 1:8: "Ci voi veţi primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului."

Înainte de înălţarea Sa, Hristos a dat această minunată făgăduinţă ucenicilor Săi. După primirea acestei făgăduinţe, ni se spune că ucenicii "stăruiau cu un cuget în rugăciune şi în cereri". Fapte 1:14. 

"În ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc." (Fapte 2:1). Atunci făgăduinţa a fost împlinită şi rezultatele au fost uimitoare: "Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi; şi, în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete." (Fapte 2:41).

Luând în considerare condiţia noastră spirituală ca popor, simţim nevoia urgentă a aceleaşi puteri, care a fost promisă ucenicilor lui Hristos. Avem nevoie de botezul Duhului Sfânt ca indivizi, ca familii şi ca biserică. Aceasta este singura noastră speranţă, ca să împlinim însărcinarea dată poporului lui Dumnezeu. Vă solicităm atenţia şi consideraţia specială la următoarele cuvinte ale Inspiraţiei:

"Descriindu-le lucrarea Duhului Sfânt, Hristos a căutat să le insufle ucenicilor aceeași bucurie și aceeași nădejde care se aflau în inima Sa. El Se bucura pentru că putea să dea bisericii Sale un ajutor atât de îmbelșugat. Duhul Sfânt era cel mai de seamă dar, pe care-l putea cere de la Tatăl, pentru înălțarea poporului Său. Duhul trebuia să fie dat ca o putere înnoitoare, căci, fără aceasta, jertfa lui Hristos n-ar fi folosit la nimic. În decursul veacurilor, puterea răului se întărise, iar supunerea oamenilor față de această putere satanică era uluitoare. Păcatul nu putea să fie oprit și înfrânt decât prin mijlocirea celei de a treia Persoane a Dumnezeirii, care urma să vină, nu cu puterea schimbată, ci cu plinătatea puterii dumnezeiești. Doar Duhul face să aibă efect cele săvârșite de Mântuitorul lumii. Prin Duhul ajunge inima curată. Prin Duhul ajunge credinciosul părtaș de natură dumnezeiască. Hristos a dat Duhul Său cu putere divină, pentru a birui toate înclinațiile spre rău, moștenite și cultivate, și pentru a întipări caracterul Său în biserică.

"Isus a spus despre Duhul: „El Mă va proslăvi”. Mântuitorul venise pentru a proslăvi pe Tatăl, descoperind iubirea Lui; tot astfel Duhul trebuia să proslăvească pe Hristos, arătând lumii harul Lui. În natura omenească trebuia să se refacă însuși chipul lui Dumnezeu. Slava lui Dumnezeu și a lui Hristos necesită desăvârșirea caracterului poporului Său.

"Când va veni El [Duhul adevărului], va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, neprihănirea și judecata.” Predicarea Cuvântului nu va fi de nici un folos fără prezența continuă a Duhului Sfânt și fără ajutorul Său neîncetat. Acesta este singurul Învățător capabil al adevărului dumnezeiesc.

"Adevărul va trezi conștiința și va transforma viața numai atunci când este însoțit în inimă de Duhul. Poate că cineva este în stare să prezinte litera Cuvântului lui Dumnezeu, poate că are cunoștință de toate poruncile și făgăduințele lui, dar, dacă Duhul Sfânt nu sădește adevărul în inimă, nici un suflet nu va cădea pe Stâncă, să se zdrobească. Învățătura, oricât de multă, și avantajele, oricât de strălucite, nu fac din om un canal de lumină fără conlucrarea Duhului lui Dumnezeu. Semănarea seminței Evangheliei nu va avea succes decât atunci când semințele sunt trezite la viață de roua cerului. ... După aceea, vrăjmașii lor au spus: „Ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră.” (Fapte 5:28).

"Hristos a făgăduit bisericii Sale darul Duhului Sfânt, și făgăduința ne aparține în aceeași măsură ca și celor dintâi ucenici. Dar, ca oricare altă făgăduință, și aceasta este dată în mod condiționat. Sunt mulți care cred și mărturisesc că au încredere în făgăduința Domnului; ei vorbesc despre Hristos și despre Duhul Sfânt și, cu toate acestea, n-au nici un folos. Ei nu-și supun sufletul pentru a fi îndrumat și călăuzit de puterile cerești. Noi nu putem folosi Duhul Sfânt. Duhul trebuie să ne folosească pe noi. Dumnezeu lucrează prin Duhul în poporul Său „și voința și înfăptuirea după buna Lui plăcere.” (Filipeni 2, 13.) Dar mulți nu vor să se supună acestei acțiuni. Ei doresc să se conducă singuri. Din cauza aceasta nici nu primesc darul ceresc. Duhul Sfânt este dat numai acelor care caută cu umilință pe Dumnezeu, care urmează călăuzirea și harul Său. Puterea lui Dumnezeu așteaptă să fie cerută și primită. Această binecuvântare făgăduită, dacă este cerută prin credință, aduce cu sine toate celelalte binecuvântări. Ea se dă potrivit cu bogățiile harului lui Hristos, și El este gata să dea fiecărui suflet atât cât poate să primească." - Hristos, Lumina Lumii pag. 671, 672. [Sublinierea autorului].

Ar trebui să ne luăm timp să ne rugăm şi să organizăm grupe de rugăciune cu acest scop deosebit în minte. Avem nevoie să ne rugăm pentru acest dar special la altarul familial  şi în biserică. Avem nevoie să ne supunem pe noi înşine pe deplin controlului lui Hristos, aşa încât El să poată să ne boteze cu Duhul Sfânt. Toate nevoile noastre spirituale vor fi împlinite prin puterea aceasta divină îndată ce împlinim condiţiile menţionate în paragrafele citate mai sus din Spiritul Profetic.

Vă rog, iubiţi fraţi, să luăm serios în considerare făgăduinţa lui Hristos. El este mai mult decât binevoitor să dea poporului Său puterea necesară pentru a încheia lucrarea Lui  în această lume păcătoasă. 

Al vostru frate în binecuvântata speranţă, 

Davi Paes Silva