Lecția 10. Restaurând căsătoria

Text de memorizat: „Ai tăi vor zidi iarăși pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune, vei fi numit „Dregător de spărturi”, „Cel ce drege drumurile și face țara cu putință de locuit”. (Isaia 58:12)

„În Eden au fost puse temeliile a două instituții care nu s-au pierdut după căderea în păcat – Sabatul și relația de căsătorie… Toți aceia care, prin cuvânt sau faptă, diminuează obligația față de aceste instituții sacre sunt dușmani atât ai lui Dumnezeu, cât și ai oamenilor, și își folosesc influența și talentele date lor de Dumnezeu pentru a induce o stare de confuzie și stricăciune morală.” ‒ The Signs of the Times, 28 februarie 1884.

Recomandare pentru studiu: Hristos, Lumina lumii, pp. 150-153, 214-225 (cap. 15 – La nunta din Cana, cap. 22 – Închiderea și moartea lui Ioan Botezătorul).

Duminică 3 decembrie

1. UNITATEA FAMILIEI

a. Ce încearcă să facă Satan unității familiale rânduite de Dumnezeu? 1 Petru 5:8.

„Fiți treji și vegheați! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită.” (1 Petru 5:8)

„Astăzi, când ne apropiem de sfârșitul timpului, iar poporul lui Dumnezeu se află la hotarele Canaanului ceresc, Satan, ca și pe vremuri, își va dubla eforturile pentru a-i împiedica să pășească pe pământul făgăduit. El întinde curse pentru fiecare suflet. Nu numai cei neștiutori și needucați au nevoie să fie protejați; el va pregăti ispite și pentru aceia care se găsesc în locurile cele mai de înalte, în slujbele cele mai sfinte; dacă poate să-i ademenească să-și întineze sufletul, atunci, prin ei, e în stare să-i ducă pe mulți la pieire. Și pentru aceasta se folosește de aceleași mijloace astăzi, ca și acum trei mii de ani. Prin prietenii lumești, prin farmecul frumuseții, prin căutarea plăcerilor, veselie, ospețe sau un pahar cu vin, el ispitește la încălcarea poruncii a șaptea.” – Patriarhi și profeți, pp. 457, 458 (cap. 41 – Apostazia de la Iordan).

b. Cum încearcă solii lui Dumnezeu să prevină judecățile aduse de distrugerea unității familiale? Maleahi 4:5, 6.

„Iată, vă voi trimite pe prorocul Ilie înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare și înfricoșată. El va întoarce inima părinților spre copii și inima copiilor spre părinții lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc țara cu blestem!” (Maleahi 4:5-6)

„Tocmai preponderența acestui păcat, curvia, în vechiul Israel, a fost cea care a atras după sine manifestarea vădită a neplăcerii lui Dumnezeu.” – Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 451 (secț. – Un apel către biserică).

Luni 4 decembrie

2. PRECURSORUL LUI HRISTOS

a. Cine a fost Ioan Botezătorul (în legătură cu lucrarea profețită de Maleahi) și cum reprezintă acesta rămășița finală? Matei 11:7, 14.

„Pe când se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustiu? O trestie clătinată de vânt?... 14 Și, dacă vreți să înțelegeți, el este Ilie care trebuia să vină.” (Matei 11:7, 14)

„Cei care au de pregătit calea pentru cea de-a doua venire a lui Hristos sunt reprezentați prin credinciosul Ilie, tot așa cum Ioan a venit în spiritul lui Ilie pentru a pregăti calea pentru prima venire a lui Hristos.” ‒ Mărturii pentru comunitate, vol. 3, p. 62 (secț. – Lucrători pentru Dumnezeu).

„Epoca în care trăim cheamă la acțiune reformatoare.” – Ibid., vol. 4, p. 488 (secț. – Relațiile dintre membrii comunității).

b. De ce a fost martirizat Ioan și ce ne arată acest lucru în prezent? Matei 14:3–5.

„Căci Irod prinsese pe Ioan, îl legase și-l pusese în temniță, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip; pentru că Ioan îi zicea: „Nu-ți este îngăduit s-o ai de nevastă.” Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de norod, pentru că norodul privea pe Ioan ca pe un proroc.” (Matei 14:3-5)

„Irod a fost mișcat în timp ce asculta mărturiile puternice, directe ale lui Ioan și, cu un interes profund, a întrebat ce trebuia să facă pentru a deveni ucenicul lui. Ioan știa că el era pe punctul de a se căsători cu soția fratelui său, câtă vreme soțul ei trăia încă, și i-a spus cu credincioșie lui Irod că acest lucru nu era legitim.” – Scrieri timpurii, p. 154 (secț. – Prima venire a lui Hristos).

„Irod era înclinat să acționeze în conformitate cu sfatul lui Ioan și i-a spus Irodiadei că nu se poate căsători cu ea sfidând astfel legea lui Dumnezeu. Dar această femeie hotărâtă nu avea să fie zădărnicită în planurile ei. În inima ei s-a născut o ură intensă față de Ioan. Irod era slab în principii, cu o minte șovăielnică, iar Irodiadei nu i-a fost greu să reintre în grațiile lui și să-și păstreze influența asupra lui. Irod a cedat plăcerilor păcatului, în loc să se supună restricțiilor Legii lui Dumnezeu.” ‒ The Spirit of Prophecy, vol. 2, p. 70.

„Dacă și-ar exprima adevăratele sentimente, mulți dintre cei care pretind a crede adevărul ar spune: De ce este nevoie să se vorbească așa de direct?... De ce a trebuit el să stârnească mânia Irodiadei, spunându-i lui Irod că este o nelegiuire să trăiască împreună cu soția fratelui său? Pentru că a vorbit așa deschis, el și-a pierdut viața. De ce nu a putut el să-și continue activitatea fără a stârni furia Irodiadei?” – Slujitorii Evangheliei, p. 149 (secț. – Propovăduiește Cuvântul).

„Ioan Botezătorul a înfruntat păcatul cu o mustrare deschisă, adresându-se atât oamenilor cu o ocupație umilă, cât și oamenilor din înalta societate. El le-a spus adevărul și împăraților și nobililor, indiferent dacă aceștia aveau să-l asculte sau să-l respingă. El s-a adresat personal și la subiect. I-a mustrat pe fariseii din Sinedriu pentru că religia lor consta în forme și nu în neprihănirea unei ascultări curate și de bunăvoie… El i-a vorbit lui Irod despre căsătoria lui cu Irodiada, spunându-i: Nu îți este îngăduit să o ai de nevastă. El i-a vorbit despre pedeapsa viitoare, când Dumnezeu va judeca pe fiecare om după faptele lui.” ‒ Selected Messages, vol. 2, pp. 149, 150.

Marți 5 decembrie

3. REFORMA

a. Care este lucrarea poporului lui Dumnezeu în ultimele zile și cum este exemplificată aceasta prin cuvintele Domnului Isus? Ieremia 6:16; Matei 11:28-30.

„Așa vorbește Domnul: „Stați în drumuri, uitați-vă și întrebați care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblați pe ea, și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre!” Dar ei răspund: „Nu vrem să umblăm pe ele!” (Ieremia 6:16)

„Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun, și sarcina Mea este ușoară.” (Matei 11:28-30)

„Blândețea este un atribut prețios, creștin. Blândețea și umilința lui Hristos se învață doar purtând jugul lui Hristos... Acest jug reprezintă supunere deplină.” ‒ In Heavenly Places, p. 236.

b. Cum grăbim venirea Domnului Isus? 2 Petru 3:12; Fapte 3:19–21.

„Așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri, și trupurile cerești se vor topi de căldura focului...” (2 Petru 3:12)

„Pocăiți-vă, dar, și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare și să trimită pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos, pe care cerul trebuie să-L primească, până la vremurile așezării din nou a tuturor lucrurilor; despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinților Săi proroci din vechime.” (Fapte 3:19-21)

„Cu o dorință arzătoare, Domnul Hristos așteaptă să Se manifeste în biserica Sa. Când caracterul lui Hristos va fi reprodus în mod desăvârșit în poporul Său, atunci El va veni să-i ia cu Sine pe ai Săi.” – Parabolele Domnului Isus, p. 69 (cap. 3 – Întâi un fir verde, apoi spic).

„În timpul sfârșitului, fiecare instituție divină va fi restaurată.” – Profeți și regi, p. 678 (cap. 57 ‒ Reforma).

c. În acest context, care instituție divină a fost creată în același timp cu Sabatul? Geneza 1:26–28; 2:2, 3.

„Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ.” Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut. Dumnezeu i-a binecuvântat și Dumnezeu le-a zis: „Creșteți, înmulțiți-vă, umpleți pământul și supuneți-l; și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ.” (Geneza 1:26-28)

„În ziua a șaptea, Dumnezeu Și-a sfârșit lucrarea pe care o făcuse; și în ziua a șaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise și o făcuse.” (Geneza 2:2-3)

„Sabatul și instituția căsătoriei au fost rânduite de Dumnezeu în Eden pentru a fi păstrate cu sfințenie. Ambele instituții de origine divină au fost desconsiderate și disprețuite de către bărbați și femei cu inimi pornite numai spre rău.” ‒ The Review and Herald, 8 martie 1870.

„Dumnezeu a rânduit ca bărbatul și femeia să fie uniți prin legătura sfântă a căsătoriei, să formeze familii care, încununate cu cinste, vor fi simboluri ale familiei din cer. La începutul lucrării Sale de slujire publice, Domnul Hristos Și-a arătat în mod hotărât aprobarea față de instituția pe care o înființase în Eden. Astfel, El le-a declarat tuturor că nu va refuza prezența Sa la ocaziile de căsătorie și că, atunci când este unită cu sfințirea și curăția, cu adevărul și neprihănirea, căsătoria este una dintre cele mai mari binecuvântări date vreodată familiei omenești. Preoții și papii au creat legi care interzic oamenilor să se căsătorească și îi izolează în mănăstiri. Aceste legi și restricții au fost concepute de Satan pentru a plasa bărbații și femeile în situații nefirești. Astfel, Satan a ispitit ființele umane să nesocotească legea căsătoriei ca pe un lucru nesfânt, dar, în același timp, a deschis ușa pentru îngăduirea pasiunilor omenești. Astfel, au apărut unele dintre cele mai mari rele care blestemă lumea noastră – adulterul, curvia și uciderea copiilor nevinovați născuți în afara căsătoriei.” ‒ The Bible Echo, 28 august 1899.

Miercuri 6 decembrie

4. PRIMA INSTITUŢIE DIVINĂ

a. Care este diferența dintre felul în care oamenii au fost creați spre deosebire de animale? Geneza 1:24, 25; 2:7, 18, 21, 22.

„Dumnezeu a zis: „Să dea pământul viețuitoare după soiul lor, vite, târâtoare și fiare pământești, după soiul lor.” Și așa a fost. Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor și toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune.” (Geneza 1:24-25)

„Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu... 18 Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el... 21-22 Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om, și omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui și a închis carnea la locul ei. Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie și a adus-o la om.” (Geneza 2:7, 18, 21-22)

„După ce a fost creat pământul și viețuitoarele de pe el, Tatăl și Fiul și-au îndeplinit planul, hotărât înainte de căderea lui Satan, de a face om după chipul și asemănarea Lor. Ei lucraseră împreună la crearea pământului și a fiecărei viețuitoare de pe el. Apoi Dumnezeu a zis: ‘Să facem om după chipul și asemănarea Noastră.’ Când a ieșit din mâna Creatorului său, Adam era de o înălțime nobilă și de o frumoasă simetrie. El era de peste două ori mai înalt decât oamenii care trăiesc astăzi pe pământ, și bine proporționat. Trăsăturile lui erau perfecte și frumoase. Pielea nu-i era nici albă, nici palidă, ci rumenă, îmbujorată, strălucind de culoarea profundă a sănătății. Eva nu era la fel de înaltă ca Adam. Capul ei ajungea puțin deasupra umerilor lui. Ea era, de asemenea, nobilă, desăvârșită în simetrie și foarte frumoasă.” ‒The Spirit of Prophecy, vol. 1, pp. 24, 25.

b. Cum a fost introdusă prima căsătorie? Ce prevedere s-a făcut în Eden cu privire la despărțire — și a lucrat Isus la restaurare? Geneza 2:23, 24.

„Și omul a zis: „Iată în sfârșit aceea care este os din oasele mele și carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie”, pentru că a fost luată din om.” De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, și se va lipi de nevasta sa și se vor face un singur trup.” (Geneza 2:23-24)

„Domnul Isus a venit în această lume pentru a corecta greșeli și pentru a reface în om chipul moral al lui Dumnezeu. În mintea învățătorilor lui Israel își găsiseră loc simțăminte greșite cu privire la căsătorie. Ei făceau fără efect instituția sfântă a căsătoriei. Bărbatul devenise atât de neînduplecat, fără inimă, încât pentru cele mai neînsemnate motive, se despărțea de soție, sau, dacă dorea, o despărțea de copii și o alunga. Aceasta era socotită o mare rușine, dezonoare, și era adesea însoțită de cea mai acută suferință de partea celei părăsite.

Domnul Hristos a venit pentru a corecta aceste rele, prima Sa minune fiind făcută cu ocazia unei nunți. Astfel, El a arătat lumii că instituția căsătoriei, atunci când este păstrată în curăție și nu este pângărită, este o instituție sacră.” – Căminul adventist, p. 341 (cap. 56 ‒ Divorțul).

„Sabatul și căsătoria au fost instituite în Eden, când omul era drept și nevinovat înaintea lui Dumnezeu. Ambele instituții au fost rânduite odată cu punerea temeliilor pământului, când stelele dimineții cântau laolaltă și toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie. Dar oamenii au încălcat regulile pe care Dumnezeu le-a dat cu privire la aceste instituții și au adus asupra lor osândă și necaz.” ‒ The Signs of the Times, 15 octombrie 1896.

Joi 7 decembrie

5. PERPETUITATEA LEGII

a. Ce perspectivă avea Domnul Isus cu privire la subiectul divorțului și al recăsătoriei după divorț? Marcu 10:2–12.

„Au venit la El fariseii; și, ca să-L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-și lase nevasta. Drept răspuns, El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?” „Moise”, au zis ei, „a dat voie ca bărbatul să scrie o carte de despărțire și s-o lase.” Isus le-a zis: „Din pricina împietririi inimii voastre v-a scris Moise porunca aceasta. Dar de la începutul lumii „Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască. De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa. Și cei doi vor fi un singur trup.” Așa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” În casă, ucenicii L-au întrebat iarăși asupra celor de mai sus. El le-a zis: „Oricine își lasă nevasta și ia pe alta de nevastă preacurvește față de ea; și dacă o nevastă își lasă bărbatul și ia pe altul de bărbat preacurvește.” (Marcu 10:2-12)

b. Cât timp a fost concepută să dureze legea? Luca 16:13–17.

„Nicio slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul, și va iubi pe celălalt sau va ține numai la unul, și va nesocoti pe celălalt. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona.” Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau și ei toate lucrurile acestea și își băteau joc de El. Isus le-a zis: „Voi căutați să vă arătați neprihăniți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile; pentru că ce este înălțat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu. Legea și prorocii au ținut până la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu se propovăduiește; și fiecare, ca să intre în ea, dă năvală. Este mai lesne să treacă cerul și pământul decât să cadă o singură frântură de slovă din Lege.” (Luca 16:13-17)

„Soarele care strălucește în ceruri, pământul pe care locuim, sunt martori din partea lui Dumnezeu că Legea Lui este neschimbată și veșnică. Deși acestea ar putea trece, preceptele divine vor rămâne… Sistemul simbolurilor care arătau către Isus ca Miel al lui Dumnezeu avea să fie desființat la moartea Sa; dar preceptele Decalogului sunt tot așa de imutabile ca și tronul lui Dumnezeu.” – Hristos, Lumina lumii, p. 308 (cap. 31 – Predica de pe munte).

„Scopul lui Satan a fost întotdeauna acela de a anula Legea lui Dumnezeu și de a perverti adevărata semnificație a Planului de Mântuire. Prin urmare, el a inventat concepția falsă că jertfa lui Hristos pe crucea Golgotei a avut scopul de a-i elibera pe oameni de obligația de a respecta poruncile lui Dumnezeu. El a strecurat în lume amăgirea că Dumnezeu și-a abolit constituția, și-a înlăturat standardul moral și a anulat Legea Sa sfântă și desăvârșită. Dacă ar fi făcut asta, cât de teribil ar fi fost prețul pentru Cer! În loc de a proclama abolirea Legii, crucea de pe Golgota proclamă cu sunete de tunet caracterul ei neschimbător și veșnic. Dacă Legea ar fi putut fi abolită, fără ca guvernarea cerului, a pământului și a lumilor nenumărate să fie răsturnată, Domnul Hristos nu ar fi trebuit să moară.” – Credința și faptele, p. 118 (cap. 18, secț. – Neprihănirea lui Hristos face posibilă ascultarea).

c. Ce exemplu a dat Isus pentru a confirma perpetuitatea legii – și cum îl afectează aceasta pe cel care nu inițiază personal la destrămarea căsătoriei? Luca 16:18.

„Oricine își lasă nevasta și ia pe alta de nevastă preacurvește; și cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei preacurvește.” (Luca 16:18)

Vineri 8 decembrie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Ce ar trebui să facem în lumina faptului că instituția căsătoriei este sub asalt în zilele din urmă?

2. Care a fost motivul principal pentru care Ioan Botezătorul a fost primul martir creștin și ce lecție este pentru noi astăzi?

3. De ce sunt căsătoria și Sabatul legate în zilele de pe urmă?

4. Cât de importantă este restaurarea în cadrul căsătoriei?

5. Ce exemplu avem cu privire la faptul că legea nu poate fi schimbată?