Lecția 1. Cuvântul lui Dumnezeu către omenire astăzi

Text de memorat: „Așa vorbește Domnul: Blestemat să fie omul care se încrede în om, și care face din carne (n. tr. din cel muritor) arma sa, și a cărui inimă de îndepărtează de Domnul.” (Ieremia 17:5 engl. KJV).

„În îndurarea și credincioșia Sa, Dumnezeu permite adesea acelora în care ne punem încrederea să ne dezamăgească, pentru ca să învățăm cât de nebunește este a ne încrede în om și a face din carne arma noastră.” — Pe urmele Marelui Medic, p. 486 engl. (cap. 41, În contact cu alții).

Studiu recomandat: Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, p. 460-463 engl. (cap. 65, Studiați Biblia pentru voi înșivă); Principiile fundamentale ale educației creștine, p. 129-137 engl. (cap. 16, Cartea cărților).

Duminică 1 ianuarie

1. CUM A FOST DATĂ BIBLIA?

a. În ce mod au fost date Scripturile? (Oferiți detalii). 2 Timotei 3:16; 2 Petru 1:21; Numeri 12:6.

2 Timotei 3:16: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire.”

2 Petru 1:21: „Căci nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt.”

Numeri 12:6: „Şi a zis: „Ascultaţi bine ce vă spun! Când va fi printre voi un proroc, Eu, Domnul, Mă voi descoperi lui într-o vedenie sau îi voi vorbi într-un vis.”

„Nu cuvintele din Biblie sunt inspirate, ci oamenii au fost inspirați. Inspirația nu acționează asupra cuvintelor omului sau a expresiilor sale, ci asupra omului însuși, care, sub influența Duhului Sfânt, este inspirat cu gânduri. Însă cuvintele și gândurile primesc amprenta minții individuale. Mintea divină (gândul divin) este difuzată. Mintea divină și voința sunt combinate cu mintea și voința umană; în acest mod, afirmațiile omului sunt cuvântul lui Dumnezeu.” — Solii alese, vol. 1, p. 21 (cap. 1, Inspirația scriitorilor profețiilor).

b. Când căutăm călăuzire de la Dumnezeu, ce trebuie să realizăm cu privire la vise și viziuni? Deuteronom 13:1-5; Ieremia 29:8.

Deuteronom 13:1-5: „Dacă se va ridica în mijlocul tău un proroc sau un visător de vise care-ţi va vesti un semn sau o minune şi se va împlini semnul sau minunea aceea de care ţi-a vorbit el zicând: ‘Haidem după alţi dumnezei – dumnezei pe care tu nu-i cunoşti – şi să le slujim!’, să n-asculţi cuvintele acelui proroc sau visător de vise, căci Domnul Dumnezeul vostru vă pune la încercare ca să ştie dacă iubiţi pe Domnul Dumnezeul vostru din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru. Voi să mergeţi după Domnul Dumnezeul vostru şi de El să vă temeţi; poruncile Lui să le păziţi; de glasul Lui să ascultaţi; Lui să-I slujiţi şi de El să vă alipiţi. Prorocul sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, căci a vorbit de răzvrătire împotriva Domnului Dumnezeului vostru, care v-a scos din ţara Egiptului şi v-a izbăvit din casa robiei, şi a voit să te abată de la calea în care ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să umbli. Să scoţi astfel răul din mijlocul tău.”

Ieremia 29:8: „Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Nu vă lăsaţi amăgiţi de prorocii voştri, care sunt în mijlocul vostru, nici de ghicitorii voştri; n-ascultaţi nici de visătorii voştri, ale căror vise voi le pricinuiţi!”

c. Care sunt unele cauze ale viselor? Eclesiastul 5:3, 7.

Eclesiastul 5:3, 7: „Căci, dacă visele se nasc din mulţimea grijilor, prostia nebunului se cunoaşte din mulţimea cuvintelor... 7 Căci, dacă este deşertăciune în mulțimea viselor, nu mai puţin este şi în mulţimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu!”

d. Cum trebuie să testăm profeții? 1 Corinteni 14:32; Isaia 8:19, 20.

1 Corinteni 14:32: „Duhurile prorocilor (engl. profeților) sunt supuse prorocilor.”

Isaia 8:19, 20: „Dacă vi se zice însă: „Întrebaţi pe cei ce cheamă morţii şi pe cei ce spun viitorul, care şoptesc şi bolborosesc!”, răspundeţi: „Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morţi pentru cei vii? La lege şi la mărturie!” Căci, dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.”

Isaia 8:19, 20, engl.: „Și când vă vor spune, Căutați la cei care au spirite ale morților, și la vrăjitori care șoptesc și bolborosesc: nu ar trebui un popor să Îl caute pe Dumnezeul Său? Pentru cei vii la cei morți? La lege și la mărturie: dacă ei nu vorbesc conform acestui cuvânt, este pentru că nu se află nicio lumină în ei.” (engl. KJV).

Luni 2 ianuarie

2. SUNT SCRIPTURILE INFAILIBILE?

a. În ce grad ne putem încrede în puritatea Cuvântului lui Dumnezeu? Psalmi 12:6, 7.

Psalmi 12:6, 7: „Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pământ şi curăţit de şapte ori. Tu, Doamne, îi vei păzi şi-i vei apăra de neamul acesta pe vecie.”

„Avem o Biblie plină de cele mai prețioase adevăruri. Ea conține alfa și omega cunoștinței.” — Slujitorii evangheliei, p. 309 engl. (cap. 8, Pericole).

„În Biblie avem sfatul fără erori al lui Dumnezeu. Învățăturile ei, transpuse în practică, îi vor pregăti pe oameni pentru orice post al datoriei. Ea este vocea lui Dumnezeu care vorbește zilnic sufletului. Cu câtă atenție ar trebui să studieze tinerii cuvântul lui Dumnezeu și să acumuleze ca pe o comoară sentimentele ei în inimă, pentru ca preceptele ei să poată fi făcute să conducă întregul comportament.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 4, p. 441 engl. (cap. 39, Cauza din Iowa).

„În Cuvântul Său, Dumnezeu a încredințat oamenilor cunoștința necesară pentru mântuire. Sfintele Scripturi trebuie acceptate ca o revelație infailibilă, plină de autoritate, a voinței Sale. Ele sunt standardul de caracter, revelatorul doctrinelor, și testul experienței.” — Credința prin care trăiesc, p. 13 engl. (cap. O revelație infailibilă).

„[Tinerii] au nevoie de un sfătuitor fără erori, un ghid infailibil. Pe acesta îl vor găsi în Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă nu sunt studenți sârguincioși ai acelui Cuvânt, ei vor face greșeli grave, care vor păta fericirea lor și pe cea a altora, atât pentru viața prezentă, cât și pentru cea viitoare.” — Solii pentru tineret, p. 443 engl. (cap. 151, Nevoia de sfat și călăuzire).

b. Cât de trainice sunt principiile găsite în Scriptură? Matei 24:35; Psalmi 119:160; Isaia 40:8.

Matei 24:35: „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.”

Psalmi 119:160: „Temelia Cuvântului Tău este adevărul şi toate legile Tale cele drepte sunt veşnice.”

Isaia 40:8: „Iarba se usucă, floarea cade, dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.”

„[Hristos] a învățat că toți trebuie să înțeleagă cuvântul lui Dumnezeu. El a indicat spre Scripturi ca [fiind] de o autoritate neîndoielnică, și noi ar trebui să facem același lucru. Biblia trebuie să fie prezentată drept cuvântul Dumnezeului infinit, [și] sfârșitul tuturor controverselor și temelia a toată credința.” — Parabolele Domnului, p. 39, 40 engl. (cap. 2, „Semănătorul a ieșit să semene sămânța”).

„Biblia, primită în întregime și studiată ca vocea lui Dumnezeu, spune familiei umane cum să ajungă în locașurile de fericire eternă, și [cum] să își asigure comorile cerului.”— Principiile fundamentale ale educației creștine, p. 444 engl. (cap. 58, Biblia – cea mai importantă carte pentru educație în școlile noastre).

„Nu va fi educația dată în școlile noastre de un caracter care va da o cunoaștere mai hotărâtă a cuvântului lui Dumnezeu, și care va aduce sufletul într-o legătură vitală cu Dumnezeu, menținându-L pe Dumnezeu în fața ochiului minții, și trezind fiecare sentiment mai bun al sufletului? Acesta este genul de educație care este la fel de durabil ca veșnicia.” — General Conference Daily Bulletin, 6 martie 1899.

Marți 3 ianuarie

3. PRIMIND SCRIERILE INSPIRAȚIEI DIVINE

a. Ce trebuie să realizăm noi când Dumnezeu vorbește prin profeții Săi? Ieremia 1:4-9; 1 Tesaloniceni 2:13.

Ieremia 1:4-9: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ‚Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale te cunoșteam și mai înainte ca să fi ieșit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte și te făcusem proroc al neamurilor.’ Eu am răspuns: ‘Ah, Doamne Dumnezeule, vezi că eu nu știu să vorbesc, căci sunt un copil.’ Dar Domnul mi-a zis: ‘Nu zice: «Sunt un copil», căci te vei duce la toți aceia la care te voi trimite și vei spune tot ce-ți voi porunci. Nu te teme de ei, căci Eu sunt cu tine ca să te scap’, zice Domnul. Apoi Domnul Și-a întins mâna și mi-a atins gura. Și Domnul mi-a zis: ‘Iată, pun cuvintele Mele în gura ta.”

1 Tesaloniceni 2:13: „De aceea mulţumim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci când aţi primit Cuvântul lui Dumnezeu auzit de la noi, l-aţi primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, aşa cum şi este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează şi în voi care credeţi.”

„Hristos i-a învățat pe ucenicii Săi că ei trebuia să își deschidă mințile pentru instruire, și să fie gata să creadă. El a pronunțat o binecuvântare asupra lor pentru că ei au văzut și au auzit cu ochi și urechi care au crezut...

Doar cel care primește Scripturile ca pe vocea lui Dumnezeu vorbindu-i este un adevărat învățăcel. El tremură la cuvânt; pentru că pentru el, acesta este o realitate vie.”—Parabolele Domnului, p. 59 engl. (cap. 2, „Semănătorul a ieșit să semene”).

„Biblia indică spre Dumnezeu ca autor al ei; cu toate acestea, ea a fost scrisă de mâini omenești; și în variatele stiluri ale diferitelor ei cărți, ea prezintă caracteristicile celor câțiva scriitori. Adevărurile revelate sunt toate ‚date prin inspirație de Dumnezeu’ (2 Timotei 3:16); cu toate acestea, ele sunt exprimate în cuvintele oamenilor. Cel Infinit, prin Duhul Său Sfânt, a revărsat lumină în mințile și inimile servilor Săi. El a dat vise și viziuni, simboluri și chipuri; și cei cărora le-a fost revelat astfel adevărul, au încorporat ei înșiși gândul în limbaj omenesc.” — Solii alese, vol. 1, p. 25 engl. (cap. 2, Ellen White și scrierile ei. O scrisoare către Dr. Paulson St. Helena, California, 14 iunie 1906).

b. Ce revelează Dumnezeu frecvent prin profeții Săi pentru a ne ajuta să înțelegem natura atotștiutoare și veșnică a Dumnezeirii? Amos 3:7; Isaia 46:9, 10.

Amos 3:7: „Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Şi descopere taina Sa slujitorilor Săi, prorocii.”

Isaia 46:9, 10: „Aduceți-vă aminte de cele petrecute în vremurile străbune, căci Eu sunt Dumnezeu, și nu este altul, Eu sunt Dumnezeu, și nu este niciunul ca Mine. Eu am vestit de la început ce are să se întâmple și cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: ‘Hotărârile Mele vor rămâne în picioare și Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea’.”

„Istoria și profeția dau mărturie despre faptul că Dumnezeul întregului pământ revelează lumii tainele prin purtătorii Săi de lumină aleși. O lume sceptică, ce vorbește și scrie despre educație mai înaltă, vorbește mult și banal despre lucruri pe care nu le înțelege. Ea nu înțelege că educația adevărată, mai înaltă, cuprinde o cunoaștere mai perfectă despre Dumnezeu și Isus Hristos, pe care El L-a trimis. Există doar puțini care înțeleg că toată adevărata știință umană este de la Dumnezeul științei, și că Dumnezeu demonstrează lumii faptul că El este Rege peste toate.” — Bible Training School, 1 decembrie 1912.

„În analele istoriei umane, creșterea națiunilor, ridicarea și căderea imperiilor, apar ca și când ar fi dependente de voința și abilitățile superioare ale omului; modelarea evenimentelor pare, într-o mare măsură, să fie determinată de puterea, ambiția sau capriciul său. Însă în cuvântul lui Dumnezeu, perdeaua este trasă la o parte, și noi privim, deasupra, în spatele și prin tot jocul și contra-jocul intereselor și puterii și pasiunilor umane, agenții Celui Atot-îndurător, îndeplinind în tăcere, răbdător, sfaturile propriei Sale voințe.” — Profeți și regi, p. 499, 500 engl. (cap. 40, Visul lui Nebucadnețar).

Miercuri 4 ianuarie

4. CE ESTE NECESAR DIN PARTEA NOASTRĂ?

a. Ce tip de atitudine trebuie să avem atunci când studiem Biblia? Isaia 66:1, 2; Ioan 7:17; Fapte 17:10, 11.

Isaia 66:1, 2: „Aşa vorbeşte Domnul: „Cerul este scaunul Meu de domnie şi pământul este aşternutul picioarelor Mele! Ce casă aţi putea voi să-Mi zidiţi şi ce loc Mi-aţi putea voi da ca locuinţă? Toate aceste lucruri doar mâna Mea le-a făcut şi toate şi-au căpătat astfel fiinţa”, zice Domnul. „Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de Cuvântul Meu.”

Ioan 7:17: „Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învățătura (engl. KJV.: „doctrina”) este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine.”

Fapte 17:10, 11: „Fraţii au trimis îndată, noaptea, pe Pavel şi pe Sila la Bereea. Când au sosit, au intrat în sinagoga iudeilor. Iudeii aceştia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este aşa.”

„Când sufletul se predă lui Hristos, o nouă putere ia în stăpânire inima cea nouă. O schimbare este îndeplinită, pe care omul nu o poate niciodată îndeplini pentru sine. Este o lucrare supranaturală, care aduce un element supranatural în natura umană. Sufletul care i se supune lui Hristos devine propria Sa fortăreață, pe care El o menține într-o lume revoltată, și El intenționează ca nicio autoritate să nu fie cunoscută în ea, în afară de cea a Lui. Un suflet ținut astăzi în stăpânire de agenții cerești este imposibil de biruit de asalturile lui Satan. Însă, dacă noi nu ne supunem controlului lui Hristos, noi vom fi dominați de cel rău.” — Hristos, Lumina lumii, p. 324 engl. (cap. 33, Cine sunt frații Mei?).

„A contrazice, a pune la îndoială, a critica, a ridiculiza este educația pe care mulți au primit-o și rodul pe care îl aduc ei. Ei refuză să admită dovezile. Inima naturală (firească) este în război contra luminii, adevărului, și cunoștinței. Isus Hristos a fost în fiecare dormitor în care ai intrat. Cât de multe rugăciuni s-au ridicat spre cer din aceste încăperi?”—The Ellen G.White 1888 Materials, p. 140.

„Nu există nicio asigurare că doctrina noastră este corectă și liberă de orice pleavă și eroare, dacă noi nu îndeplinim zilnic voia lui Dumnezeu. Dacă îndeplinim voia Sa, vom ști despre doctrină. Vom vedea adevărul în frumusețea lui sacră. Îl vom accepta cu reverență și teamă evlavioasă, și apoi noi vom putea prezenta altora ceea ce știm că este adevăr. Nu ar trebui să existe niciun sentiment de superioritate sau înălțare de sine în această lucrare solemnă.” — Ibid., p. 46.

b. Care parte din Biblie este mai importantă decât restul? Romani 15:4; Luca 24:27; Isaia 28:10.

Romani 15:4: „Şi tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.”

Luca 24:27: „Şi a început de la Moise şi de la toţi prorocii şi le-a tâlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El.”

Isaia 28:10: „Căci dă învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo.”

„Fiecare parte a Bibliei este dată prin inspirație de Dumnezeu și este profitabilă (de folos).

Vechiul Testament, nu mai puțin decât Noul, ar trebui să primească atenție. În timp ce studiem Vechiul Testament, vom descoperi izvoare vii care bolborosesc ieșind [la suprafață] acolo unde cititorul neatent zărește doar un deșert.

Vechiul Testament aruncă lumină asupra Noului, și Noul asupra Vechiului. Fiecare este o revelație a slavei lui Dumnezeu în Hristos.” — Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, p. 462 engl. (cap. 65, Studiați Biblia pentru voi înșivă).

Joi 5 ianuarie

5. NU E SUFICIENT DOAR A CITI ȘI A STUDIA

a. Ce trebuie să facem cu lucrurile pe care le învățăm în timp ce studiem Sfânta Scriptură? Proverbe 2:1-5; Psalmi 119:11, 16.

Proverbe 2:1-5: „Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele, dacă vei lua aminte la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere, dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.”

Psalmi 119:11, 16: „Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! 16Mă desfătez în orânduirile Tale şi nu uit Cuvântul Tău.”

„Duhului Sfânt îi place să se adreseze tinerilor, și să le descopere comorile și frumusețile cuvântului lui Dumnezeu. Promisiunile rostite de marele Învățător vor captiva simțurile și vor anima sufletul cu putere spirituală care este divină. În mintea rodnică va crește o familiaritate cu lucrurile divine, care va fi ca o baricadă contra ispitei. Cuvintele adevărului vor crește în importanță și vor asuma o dimensiune și o profunzime a semnificației despre care nu am visat niciodată. Frumusețea și bogățiile cuvântului au o influență transformatoare asupra minții și caracterului. Lumina dragostei cerești va cădea asupra inimii ca o inspirație.” — Parabolele Domnului, p. 132 (cap. 11, Lucruri noi și vechi).

b. Dacă luăm la inimă aceste lucruri, cu ce suntem noi comparați? Luca 6:46-49.

Luca 6:46-49: „De ce-Mi ziceţi: ‘Doamne, Doamne!’ şi nu faceţi ce spun Eu? Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele şi le face. Se aseamănă cu un om care, când a zidit o casă, a săpat adânc înainte şi a aşezat temelia pe stâncă. A venit o vărsare de ape şi s-a năpustit şuvoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe stâncă. Dar cine aude şi nu face se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ, fără temelie. Şi s-a năpustit şuvoiul asupra ei, ea s-a prăbuşit îndată, şi prăbuşirea acestei case a fost mare.”

„Inima care este umplută cu adevărurile prețioase ale Cuvântului lui Dumnezeu este fortificată împotriva ispitei lui Satan, împotriva gândurilor impure și a acțiunilor nesfinte.” — My Life Today, p. 28.

c. Ce trebuie să îi cerem Domnului să facă pentru noi – și de ce? Psalmi 119:133.

Psalmi 119:133: „Întărește-mi (engl. KJV: „rânduiește-mi”) pașii în Cuvântul Tău și nu lăsa nicio nelegiuire să stăpânească peste mine!”

„Înțelepciunea divină va rândui pașii celor care își pun încrederea în Domnul. Dragostea divină îi va încercui, și ei vor realiza prezența Mângâietorului, a Duhului Sfânt.” — Înalta noastră chemare, p. 324 engl. (cap. 318, Credința trebuie să străpungă întunericul).

Vineri 6 ianuarie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Cum este dată omenirii inspirația divină?

2. În ce măsură ne putem încrede în Biblie, și de ce?

3. Care este scopul cu care au fost date scrierile profetice, și ce autoritate aduc cu sine toate scrierile inspirate?

4. Cum afectează atitudinea studiul Bibliei?

5. Cum ne construim viața pe o temelie sigură?