Lecția 11. Carnea versus spiritul

TEXT DE MEMORIZAT: „Și cei care sunt ai lui Hristos au răstignit carnea cu afecțiunile și poftele.” (Galateni 5:24, engl. KJV)

„Condițiile mântuirii, care sunt prezentate în cuvântul lui Dumnezeu, sunt simple, clare, nefiind nimic mai puțin decât conformare perfectă cu voia lui Dumnezeu și puritate a inimii și a vieții. Trebuie să răstignim eul cu poftele sale. Trebuie să ne curățăm de toată murdăria cărnii și a spiritului, definitivând sfințenia în temere de Dumnezeu.”—Mărturii pentru comunitate, vol. 1, p. 440 engl. (cap. 80, Predicatori neconsacrați).

Recomandare pentru studiu: Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 133-136 engl. (cap. 18, Adevărata dragoste).

Duminică 5 decembrie

1. LUPTA

a. Descrieți lupta inimii umane naturale (firești) care are nevoie de eliberarea de condamnare prin supunere deplină, constantă față de Hristos. Galateni 5:17, 18.

Galateni 5:17, 18: „Căci carnea poftește împotriva Duhului, și Duhul împotriva cărnii; și acestea sunt potrivnice unele altora, așa încât nu puteți face cele ce voiți. Dar dacă sunteți conduși de Duhul, nu sunteți sub lege.” (engl. KJV, rom. BTF).

„Dragostea noastră pentru Hristos va fi proporțională cu adâncimea convingerii noastre de păcat, și prin lege este cunoștința despre păcat. Însă atunci când ne vedem pe noi înșine, să ne îndepărtăm privirea de la noi spre Isus, care S-a dat pe Sine Însuși pentru noi ca să ne poată răscumpăra de toată fărădelegea. Prin credință prindeți-vă de meritele lui Hristos, și vă va fi aplicat sângele care curățește sufletul. Cu cât mai clar vedem relele și pericolele la care am fost expuși, cu atât mai recunoscători vom fi pentru eliberarea prin Hristos. Evanghelia lui Hristos nu dă oamenilor autorizația de a încălca legea, pentru că prin încălcare au fost deschise stăvilarele vaiului asupra lumii noastre.”—Credința și faptele, p. 96 engl. (cap. 13, Credința și faptele—mână în mână).

„Sfințirea este o lucrare zilnică. Nimeni să nu se înșele crezând că Dumnezeu îl va ierta și binecuvânta în timp ce el calcă în picioare una dintre cerințele Sale. Îndeplinirea intenționată a unui păcat cunoscut reduce la tăcere vocea mărturisitoare a Spiritului, și separă sufletul de Dumnezeu. Oricare ar fi culmile sentimentului religios, Isus nu poate locui în inima care desconsideră legea divină. Dumnezeu îi va onora doar pe cei care Îl onorează.”—The Sanctified Life, p. 92.

Luni 6 decembrie

2. FAPTELE CĂRNII

a. Numiți faptele cărnii (ale firii pământești) menționate de Pavel — și explicați de ce avem nevoie să fim în mod serios avertizați împotriva lor. Galateni 5:19-21.

Galateni 5:19-21: „Iar faptele cărnii sunt cunoscute; acestea sunt: adulter, curvie, necurăție, desfrânare, idolatrie, vrăjitorie, ură, certuri, gelozii, furii, lupte, dezbinări, erezii, invidii, ucideri, îmbuibări și cele asemănătoare acestora; despre care vă spun dinainte, așa cum v-am spus în trecut, că cei care lucrează astfel de lucruri nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu.”(engl. KJV, rom. BTF).

„[Hristos] a purtat vina încălcării legii, și ascunderea feței Tatălui Său, până când inima Sa a fost frântă și viața Sa zdrobită .... Și fiecare suflet care refuză să devină părtaș al ispășirii oferite cu un așa cost trebuie să poarte în propria sa persoană vina și pedeapsa călcării legii.”—Marea luptă, p. 540 engl. (cap. 33, Prima mare amăgire).

b. De ce este adulterul (relația sexuală între un bărbat căsătorit și o femeie, alta decât soția sa, sau dintre o femeie căsătorită și un bărbat, altul decât soțul ei) o încălcare a legii lui Dumnezeu? Exodul 20:14; Evrei 13:4.

Exodul 20:14: „Să nu preacurvești.”

Evrei 13:4: „Căsătoria să fie ținută în toată cinstea și patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari și pe preacurvari.”

c. Ce trebuie să realizăm despre curvie (similară adulterului, însă implicând persoane necăsătorite) și necurăția și desfrânarea care conduc la ea? 1 Corinteni 6:18; Matei 5:27, 28.

1 Corinteni 6:18: „Fugiți de curvie! Orice alt păcat pe care-l face omul este un păcat săvârșit afară din trup, dar cine curvește păcătuiește împotriva trupului său.”

Matei 5:27, 28: „Ați auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu preacurvești.’ Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească a și preacurvit cu ea în inima lui.”

„Cel mai solemn mesaj încredințat vreodată muritorilor a fost încredințat acestui popor, și ei pot avea o influență puternică, dacă doresc să fie sfințiți de el. Ei mărturisesc a sta pe platforma înaltă a adevărului veșnic, ținând toate poruncile lui Dumnezeu; de aceea, dacă ei își îngăduie păcatul, dacă ei comit curvie și adulter, vina lor este de o mărime de zece ori mai mare decât este cea a claselor pe care le-am numit, care nu recunosc legea lui Dumnezeu ca fiind obligatorie pentru ei.”—Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 450, 451 engl. (cap. 59, Un apel către biserică).

„Porunca [a șaptea] interzice nu doar actele de necurăție, ci gândurile și dorințele senzuale, sau orice practică ce tinde să le stârnească. Puritatea se cere nu doar în viața exterioară, ci în intențiile și emoțiile tainice ale inimii.”—Patriarhi și profeți, p. 308 engl. (cap. 27, Legea dată lui Israel).

d. Cum este Dumnezeu dispus să ne ajute să biruim? Matei 5:8; Psalmul 51:5-7, 10.

Matei 5:8: „Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!”

Psalmii 51:5-7, 10: „Iată că sunt născut în nelegiuire și în păcat m-a zămislit mama mea. Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii: fă dar să pătrundă înțelepciunea înăuntrul meu! Curățește-mă cu isop și voi fi curat; spală-mă și voi fi mai alb decât zăpada!... (10) Zidește în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou și statornic!”

„Prin Duhul este făcută curată inima.”—Hristos, Lumina lumii, p. 671 engl. (cap. 73, Să nu vi se tulbure inima).

Marți 7 decembrie

3. FAPTELE CĂRNII (CONTINUARE)

a. Ce este greșit la a idolatriza pe cineva? Exodul 20:1-6.

Exodul 20:1-6: „Atunci, Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte și a zis: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alți dumnezei afară de Mine. Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinților în copii până la al treilea și la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc și Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.”

„Prin idolatrie [Pavel] nu se referea doar la închinarea la idoli, ci la slujirea de sine, la dragostea de comoditate, la satisfacerea apetitului și pasiunii. O simplă mărturisire de credință, o cunoaștere plină de lăudăroșenie a adevărului, nu face dintr-un om un creștin. O religie care caută doar să mulțumească ochiul, urechea și gustul, sau care aprobă îngăduirea de sine, nu este religia lui Hristos.”—Istoria faptelor apostolilor, p. 317 engl. (cap. 30, Chemați la ajungerea unui standard mai înalt).

b. Ce trebuie să realizăm cu privire la cât de mult a urât Dumnezeu întotdeauna toate felurile de vrăjitorie și farmecele? Exodul 22:18; Maleahi 3:5; Apocalipsa 21:8.

Exodul 22:18: „Pe vrăjitoare să n-o lași să trăiască.”

Maleahi 3:5: „Mă voi apropia de voi pentru judecată și Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descântătorilor și preacurvarilor, împotriva celor ce jură strâmb, împotriva celor ce opresc plata simbriașului, care asupresc pe văduvă și pe orfan, nedreptățesc pe străin și nu se tem de Mine”, zice Domnul oștirilor.”

Apocalipsa 21:8: „Dar cât despre fricoși, necredincioși, scârboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli și toți mincinoșii, partea lor este în iazul care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua.”

„Chiar însuși numele de vrăjitorie este astăzi privit cu dispreț. Pretenția că oamenii pot întreține comunicări cu spiritele rele este considerată o poveste a Evului Întunecat. Însă spiritismul, ai cărui convertiți se numără cu sutele de mii, da, cu milioanele, care și-a croit drum în cercurile științifice, care a invadat biserici, și a găsit favoare în corpurile legislative și chiar în curțile regilor—această înșelăciune colosală este doar o reînviere, într-o formă deghizată, a vrăjitoriei condamnate și interzise din vechime.”—Marea luptă, p. 557 engl. (cap. 34, Pot morții noștri să ne vorbească?).

c. De ce sunt atât de rele ura, dezbinarea (discordia), emulațiile (dorințele intense de superioritate rezultată din competiție), mânia, cearta, răscoalele (stârnirea de nemulțumire sau rebeliune), invidiile și crimele? 1 Ioan 3:15.

1 Ioan 3:15: „Oricine urăște pe fratele său este un ucigaș; și știți că niciun ucigaș n-are viața veșnică rămânând în el.”

d. Cu ce limbaj puternic a condamnat Hristos ereziile (doctrinele contrare unui „așa zice Domnul”)? Matei 15:9; Ioan 8:44.

Matei 15:9: „Degeaba Mă cinstesc ei învățând ca învățături niște porunci omenești.”

Ioan 8:44: „Voi aveți de tată pe diavolul și vreți să împliniți poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaș și nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbește din ale lui, căci este mincinos și tatăl minciunii.”

e. Cu ce tip de ocazii sunt asociate beția și petrecerile? Daniel 5:1-6, 26-28, 30; Matei 14:6-11.

Daniel 5:1-6, 26-28, 30: „Împăratul Belșațar a făcut un mare ospăț celor o mie de mai-mari ai lui și a băut vin înaintea lor. Și, în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur și de argint pe care le luase tatăl său, Nebucadnețar, din Templul de la Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul și mai-marii lui, nevestele și țiitoarele lui. Au adus îndată vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și au băut din ele împăratul și mai-marii lui, nevestele și țiitoarele lui. Au băut vin și au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă și de fier, de lemn și de piatră. În clipa aceea, s-au arătat degetele unei mâini de om și au scris în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mână care a scris. Atunci, împăratul a îngălbenit și gândurile atât l-au tulburat că i s-au desfăcut încheieturile șoldurilor și genunchii i s-au izbit unul de altul... (26-28) Și iată tâlcuirea acestor cuvinte. Numărat înseamnă că Dumnezeu ți-a numărat zilele domniei și i-a pus capăt. Cântărit înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă și ai fost găsit ușor! Împărțit înseamnă că împărăția ta va fi împărțită și dată mezilor și perșilor!” (30) Dar, chiar în noaptea aceea, Belșațar, împăratul haldeenilor, a fost omorât.”

Matei 14:6-11: „Dar, când se prăznuia ziua nașterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat înaintea oaspeților și a plăcut lui Irod. De aceea i-a făgăduit cu jurământ că îi va da orice va cere. Îndemnată de mama sa, ea a zis: „Dă-mi aici, într-o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!” Împăratul s-a întristat, dar, din pricina jurămintelor sale și de ochii celor ce ședeau la masă împreună cu el, a poruncit să i-l dea. Și a trimis să taie capul lui Ioan în temniță. Capul a fost adus într-o farfurie și dat fetei, care l-a dus la mama sa.”

Miercuri 8 decembrie

4. RODUL DUHULUI

a. În contrast cu faptele cărnii, care sunt roadele Duhului pe care le face cunoscut Pavel — și de ce nu putem să alegem câte unele dintre acestea, care ne-ar fi mai la îndemână nouă? Galateni 5:22, 23.

Galateni 5:22, 23: „Dar rodul Duhului este dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facere de bine, credință, blândețe, înfrânare; împotriva acestora nu este lege.” (engl. KJV, rom. BTF).

„Când trăim prin credință în Fiul lui Dumnezeu, roadele Duhului vor fi văzute în viețile noastre; niciunul nu va lipsi.”— Hristos, Lumina lumii, p. 676 engl. (cap. 73, Să nu vi se tulbure inima).

b. Ce tip de „dragoste” este rodul citat aici? 1 Corinteni 13:4-8, 13.

1 Corinteni 13:4-8, 13: „Dragostea creștină este îndelung-răbdătoare; dragostea creștină nu invidiază; dragostea creștină nu se laudă, nu este îngâmfată, nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mânie repede, nu gândește să facă rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, suportă toate, crede toate, speră toate, îndură toate. Dragostea creștină nu se sfârșește niciodată. Dar profeții dacă ar fi, se vor sfârși; limbi dacă ar fi, vor înceta; cunoaștere dacă ar fi, se va duce... Și acum rămân acestea trei: credință, speranță, dragoste creștină; dar cea mai mare dintre acestea este dragostea creștină.” (engl. KJV, rom. BTF).

„Indiferent cât de înaltă ar fi mărturisirea, cel a cărui inimă nu este umplută cu dragoste pentru Dumnezeu și semenii săi nu este un adevărat ucenic al lui Hristos.”—Istoria faptelor apostolilor, p. 318 engl. (cap. 30, Chemați la ajungerea unui standard mai înalt).

c. Ce tip de „bucurie” este rodul citat aici? Psalm 51:12; Ioan 15:10, 11; Evrei 12:2.

Psalm 51:12: „Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale și sprijină-mă cu un duh de bunăvoință!”

Ioan 15:10, 11: „Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și bucuria voastră să fie deplină.”

Evrei 12:2: „Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.”

„Există suflete care să fie revitalizate; mulți care să primească bucuria salvării în inimile lor. Ei au greșit, ei nu au construit un caracter drept, însă Dumnezeu are bucurie pe care să le-o dea înapoi, chiar bucuria celor unși ai Săi.”—The Upward Look, p. 287.

d. De ce este necesară pacea adevărată, și cum se obține? Romani 5:1; Ioan 14:27.

Romani 5:1: „Deci, fiindcă suntem socotiți neprihăniți prin credință, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.”

Ioan 14:27: „Vă las pacea , vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.”

„Toți cei ce voiesc să trăiască evlavios în Hristos Isus vor suferi persecuție” (2 Timotei 3:12 engl. KJV). Dar aceasta nu ar trebui să intimideze niciun suflet. Ce poate să dea asemenea raze de soare sufletului, ca dovada iertării păcatelor? Ce poate conferi adevărată noblețe, dacă nu restaurarea chipului moral al lui Dumnezeu în om? De unde poate veni pacea, dacă nu de la Prințul Păcii? Spre ce sursă putem privi pentru ajutor, în afară de Cel care ne poate da lumină în mijlocul întunericului?”—The Review and Herald, 28 februarie 1899.

„Bucuria care a fost pusă în fața [lui Isus] a fost aceea de a vedea suflete răscumpărate de jertfirea slavei, onoarei, bogățiilor Sale și a propriei Sale vieți. Mântuirea omului a fost bucuria Sa.”—Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 686 engl. (cap. 79, Transferând comoara pământească).

Joi 9 decembrie

5. RODUL DUHULUI (CONTINUARE)

a. De ce este îndelunga-răbdare (engl. îndelung-suferința) atât de valoroasă? Luca 21:19; Evrei 10:36; Apocalipsa 14:12.

Luca 21:19: „Prin răbdarea voastră, vă veți câștiga sufletele voastre.”

Evrei 10:36: „Căci aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să puteți căpăta ce v-a fost făgăduit.”

Apocalipsa 14:12: „Aici este răbdarea sfinților, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus.”

„Creștinul care manifestă răbdare și voioșie în pierderi (a celor dragi) și suferință, care întâmpină chiar moartea însăși cu pacea și calmul unei credințe care nu se clatină, poate realiza pentru evanghelie mai mult decât ar fi putut îndeplini printr-o viață lungă de eforturi credincioase.”—Istoria faptelor apostolilor, p. 465 engl. (cap. 44, Casa Cezarului).

b. De ce sunt gingășia, bunătatea, credința, și temperanța toate esențiale pentru creștin? Psalmul 18:35; Luca 7:50; Filipeni 4:5.

Psalm 18:35: „Tu mi-ai dat de asemenea scutul mântuirii Tale; și dreapta Ta m-a susținut, și gingășia Ta m-a făcut mare” (engl. KJV).

Luca 7:50: „Dar Isus a zis femeii: ,Credința ta te-a mântuit; du-te în pace ʼ.”

Filipeni 4:5: „Moderația (temperanța, cumpătarea) voastră să fie cunoscută tuturor oamenilor. Domnul este aproape.” (engl. KJV).

c. Ce trebuie să realizăm despre blândețe — și doar cum putem manifesta întregul rod al Spiritului? Matei 5:5; Galateni 5:24; 1 Petru 2:21-24.

Matei 5:5: „Ferice de cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul!”

Galateni 5:24: „Cei ce sunt ai lui Hristos Isus și-au răstignit firea pământească împreună cu patimile și poftele ei.”

1 Petru 2:21-24: „Și la aceasta ați fost chemați, fiindcă și Hristos a suferit pentru voi și v-a lăsat o pildă, ca să călcați pe urmele Lui. „El n-a făcut păcat și în gura Lui nu s-a găsit vicleșug.” Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri și, când era chinuit, nu amenința, ci Se supunea dreptului Judecător. El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn, pentru ca noi, fiind morți față de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui ați fost vindecați.”

„Blândețea este o trăsătură prețioasă, dispusă să sufere în tăcere, dispusă să îndure încercări. Blândețea este răbdătoare și depune eforturi să fie fericită în orice circumstanță. Blândețea este întotdeauna recunoscătoare și își face propriile cântări de fericire, făcând (cântând) melodii în inimă lui Dumnezeu. Blândețea va suferi dezamăgire și nedreptate, și nu va protesta.”— Mărturii pentru comunitate, vol. 4, p. 335 engl. (cap. 30, Visările de ziua).

„Isus, Răscumpărătorul nostru, a umblat pe pământ cu demnitatea unui rege; totuși El era blând și smerit cu inima.”—Îndrumarea copilului, p. 141 engl. (cap. 25, Simplitate).

Vineri 10 decembrie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Nu suntem salvați de către ascultarea de legea lui Dumnezeu, totuși ce trebuie să realizăm cu privire la acest lucru?

2. Care este prețul îngăduirii încălcării legii lui Dumnezeu cu privire la căsătorie?

3. Care este prețul îngăduirii preocupării cu spiritismul modern/ ocultismul?

4. Prezentați contrastul dintre dragostea, bucuria, pacea lui Hristos și contrafacerile din lume.

5. Unde trebuie să privim pentru a dezvolta rodul complet al Duhului?