Lectia 13. Un popor sfant

 

„Voi îmi veţi fi o împărăţie de preoţi, un popor sfânt” (Exod 19:6). 

„Dumnezeu dorea să facă din poporul Său, Israel, o laudă şi o slavă... Ascultarea lor de legile lui Dumnezeu urma să îi facă minuni ale prosperităţii în faţa naţiunilor lumii.”—Testimonies, vol. 6, pg. 221, 222 engl. (cap. „Lucrarea misionară medicală”).

Recomandare pentru studiu: Parabolele Domnului, pg. 286-293 engl. (cap. 23,
„Via Domnului”); Istoria faptelor apostolilor, pg. 14-16 engl. (cap. „Scopul lui Dumnezeu pentru biserica Sa”). 

Duminică 23 martie
1. UN POPOR ALES 

a. Când poporului Israel i s-a spus că au fost aleşi să fie un popor deosebit, o naţiune sfântă, însărcinată cu o misiune specifică, ce au răspuns ei? Exodul 19:8.

Tot poporul a răspuns: „Vom face tot ce a zis Domnul!” Moise a spus Domnului cuvintele poporului. (Exod 19:8).

„Dumnezeu promisese [să fie Dumnezeul lui Israel] să îl accepte ca popor al Său, şi să îi conducă spre o ţară mare şi bună; însă ei erau gata să dea înapoi în faţa fiecărui obstacol pe care îl întâlneau pe calea spre acea ţară. Într-un mod miraculos El îi scosese din sclavia lor din Egipt, pentru ca să îi înalţe, să îi înobileze şi să îi facă o laudă pe pământ.”—Patriarhi şi profeţi, pg. 292 engl. (cap. „De la Marea Roşie la Sinai”).

b. După ce toate poruncile legii sfinte ale lui Dumnezeu au fost proclamate poporului, ce au spus ei? Exodul 24:3, 7.

3 Moise a venit şi a spus poporului toate cuvintele Domnului şi toate legile. Tot poporul a răspuns într-un glas: „Vom face tot ce a zis Domnul.” (Exod 24:3).

7 A luat cartea legământului şi a citit-o în faţa poporului. Ei au zis: „Vom face şi vom asculta tot ce a zis Domnul.” (Exod 24:7).

„Dumnezeu alesese pe Israel ca popor al Său, iar ei Îl aleseseră ca Rege al lor.”—Profeţi şi regi, pg. 293 engl. (cap. „Pierdut din lipsă de cunoştinţă”)

Luni 24 martie
2. O LUMINĂ ÎN LUME 

a. Spre sfârşitul peregrinării lor, cum au fost repetate lui Israel condiţiile legământului? Deuteronom 4:1, 2.

1 Acum, Israele, ascultă legile şi poruncile pe care vă învăţ să le păziţi. Împliniţi-le, pentru ca să trăiţi şi să intraţi în stăpânirea ţării pe care v-o dă Domnul Dumnezeul părinţilor voştri. 2 Să n-adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu şi să nu scădeţi nimic din ele; ci să păziţi poruncile Domnului Dumnezeului vostru aşa cum vi le dau eu. (Deut 4:1-2).

„Prin Moise [Israeliţii] au fost avertizaţi împotriva ispitelor care urmau să îi asalteze în viitor; şi ei au fost sfătuiţi cu seriozitate să rămână despărţiţi de naţiunile înconjurătoare şi să se închine doar lui Dumnezeu.”—Profeţi şi regi, pg. 294 engl. (cap. „Pierdut din lipsă de cunoştinţă”).

b. Scopul lui Dumnezeu a fost de a aşeza Israelul ca lumină în lume. Ce a fost instruit Moise să le spună? Deuteronom 4:5-8.

5 Iată, v-am învăţat legi şi porunci, cum mi-a poruncit Domnul Dumnezeul meu ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpânire. 6 Să le păziţi şi să le împliniţi; căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi şi vor zice: „Acest neam mare este un popor cu totul înţelept şi priceput!” 7 Care este, în adevăr, neamul acela aşa de mare încât să fi avut pe dumnezeii lui aşa de aproape cum avem noi pe Domnul Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm? 8 Şi care este neamul acela aşa de mare încât să aibă legi şi porunci aşa de drepte, cum este toată Legea aceasta pe care v-o pun astăzi înainte? (Deut 4:5-8).

„Scopul lui Dumnezeu a fost ca prin naţiunea iudaică să împartă binecuvântări bogate tuturor popoarelor... Naţiunile lumii, prin urmarea practicilor depravate, pierduseră cunoştinţa de Dumnezeu. Totuşi, în mila Sa, Dumnezeu nu le-a nimicit. El dorea că ele să ajungă să-L cunoască prin biserica Sa. El dorea ca principiile descoperite prin poporul Său să fie mijloacele de restaurare a chipului lui Dumnezeu în om.”—Parabolele Domnului, pg. 286 engl. (cap. „Via Domnului”).

c. Cu ce condiţie urma Dumnezeu să îşi întindă spre ei mâna Sa plină de milă? Deuteronom 4:29-31.

29 Şi dacă de acolo vei căuta pe Domnul Dumnezeul tău, Îl vei găsi, dacă-L vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău. 30 Şi după ce ţi se vor întâmpla toate aceste lucruri în strâmtorarea ta, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău şi vei asculta glasul Lui; 31 căci Domnul Dumnezeul tău este un Dumnezeu plin de îndurare, care nu te va părăsi şi nu te va nimici; El nu va uita legământul pe care l-a încheiat prin jurământ cu părinţii tăi. (Deut 4:29-31).

d. Ce urma să li se întâmple dacă aveau să uite legământul Domnului şi să se îndepărteze de El? Deuteronom 4:23-27.

23 Vegheaţi asupra voastră, ca să nu daţi uitării legământul pe care l-a încheiat cu voi Domnul Dumnezeul vostru şi să nu faceţi vreun chip cioplit, nici vreo înfăţişare oarecare pe care ţi-a oprit Domnul Dumnezeul tău, s-o faci. 24 Căci Domnul Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos. 25 Când vei avea copii, şi copii din copiii tăi, şi vei fi de multă vreme în ţară, dacă vă veţi strica, dacă vă veţi face chipuri cioplite, înfăţişări ale vreunui lucru, dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să-L mâniaţi 26 iau astăzi martor împotriva voastră cerul şi pământul – că veţi pieri de o moarte repede din ţara pe care o veţi lua în stăpânire dincolo de Iordan şi nu veţi avea zile multe în ea, căci veţi fi nimiciţi de tot. 27 Domnul vă va împrăştia printre popoare şi nu veţi rămâne decât un mic număr în mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul. (Deut 4:23-27).

„Moise a prezentat relele care aveau să urmeze din îndepărtarea de la preceptele lui Iehova. Luând cerul şi pământul drept martori, el a declarat că dacă, după ce au locuit suficient de mult în Ţara Promisă, poporul urma să introducă forme stricate de închinare şi să se plece înaintea chipurilor cioplite şi că urmau să refuze să se întoarcă la închinarea adevăratului Dumnezeu, mânia Domnului urma să se aprindă, şi ei aveau să fie duşi robi şi risipiţi între păgâni.”—Profeţi şi regi, pg. 295 engl. (cap. „Pierdut din lipsă de cunoştinţă”).

Marţi 25 martie
3. UN SISTEM DIVIN DE EDUCAŢIE 

a. Pentru ca Israel să fie lumina lumii, ei aveau nevoie să fie un popor educat. Ce datorie a fost încredinţată părinţilor în Israel? Deuteronom 6:6-9.

6 Şi poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta. 7 Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula. 8 Să le legi ca un semn de aducere aminte la mâini şi să-ţi fie ca nişte fruntare între ochi. 9 Să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale. (Deut 6:6-9).

„Dumnezeu poruncise evreilor să îşi înveţe copii cerinţele Sale şi să îi familiarizeze cu felul Său de a se purta cu părinţii lor. Aceasta era una dintre datoriile speciale ale fiecărui părinte—una care nu trebuia delegate altcuiva. În locul unor buze străine, inimile iubitoare ale tatălui şi mamei trebuia să dea instrucţiuni copiilor lor.”—Patriarhi şi profeţi, pg. 592 engl. (cap. „Şcolile profeţilor”).

b. Este educaţia necesară ca pregătire pentru lucrarea evangheliei? 2 Timotei 2:15.

15 Caută să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie ruşine şi care împarte drept Cuvântul adevărului. (2Tim 2:15).

„Hristos este ‚Lumina care luminează pe orice om venind în lume’ (Ioan 1:9). După cum prin Hristos fiecare fiinţă umană are viaţă, tot astfel prin El fiecare suflet primeşte raze din lumina divină. Nu doar putere intelectuală, ci şi spirituală, o percepţie despre ceea ce e drept, o dorinţă după bunătate, există în fiecare inimă. Însă împotriva acestor principii există o putere opusă care luptă. Rezultatul mâncării din pomul cunoştiinţei binelui şi răului se manifestă în experienţa fiecărui om. Există în natura sa o înclinaţie spre rău, o putere căreia, dacă nu primeşte ajutor, nu i se poate împotrivi. Pentru a rezista acestei forţe, pentru a obţine acel ideal pe care în adâncul sufletului său el îl acceptă ca fiind singurul demn, el poate găsi ajutor doar într-o singură putere. Acea putere este Hristos. Cooperarea cu acea putere este cea mai mare nevoie a omului.”—Educaţia, pg. 29 engl. (cap. 4, „Relaţia dintre educaţie şi mântuire”).

c. De ce cunoştinţă avem nevoie aşa încât lumina noastră să poată străluci mai puternic şi tot mai puternic? Matei 5:14-16.

14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. 16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri. (Mat 5:14-16).

„Predicatorul, misionarul, profesorul va descoperi că influenţa lor asupra oamenilor a sporit considerabil când se dovedeşte că ei posedă cunoştinţa şi îndemânarea necesare pentru datoriile practice ale vieţii de zi cu zi.”—Ibid., pg. 221 engl. (cap. 24, „Instruirea practică”).

Miercuri 26 martie
4. CEA MAI MARE NEVOIE A LUMII 

a. Care este cea mai mare nevoie a lumii astăzi? Ioan 1:9-12.

9 Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume. 10 El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. 11 A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit. 12 Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu… (Ioan 1:9-12).

„Lumea astăzi are o nevoie disperată de o revelaţie a lui Isus Hristos în persoana sfinţilor Săi. Dumnezeu doreşte ca poporul Său să stea înaintea lumii ca un popor sfânt. De ce?—Pentru că există o lume de salvat prin lumina adevărului evangheliei; şi întrucât solia adevărului care îi va chema pe oameni afară din întuneric la lumina minunată a lui Dumnezeu este dată de biserică, vieţile membrilor ei, sfinţite de Duhul adevărului, trebuie să dea mărturie de adevărul soliilor proclamate. Dumnezeu doreşte ca poporul Său să se aşeze într-o relaţie corectă cu El, pentru ca să poată înţelege ce cere El de la ei mai mult decât orice. Ei trebuie să îi descopere fiecărui suflet care luptă în lume ce înseamnă să ‚facă dreptate, să iubească mila şi să umble smerit’ cu Dumnezeul său (Mica 6:8). Oriunde se află, acasă sau între oameni, ei trebuie să fie poporul Său păzitor al poruncilor. Ei trebuie să aibă asigurarea că păcatele lor sunt iertate, şi că ei sunt acceptaţi drept copii ai Celui Prea Înalt.”—Mărturii pentru predicatori, pg. 458, 459 engl. (cap. „Apel şi avertizare”).

b. Cu ce scop a fost încredinţat poporului advent adevărul conţinut în întreita solie (Apocalipsa 14:6-12)? Isaia 60:1, 2.

6 Şi am văzut un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod. 7 El zicea cu glas tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!” 8 Apoi a urmat un alt înger, al doilea, şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!” 9 Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână, 10 va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. 11 Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei şi oricine primeşte semnul numelui ei! 12 Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” (Apoc 14:6-12).

1 Scoală-te, luminează-te! Căci lumina ta vine, şi slava Domnului răsare peste tine. 2 Căci iată, întunericul acoperă pământul, şi negură mare, popoarele; dar peste tine răsare Domnul, şi slava Lui se arată peste tine. (Isa 60:1-2).

„Dumnezeu cu compasiune încearcă să ilumineze înţelegerea celor care bâjbâie acum în întunericul erorii. El amână judecăţile Sale asupra unei lumi nepocăite, pentru ca purtătorii Săi de lumină să caute şi să salveze ceea ce era pierdut. El cheamă acum biserica Sa de pe pământ să se trezească din letargia pe care Satan a încercat să o aducă asupra lor, şi să îşi îndeplinească lucrarea încredinţată de cer de a ilumina lumea. Solia Sa către biserica din acest timp este: ‚Scoală-te, luminează; căci lumina ta a venit şi slava Domnului a răsărit peste tine’ (Isaia 60:1 engl.). Pentru a face faţă condiţiilor existente la timpul când întunericul acoperă pământul şi negură mare popoarele, biserica a fost însărcinată să coopereze cu Dumnezeu în răspândirea luminii adevărului Biblic.” —Ibid., pg. 458 engl. (cap. „Apel şi avertizare”).

Joi 27 martie
5. EVANGHELIA VEŞNICĂ ŞI ULTIMA SOLIE 

a. Ce responsabilitate a aşezat Domnul asupra fiecărui credincios în întreita solie? Filipeni 2:15,16.

15 ca să fiţi fără prihană şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos şi stricat, în care străluciţi ca nişte lumini în lume, 16 ţinând sus Cuvântul vieţii; aşa ca, în ziua lui Hristos, să mă pot lăuda că n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar. (Fil 2:15-16).

„Oamenii din lume se închină zeilor falşi. Ei trebuie să fie întorşi de la închinarea falsă, nu ascultând denunţări ale idolilor lor, ci contemplând ceva mai bun. Bunătatea lui Dumnezeu trebuie să fie făcută de cunoscut. ‚Voi sunteţi martorii Mei, spune Domnul, că Eu sunt Dumnezeu’ (Isaia 43:12)... Trebuie să arătăm lumii şi tuturor inteligenţelor cereşti că apreciem minunata iubire a lui Dumnezeu pentru omenirea căzută... Mult mai mult decât o facem, avem nevoie să vorbim despre capitolele preţioase din experienţa noastră.”—Parabolele Domnului, pg. 299 engl. (cap. 23, „Via Domnului”).

b. Ce intenţionează Dumnezeu să realizeze prin poporul Său de astăzi? Matei 24:14.

14 Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul. (Mat 24:14).

„Dumnezeu a aşteptat de mult ca spiritul de slujire să pună stăpânire pe întreaga biserică aşa încât fiecare să lucreze pentru El conform abilităţilor Sale. Când membrii bisericii lui Dumnezeu îşi îndeplinesc lucrarea încredinţată lor în regiunile nevoiaşe din ţară şi din străinătate, îndeplinind astfel însărcinarea evangheliei, întreaga lume va fi în curând avertizată şi Domnul Isus se va întoarce pe acest pământ cu putere şi slavă mare.”—Istoria faptelor apostolilor, pg. 111 engl. (cap. 11, „Evanghelia în Samaria”).

Vineri 28 martie
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ 

1. Cum le-au fost repetate poporului condiţiile legământului atunci când ei se apropiau de Canaan?
2. Cum a folosit Dumnezeu principiile descoperite prin Israel ca un mijloc de a restaura chipul Său moral în oameni?
3. Ce urma să se întâmple poporului dacă uitau legământul cu Dumnezeuşi se întorceau de la El?
4. Ce accent a fost aşezat asupra educaţiei aşa încât Israel să poată fi lumina lumii?
5. Cum trebuie să fie întorşi de la idolatrie oamenii din lume?