Învățături din Epistolele lui Petru (II)

Lecția 1. Scăparea miraculoasă

Text de memorat: „Prin care El ne-a dat făgăduințele Lui nespus de mari și scumpe, ca prin ele să vă faceți părtași naturii dumnezeiești, după ce ați fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte.” (2 Petru 1:4).

„O, dacă și-ar da seama, cei care au o viață spirituală atât de pipernicită, că viața veșnică le poate fi acordată doar acelora care devin părtași de natură divină și care scapă de stricăciunea care este în lume prin poftă!” — Mărturii pentru comunitate, vol. 9, p. 118 (secț. — Putere prin ascultare).

Studiu recomandat: Mărturii pentru comunitate, vol. 5, pp. 737-746 (cap. 89 — Caracterul lui Dumnezeu descoperit în Hristos); Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pp. 76-78 (cap. 3 – Spiritualitatea Legii).

Duminică 30 iunie

1. O EPISTOLĂ CU UN SCOP

a. Cui – și de ce – se adresează această epistolă și cum este posibil totul? 2 Petru 1:1.

2 Petru 1:1: „Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei ce au căpătat o credinţă de acelaşi preţ cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos.”

„Ce temă măreață de contemplat este aceasta – neprihănirea Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos! Contemplându-L pe Hristos și neprihănirea Lui, nu rămâne nici un loc pentru îndreptățirea de sine, pentru înălțarea eului. La acest capitol nu există stagnare; este o înaintare continuă în fiecare fază a cunoașterii lui Hristos.” — The SDA Bible Commentary [E. G. White Comments], vol. 7, p. 942 engl. (cap. referitor la 2 Petru 1).

b. Pe măsură ce Îl căutăm cu adevărat și cu fervoare pe Dumnezeu în Cuvântul Său, ce recompense curg din belșug în inimile noastre? 2 Petru 1:2.

2 Petru 1:2: „Harul şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos!”

„Dacă omul își însușește natura dumnezeiască, lucrând după tabla adunării, adăugând har după har la desăvârșirea caracterului creștin, Dumnezeu va lucra după tabla înmulțirii. El zice în Cuvântul Său: ‘Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos.’” – Mărturii pentru comunitate, vol. 6, p. 148 (cap. 18 — Piedici în calea reformei).

Luni 1 iulie

2. BINECUVÂNTAREA DE A-L CUNOAȘTE PE DUMNEZEU

a. Ce asigurare binecuvântată ne este dată fiecăruia dintre noi — și este binevenită mai ales în timpuri dificile? Ieremia 24:7; Iov 22:21–23, 29.

Ieremia 24:7: „Le voi da o inimă ca să înţeleagă că Eu sunt Domnul. Ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor, dacă se vor întoarce la Mine cu toată inima lor.”

Iov 22:21-23, 29: „Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăşi de fericire. Primeşte învăţătură din gura Lui şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui. Vei fi aşezat iarăşi la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atotputernic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău... Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.”

„Speranța noastră va fi în mod constant întărită prin cunoașterea faptului că Domnul Hristos este neprihănirea noastră. Credința noastră să se sprijine pe această temelie, căci ea va sta tare pentru totdeauna. În loc să ne ocupăm de întunericul lui Satan și să ne temem de puterea lui, noi ar trebui să ne deschidem inimile pentru a primi lumina de la Hristos și să lăsăm ca ea să lumineze lumea, declarând că El este întotdeauna mai presus de toată puterea lui Satan, că brațul Său susținător îi va sprijini pe toți aceia care se încred în El.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 742 (cap. 89 — Caracterul lui Dumnezeu descoperit în Hristos).

b. Pe măsură ce devenim din ce în ce mai familiarizați cu Domnul Isus, care sunt rezultatele? Osea 13:4; Efeseni 3:17–19.

Osea 13:4: „Dar Eu sunt Domnul Dumnezeul tău din ţara Egiptului încoace. Tu cunoşti că nu este alt Dumnezeu afară de Mine şi nu este alt Mântuitor afară de Mine.”

Efeseni 3:17-19: „Aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentru ca, având rădăcina şi temelia pusă în dragoste, să puteţi pricepe împreună cu toţi sfinţii care este lărgimea, lungimea, adâncimea şi înălţimea; şi să cunoaşteţi dragostea lui Hristos care întrece orice cunoştinţă, ca să ajungeţi plini de toată plinătatea lui Dumnezeu.”

„Părerile limitate pe care foarte mulți le-au avut despre caracterul înălțat şi despre slujba Domnului Hristos au făcut ca experiența lor religioasă să se îngusteze și au împiedicat foarte mult progresul lor în viața spirituală. Printre noi, ca popor, religia personală are un nivel foarte scăzut. Există mult formalism, mult automatism, multă religie a limbii; dar ceva mai profund, ceva mai solid trebuie să fie adus în experiența noastră religioasă.” – Ibid., p. 743 (cap. 89 — Caracterul lui Dumnezeu descoperit în Hristos).

„Domnul Isus a spus: ‘Căci Tatăl Însuși vă iubește.’ Dacă credința noastră este fixată asupra lui Dumnezeu, prin Hristos, se va dovedi ‘ca o ancoră a sufletului; o nădejde tare și neclintită, care pătrunde dincolo de perdeaua dinăuntrul Templului, unde Isus a intrat pentru noi, ca Înainte-mergător.’ Este adevărat că vor veni dezamăgiri. Trebuie să ne așteptăm la necazuri; dar trebuie să încredințăm totul, mare sau mic, mult sau puțin, lui Dumnezeu. El nu Se va încurca din cauza multelor noastre necazuri și nici nu va fi copleșit de greutatea poverilor noastre. Grija Lui veghetoare se extinde asupra fiecărei case și cuprinde pe fiecare în mod individual; El se preocupă de toate problemele, de toate lucrările și necazurile noastre. El reține fiecare lacrimă; El este mișcat de simțământul neputinței noastre. Toate suferințele și încercările care vin asupra noastră aici sunt îngăduite, pentru a aduce la îndeplinire planurile iubirii Sale față de noi, ‘ca să ne facă părtași sfințeniei Lui’ și să devenim astfel părtași ai acelei bucurii depline care se găsește în prezența Lui.

‘Dumnezeul acestei lumi a orbit mințile celor care nu cred, ca lumina evangheliei glorioase a lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu, să nu strălucească asupra lor.’ (engl.) Dar Biblia a așezat înaintea noastră, în termenii cei mai puternici, importanța faptului de a obține cunoașterea de Dumnezeu.” — Ibid., p. 742 (cap. 89 — Caracterul lui Dumnezeu descoperit în Hristos).

Marți 2 iulie

3. CĂUTÂND ȘI GĂSIND

a. Descrieți starea lumii de astăzi. 1 Ioan 5:19. Cu toate acestea, cât de mult a oferit Dumnezeu în cuvântul Său? 2 Petru 1:3.

1 Ioan 5:19: Ştim că suntem din Dumnezeu şi că toată lumea zace în cel rău.”

2 Petru 1:3: „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui.”

„Este intenția continuă a lui Satan să țină mintea oamenilor ocupată cu acele lucruri care să-i împiedice să capete cunoașterea lui Dumnezeu. El caută să-i țină ocupați cu lucruri ce vor întuneca înțelegerea și vor descuraja sufletul. Suntem într-o lume a păcatului și a corupției, înconjurați de influențe ce tind să ademenească sau să îi demoralizeze pe urmașii Domnului Hristos. Mântuitorul a spus: ‘Și din pricina înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mai mulți se va răci.’ Mulți își fixează ochii asupra nelegiuirii teribile ce există în jurul lor, a apostaziei și slăbiciunii din toate părțile și ei vorbesc despre aceste lucruri până când inimile lor sunt pline de tristețe și îndoială. Ei țin în primplan înaintea minții lucrarea meșteșugită a arhiînșelătorului și se ocupă de laturile descurajatoare ale experienței lor, în vreme ce par că pierd din vedere puterea Tatălui ceresc și iubirea Lui fără egal. Toate acestea sunt așa cum le dorește Satan. Este o greșeală să te gândești la vrăjmașul neprihănirii că este îmbrăcat cu o mare putere, în timp ce te ocupi prea puțin de iubirea lui Dumnezeu și de puterea Sa. Noi trebuie să vorbim despre atotputernicia Domnului Hristos. Suntem întru totul lipsiți de putere pentru a putea scăpa din prinsoarea lui Satan; dar Dumnezeu a stabilit o cale de scăpare. Fiul Celui Preaînalt are putere să lupte pentru noi, ca ‘noi, … prin Acela care ne-a iubit’, să putem fi ‘mai mult decât biruitori.’” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, pp. 740, 741 (cap. 89 — Caracterul lui Dumnezeu descoperit în Hristos).

b. Cum se leagă, în mod direct, victoria spirituală de o căutare sinceră a unei cunoașteri mai mari a lui Dumnezeu? Proverbe 9:10; 15:14 (prima parte).

Proverbe 9:10: „Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor este priceperea.”

Proverbe 15:14 p.p.: „Inima celor pricepuţi caută ştiinţa...”

„O cunoaștere a lui Dumnezeu este temelia oricărei educații adevărate, şi a oricărei slujiri adevărate. Aceasta este singura apărare reală împotriva ispitei. Numai ea ne poate face asemenea lui Dumnezeu în caracter.

Aceasta este cunoașterea de care au nevoie toți aceia care lucrează pentru ridicarea semenilor lor. Transformarea caracterului, puritatea vieții, eficiența slujirii, îmbrățișarea principiilor corecte, toate depind de o cunoaștere exactă a lui Dumnezeu. Această cunoaștere este pregătirea esențială atât pentru viața aceasta, cât și pentru viața viitoare.” – Divina vindecare, p. 409 (cap. 35 — Lumina cunoașterii slavei lui Dumnezeu).

Miercuri 3 iulie

4. PROMISIUNI NESPUS DE MARI ȘI PREȚIOASE

a. Ce am putea subestima, din păcate, în viața noastră creștină? 2 Petru 1:4.

2 Petru 1:4: „Prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte.”

 „Dacă nu dorim să avem o experiență bolnăvicioasă, trebuie să începem, cu toată seriozitatea și fără întârziere, să ne ducem până la capăt mântuirea cu frică și cutremur. Sunt mulți care nu dovedesc în mod lămurit că sunt credincioși legământului făcut la botez. Zelul lor a fost răcit de formalism, de ambiție lumească, mândrie și iubire de sine. Ocazional se simt emoționați, sentimentele le sunt mișcate, însă ei nu cad pe Stânca Isus Hristos. Ei nu vin la Dumnezeu cu inima zdrobită, cu pocăință și mărturisire. Aceia care trăiesc în inima lor lucrarea adevăratei convertiri, vor manifesta în viața lor roadele Duhului.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 9, p. 117 (secț. Putere prin ascultare).

„Atunci când suntem sigur ancorați în Hristos, avem o putere pe care nicio ființă omenească nu ne-o poate lua. De ce? Pentru că suntem părtași ai naturii divine, după ce am scăpat de stricăciunea care este în lume prin pofte; părtași ai naturii Aceluia care a venit pe acest pământ, îmbrăcat în veșmântul naturii omenești, astfel încât să poată sta în fruntea omenirii și să dezvolte un caracter care a fost fără pată sau urmă de păcat.

De ce atât de mulți dintre noi sunt slabi și ineficienți? Pentru că privim la noi înșine, studiindu-ne propriul temperament și întrebându-ne cum ne-am putea găsi un loc pentru noi înșine, pentru individualitatea și particularitățile noastre, în loc să-L studiem pe Hristos și caracterul Său.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 9, p. 139 (secț. O viață de har și de pace).

b. Ce schimbare se produce în noi, atunci când ne prindem cu adevărat de aceste făgăduințe? Romani 3:31; 8:14.

Romani 3:31: „Deci prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.”

Romani 8:14: „Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.”

„Creștini fiind, ne-am angajat să realizăm și să îndeplinim responsabilitățile noastre și să arătăm lumii că avem o legătură strânsă cu Dumnezeu. Astfel, prin cuvintele și faptele evlavioase ale ucenicilor Săi, Hristos trebuie să fie reprezentat.

Dumnezeu cere de la noi o ascultare desăvârșită față de legea Sa — expresia caracterului Său... Această lege este ecoul vocii lui Dumnezeu, care ne spune: ‘Mai sfințiți, da, încă mai sfințiți.’ Tânjiți după plinătatea harului lui Hristos; da, doriți — flămânziți și însetați — după neprihănire. Făgăduința este: ‘Și veți fi săturați.’ Lăsați ca inima voastră să se umple de o dorință aprinsă după această neprihănire, lucrare despre care Cuvântul lui Dumnezeu declară că este pacea, iar roadele sale sunt liniștea și odihna pe vecie. Este privilegiul nostru să fim părtași ai naturii divine, scăpând de stricăciunea care este în lume prin pofte.” — Bible Training School, 1 februarie 1904.

Joi 4 iulie

5. PUȘI DEOPARTE ÎN MOD UIMITOR

a. Explicați voința lui Dumnezeu pentru fiecare copil al familiei umane. Ioan 17:17; Psalmi 119:151.

Ioan 17:17: „Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.”

Psalmi 119:151: „Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sunt adevărul.”

„Dumnezeu ne cere să ne asemănăm chipului Său. Sfințenia este reflectarea asupra poporului Său a razelor strălucitoare ale slavei Sale. Dar pentru a reflecta această slavă, trebuie să lucrăm cu Dumnezeu. Inima și mintea trebuie să fie golite de tot ce conduce spre rău. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie citit și aprofundat, cu dorința sinceră de a primi din el putere spirituală. Pâinea cerească trebuie să fie mâncată și digerată, pentru ca să devină o parte a vieții. Astfel dobândim viața veșnică. Atunci se împlinește rugăciunea Mântuitorului: ‘Sfințește-i prin adevărul Tău; Cuvântul Tău este adevărul.’

Îngerii nu se pot pune în locul nostru; dar ei sunt gata să coopereze cu noi pentru a atrage sufletele la Hristos; și ei ne îndeamnă să lucrăm în comuniune cu ei.” — Bible Training School, 1 februarie 1904.

„Dumnezeu a declarat limpede că El ne cere să fim desăvârșiți; și pentru că El cere acest lucru, El a luat măsuri ca să putem fi părtași ai naturii divine. Numai astfel putem obține succes în lupta noastră pentru viața veșnică. Puterea este oferită de Domnul Hristos.” – Ibid.

b. Care este apelul lui Dumnezeu pentru noi acum? 2 Corinteni 6:15-18; 7:1.

2 Corinteni 6:15-18: „Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem templul Dumnezeului celui Viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.” De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul cel Atotputernic.”

2 Corinteni 7:1: „Deci fiindcă avem astfel de făgăduinţe, preaiubiţilor, să ne curăţăm de orice întinăciune a cărnii şi a duhului şi să ne ducem sfinţirea până la capăt, în frica de Dumnezeu.”

„Creatorul Universului ți se adresează ca un Părinte iubitor. Dacă te desparți de iubirea ta de lume și te eliberezi de contaminarea ei, scăpând de stricăciunea care este în lume prin poftă, Dumnezeu va fi Tatăl tău, El te va adopta în familia Sa, și tu vei fi moștenitorul Lui. În locul lumii, El îți va da, pentru viața de ascultare, Împărăția cerurilor. El îți va da o greutate veșnică de slavă și o viață care este la fel de durabilă ca veșnicia.” – Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 44 (cap. 3 – Vinderea dreptului de întâi născut).

Vineri 5 iulie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. De unde provine credința mai mare?

2. Ce nu am reușit, poate, să apreciez pe deplin referitor la dragostea lui Dumnezeu pentru mine?

3. Cum mi-au distras atenția „pomii cunoștinței binelui și răului” din zilele de astăzi?

4. Ce se va întâmpla dacă sunt ancorat în siguranță în Domnul Hristos, ca niciodată mai înainte?

5. Conform acestei lecții, cum poate fi desăvârșit caracterul meu defect?

Lecția 1. Scăparea miraculoasă