Lecția 2. Înțelepciune pentru a face față provocărilor
Text de memorat: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă, fără mustrare; și ea îi va fi dată” (Iacov 1:5).
„Nu e nevoie să mergi la capătul pământului pentru înțelepciune, pentru că Dumnezeu este aproape. Nu capacitățile pe care le ai acum sau cândva îți vor da succes, ci ceea ce poate face Domnul pentru tine... El tânjește să îți dea pricepere în lucrurile temporale precum și în cele spirituale. El poate ascuți intelectul. El poate da tact și îndemânare. Pune-ți talentele la lucru, cere-I lui Dumnezeu înțelepciune, și ea îți va fi dată.” — Pildele Domnului, p. 146 (cap. 12, Cerând pentru a da).
Recomandare pentru studiu: Mărturii pentru comunitate, vol. 1, p. 120, 121 (cap. 19, Credința în Dumnezeu); vol. 2, p. 232-235 (cap. 33, Zelul creștin)
Duminică 6 octombrie
1. CERÂND ÎNŢELEPCIUNE
a. De ce avem cu adevărat nevoie de înțelepciune mai mult decât omenească, și cum ne este aceasta accesibilă? Iacov 1:5.
Iacov 1:5: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă și fără mustrare, și ea îi va fi dată.”
„Avem nevoie să avem mult mai puțină încredere în ceea ce poate face omul și mult mai multă încredere în ceea ce poate face Dumnezeu pentru fiecare suflet care crede. El tânjește ca tu să te întinzi spre El în credință. El tânjește ca tu să aștepți lucruri mari de la El.”— Pildele Domnului, p. 146 (cap. 12, Cerând pentru a da).
„Simpla ascultare a predicilor Sabat după Sabat, citirea repetată a Bibliei de la un cap la celălalt, sau explicarea acesteia verset cu verset, nu ne vor fi de folos nouă sau celor care ne ascultă, dacă nu aducem adevărurile Bibliei în experiența noastră individuală. Înțelegerea, voința, afecțiunile, trebuie să fie predate controlului cuvântului lui Dumnezeu. Atunci, prin lucrarea Duhului Sfânt, preceptele cuvântului vor deveni principiile vieții.
Cere-I lui Dumnezeu să te ajute, onorează-L pe Salvatorul crezând că tu vei primi binecuvântarea Sa. Toată puterea și toată înțelepciunea sunt la dispoziția noastră. Trebuie doar să cerem.” — Pe urmele Marelui Medic, p. 514 (cap. 43, O experiență mai înaltă).
Luni 7 octombrie
2. ÎNTĂRIT PRIN ÎNCREDERE
a. Ce beneficiu vom avea dacă privim înțelepciunea lui Dumnezeu ca fiind mult superioară celei a noastre, chiar în lucrurile comune ale vieții? Proverbe 3:3-8.
Proverbe 3:3-8: „Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia: leagă-ți-le la gât, scrie-le pe tăblița inimii tale. Și astfel vei căpăta trecere și minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înțelepciunea ta! Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările. Nu te socoti singur înțelept; teme-te de Domnul și abate-te de la rău! Aceasta va aduce sănătate trupului tău și răcorire oaselor tale.”
„ ‚Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă, fără mustrare; și ea îi va fi dată.’ O astfel de promisiune este de mai mare valoare decât aurul sau argintul. Dacă vei căuta, cu inimă umilă, călăuzirea divină în fiecare încercare și nedumerire, cuvântul Său stă ca garanție că ți se va da un răspuns plin de îndurare. Și cuvântul Său nu poate greși niciodată. Cerul și pământul pot trece, dar cuvântul Său nu va trece niciodată. Încrede-te în Domnul și nu vei fi niciodată confuz, nici dat de rușine. ‚Este mai bine să te încrezi în Domnul decât să te încrezi în om. Mai bine să te încrezi în Domnul decât să îți pui încrederea în prinți.’
Oricare ar fi poziția în viață pe care o putem ocupa, oricare ar fi ocupația noastră, trebuie să fim suficient de umili pentru a ne simți nevoia de ajutor; trebuie să ne sprijinim în mod implicit pe învățăturile Cuvântului lui Dumnezeu, să recunoaștem providența Sa în toate lucrurile, și să fim credincioși în a ne revărsa sufletele în rugăciune. Sprijiniți-vă pe propria voastră înțelepciune, dragi frați, în timp ce vă croiți drumul prin lume, și veți strânge suferință și dezamăgire. Încredeți-vă în Domnul cu toată inima voastră, și El vă va conduce pașii în înțelepciune și interesele voastre vor fi sigure în această lume și în cea următoare. Aveți nevoie de lumină și cunoaștere. Vă veți sfătui fie cu Dumnezeu sau cu propria voastră inimă; veți umbla în scânteile voastre proprii, sau veți strânge pentru voi lumina divină de la Soarele Neprihănirii.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 427 (cap. 49, Afacerile și religia).
b. De ce avem nevoie să ne dezvățăm de la a ne sprijini din greu pe alți oameni pentru călăuzire? Ieremia 17:5-8.
Ieremia 17:5-8: „Așa vorbește Domnul: „Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor și își abate inima de la Domnul! Căci este ca un nenorocit în pustiu și nu vede venind fericirea; locuiește în locurile arse ale pustiului, într-un pământ sărat și fără locuitori. Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul și a cărui nădejde este Domnul! Căci el este ca un pom sădit lângă ape care-și întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură când vine, și frunzișul lui rămâne verde; în anul secetei nu se teme și nu încetează să aducă rod.”
„Când apar nedumeriri și sunteți confruntați cu greutăți, nu priviți spre oameni pentru ajutor. Încredințați-I totul lui Dumnezeu. Practica de a povesti altora dificultățile noastre ne face slabi, și nu le aduce nici lor nicio putere. Aceasta așază asupra lor povara infirmităților noastre spirituale, pe care ei nu o pot ușura. Căutăm puterea omului greșit, limitat, când am putea avea tăria Dumnezeului infinit, care nu greșește.” — Pildele Domnului, p. 146 (cap. 12, Cerând pentru a da).
Marți 8 octombrie
3. DEZVOLTÂND O STABILITATE MAI MARE
a. Ce condiție trebuie să îndeplinim înainte ca Domnul să poată răspunde la cererea noastră? Iacov 1:6 (prima parte); Marcu 11:24. Explicați un exemplu despre cum putem hotărî să dezvoltăm tărie în această privință. 1 Corinteni 6:3-5.
Marcu 11:24: „De aceea vă spun că orice lucru veți cere, când vă rugați, să credeți
că l-ați și primit, și-l veți avea.”
1 Corinteni 6:3-5: „Nu știți că noi vom judeca pe îngeri? Cu cât mai mult lucrurile vieții acesteia? Deci când aveți neînțelegeri pentru lucrurile vieții acesteia, voi puneți judecători pe aceia pe care biserica nu-i bagă în seamă? Spre rușinea voastră zic lucrul acesta. Astfel, nu este între voi nici măcar un singur om înțelept, care să fie în stare să judece între frate și frate?”
„Puțini realizează responsabilitățile care zac asupra puținilor predicatori care poartă poverile în această cauză. Frații cheamă frecvent pe acești bărbați de la lucru pentru a se ocupa de micile lor chestiuni, sau pentru a rezolva unele probleme din biserică, de care ei pot și ar trebui să se ocupe singuri. ‚Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, să ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă, și fără mustrare; și ea îi va fi dată. Dar să ceară cu credință, fără să se îndoiască.’ El trebuie să fie hotărât și perseverent. Dacă nu este hotărât, îndoindu-se în mod continuu dacă Domnul va face într-adevăr așa cum a promis, el nu va primi nimic.
Mulți privesc spre predicatorii lor ca aceștia să le aducă lumină de la Dumnezeu, părând a crede că aceasta este o cale mai ieftină decât deranjul de a merge personal la Dumnezeu pentru ea. Aceștia pierd mult. Dacă L-ar urma zilnic pe Hristos și ar face din El ghidul și sfătuitorul lor, ei ar putea obține o cunoaștere clară a voii Lui, și astfel ar câștiga o experiență valoroasă. Din lipsă de această experiență, frații care mărturisesc adevărul umblă în lumina scânteilor aprinse de alții; ei sunt nefamiliarizați cu Duhul lui Dumnezeu și nu au o cunoaștere a voii Sale, și de aceea sunt ușor mișcați de la credința lor. Ei sunt instabili, pentru că s-au încrezut în alții, ca aceștia să obțină o experiență pentru ei.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 643, 644 (cap. 78, Cauza în Vermont).
b. Cu ce este comparat un creștin cu numele, a cărui credință începe să se clatine? Iacov 1:6 u.p.; Geneza 49:4 p.p. Cum putem evita aceasta?
Iacov 1:6 u.p.: „... pentru că cine se îndoiește seamănă cu valul mării, tulburat și împins de vânt încoace și încolo.”
Geneza 49:4 p.p.: „năvalnic ca apele – tu nu vei mai avea întâietatea! Căci te-ai suit în patul tatălui tău, mi-ai spurcat patul, suindu-te în el.”
„Credința celor mai mulți creștini se va clătina, dacă ei neglijează în mod constant să se unească pentru conferințe și rugăciune.” — Ibid, vol. 4, p.106 (cap. 10, Influența anturajului social).
„Ia cuvântul lui Hristos ca asigurare a ta. Nu te-a invitat El să vii la El? Nu îți permite niciodată să vorbești într-un mod lipsit de speranță, descurajat. Dacă vei face aceasta, vei pierde mult. Privind la aparențe și plângându-te când vin dificultăți și presiune, dai dovadă de o credință bolnăvicioasă, slabă. Vorbește și acționează ca și când credința ta ar fi invincibilă.” — Pildele Domnului, p. 146, 147 (cap. 12, Cerând pentru a da).
Miercuri 9 octombrie
4. EVITÂND O INIMĂ ÎMPĂRŢITĂ
a. Cum putem să ne asigurăm că rugăciunea noastră pentru înțelepciune va primi răspuns? Luca 18:1; Iacov 1:6, 7.
Luca 18:1: „Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat și să nu se lase.”
Iacov 1:6, 7: „Dar s-o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoiește seamănă cu valul mării, tulburat și împins de vânt încoace și încolo. Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul.”
„Cererea pentru înțelepciune nu trebuie să fie o rugăciune lipsită de semnificație, care să fie uitată imediat ce e terminată. Este o rugăciune care exprimă dorința puternică, serioasă, a inimii, pornind dintr-o conștientă lipsă de înțelepciune de a discerne voia lui Dumnezeu.
După ce e făcută rugăciunea, dacă răspunsul nu vine imediat, nu obosiți de așteptare și nu deveniți instabili. Nu vă clătinați. Prindeți-vă de promisiunea, ‚Credincios este Cel ce vă cheamă, care va îndeplini aceasta.’ Asemenea văduvei insistente, prezentați-vă cazul, fiind fermi în scopul vostru. Este scopul important pentru voi, și de mari consecințe? Cu siguranță că este. Atunci nu vă clătinați, pentru că credința voastră poate fi încercată. Dacăl ucrul pe care vi-l doriți este valoros, merită un efort puternic, serios. Aveți promisiunea; vegheați și rugați-vă. Fiți statornici și rugăciunea voastră va primi răspuns; pentru că nu este Dumnezeu cel care a promis? Dacă te costă ceva pentru a-l obține, îl vei prețui cu atât mai mult când îl vei primi. Ți se spune în mod clar că dacă te clatini nu trebuie să crezi că vei primi ceva de la Domnul. Ni se dă aici o avertizare să nu devenim obosiți, ci să rămânem în mod ferm pe promisiune. Dacă ceri, El îți va da cu mână largă și fără mustrare.
Aici este punctul în care mulți greșesc. Ei oscilează în ce privește scopul lor, și credința lor dă greș. Acesta este motivul pentru care ei nu primesc nimic de la Domnul, care este Sursa a toată tăria. Nimeni nu e nevoie să meargă în întuneric, împiedicându-se ca un om orb; pentru că Domnul a pus la dispoziție lumină, dacă ei vor să o accepte în modul stabilit de El, și să nu își aleagă propria cale. El cere de la toți o îndeplinire sârguincioasă a datoriilor de fiecare zi.” – Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 130, 131 (cap.17, Separarea de lume).
b. De ce trebuie să evităm mintea împărțită? Iacov 1:8; Psalmi 86:11.
Iacov 1:8 engl. KJV: „Un om cu mintea împărțită este nestatornic în toate căile lui.”
Psalmi 86:11 engl. KJV: „Învață-mă calea Ta, o, Doamne; voi umbla în adevărul Tău; unește-mi inima să se teamă de numele Tău.”
„În timp ce susțin că sunt creștini, mulți au amprenta lumii asupra lor, și afecțiunile lor nu sunt fixate asupra lui Dumnezeu. Ei sunt cu inima împărțită, încercând să Îi slujească lui Dumnezeu și mamonei în același timp... Încercând să slujească la doi stăpâni, ei sunt nestatornici în toate căile lor, și nu poți să te bazezi pe ei...
Ce folosește să spui lucruri frumoase, să deplângi lucrarea lui Satan, și totuși în același timp să împlinești toate scopurile sale? Aceasta înseamnă a fi cu mintea împărțită.” — Comentarii Biblice ale Noului Testament [E. G. White Comments], vol,7, p. 938 (cap. referitor la Iacov 4).
Joi 10 octombrie
5. AMINTINDU-NE DE IACOV
a. Cum ilustrează Isus intensitatea cu care ar trebui să prezentăm cererile noastre pentru tăria de a îndeplini voia lui Dumnezeu? Matei 11:12.
Matei 11:12: „Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăția cerurilor se ia cu năvală, și cei ce dau năvală pun mâna pe ea.”
„ ‚Împărăția cerurilor se ia cu năvala, și cei ce dau năvală, pun mâna pe ea.’ (engl. KJV: „Împărăția cerurilor suferă violență, și cei violenți o iau cu forța.”) Această violență cuprinde întreaga inimă. A fi cu mintea împărțită înseamnă a fi instabil. Hotărâre, tăgăduire de sine și efort consacrat sunt cerute pentru lucrarea de pregătire. Înțelegerea și conștiința pot fi unite; dar dacă voința nu este pusă la lucru, vom da greș. Fiecare facultate și sentiment trebuie angajate. Ardoarea și rugăciunea serioasă trebuie să ia locul letargiei și indiferenței. Doar prin efort hotărât, serios, și credință în meritele lui Hristos putem noi să biruim, și să câștigăm împărăția cerurilor. Timpul nostru pentru a lucra este scurt. Hristos va veni curând a doua oară.” — Comentarii Biblice ale Vechiului Testament [E. G. White Comments], vol. 1, p. 1096 (cap. referitor la Geneza 34).
„Cu marele adevăr pe care am avut privilegiul să îl primim, ar trebui, și sub puterea Duhului Sfânt am putea, să devenim canale vii de lumină. Am putea atunci să ne apropiem de tronul harului; și văzând curcubeul făgăduinței, [am putea] să îngenunchem cu inimi căite, și să căutăm împărăția cerurilor cu o violență spirituală care ar aduce propria ei răsplată. Am lua-o cu forța, așa cum a făcut Iacov. Atunci solia noastră ar fi puterea lui Dumnezeu spre mântuire. Cererile noastre ar fi pline de seriozitate, pline de un sentiment al marii noastre nevoi; și nu ne-ar fi refuzate. Adevărul ar fi exprimat prin viață și caracter, și prin buze atinse de cărbunele aprins de pe altarul lui Dumnezeu.
Când aceasta este experiența noastră, vom fi înălțați, scoși din eul nostru sărman, ieftin, pe care l-am nutrit cu atâta gingășie. Ne vom goli inimile de puterea corozivă a egoismului, și vom fi umpluți cu laudă și recunoștință față de Dumnezeu. Îl vom mări pe Domnul, Dumnezeul harului, care L-a mărit pe Hristos. Și El va revela puterea Sa prin noi, făcându-ne ca niște seceri ascuțite în câmpul gata de recoltat. Dumnezeu cheamă poporul Său să Îl reveleze.” — Asemenea lui Hristos, p. 217 (cap. 203, Puterea transformatoare a Duhului Sfânt).
Vineri 11 octombrie
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE
1. Descrieți câteva chei vitale pentru dobândirea celei mai mari înțelepciuni din Cer.
2. Ce se întâmplă când ne mulțumim să ne bazăm pe cunoștința omenească?
3. Cum pot să îmi îndeplinesc partea pentru a da predicatorilor libertatea de a se ocupa de suflete noi?
4. În ce domenii ale vieții s-ar putea să am o minte mai împărțită decât realizez?
5. Explicați puterea și relevanța luptei lui Iacov în contextul ultimelor zile.