Lecția 3. Conduși de Duhul Sfânt

Text de memorat: „Și o viziune i s-a arătat lui Pavel noaptea; un om din Macedonia stătea și l-a rugat, zicând: Haide în Macedonia, și ajută-ne.” (Fapte 16:9)

„Strigătul macedonean ajunge la noi din toate direcțiile.”—Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 86 engl. (cap. 7, Lucrătorii din colegiul nostru).

Recomandare pentru studiu: Istoria faptelor apostolilor, p. 201-213 engl. (cap. 20, Înălțând crucea); Mărturii pentru comunitate, vol. 9, p. 43-48 engl. (secțiunea 1, subcap. Nevoia de efort serios).

Duminică 11 iulie

1. COMPASIUNE CARE ÎNTĂREȘTE

a. După delegație, ce au făcut Pavel și Barnaba — și de ce s-au separat ei? Fapte 15:35-39. Ce putem învăța din modul în care încrederea lui Barnaba în Ioan Marcu l-a ajutat pe acesta? 2 Timotei 4:11.

Fapte 15:35-39: „Pavel și Barnaba au rămas în Antiohia și învățau pe norod și propovăduiau, cu mulți alții, Cuvântul Domnului. După câteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem și să mergem pe la frații din toate cetățile în care am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac.” Barnaba voia să ia cu el și pe Ioan, numit Marcu, dar Pavel socotea că nu este bine să ia cu ei pe acela care îi părăsise din Pamfilia și nu-i însoțise în lucrarea lor. Neînțelegerea aceasta a fost destul de mare, ca să-i facă să se despartă unul de altul. Barnaba a luat cu el pe Marcu și a plecat cu corabia la Cipru.”

2 Timotei 4:11: „Numai Luca este cu mine. Ia pe Marcu și adu-l cu tine, căci el îmi este de folos pentru slujbă.”

„[Pavel] nu era înclinat să scuze slăbiciunea lui Marcu de a dezerta din lucrare pentru siguranța și confortul căminului. El susținea că o persoană cu o rezistență atât de slabă era neadecvată pentru o lucrare care cerea răbdare, tăgăduire de sine, curaj, devoțiune, credință și o dispoziție de a sacrifica, dacă era necesar, chiar viața însăși.”—Istoria faptelor apostolilor, p. 202 engl. (cap. 20, Înălțând crucea).

„Neînțelegerea aprinsă a lui Pavel și Barnaba, eșecurile și infirmitățile profeților și ale apostolilor, toate sunt prezentate neînfrumusețate, de către Duhul Sfânt, care ridică vălul de deasupra inimii omenești. Acolo stau în fața noastră viețile credincioșilor, cu toate greșelile și nebuniile lor, care sunt raportate ca o lecție pentru toate generațiile care au urmat după ei. Dacă ei ar fi fost fără slăbiciuni, ar fi fost mai mult decât umani, și naturile noastre păcătoase ar ajunge la disperare cu privire la ajungerea vreodată a unui asemenea punct de excelență. Însă văzând unde au luptat ei și au căzut, unde au prins curaj din nou și au biruit prin harul lui Dumnezeu, noi suntem încurajați, și conduși să ne avântăm peste obstacolele pe care natura noastră degenerată ni le pune în cale.”—Mărturii pentru comunitate, vol. 4, p. 12 engl. (cap. 1, Biografii biblice).

Luni 12 iulie

2. PAVEL ȘI TIMOTEI

a. Încotro a mers apoi Pavel — și cine fusese inspirat de credința lui Pavel ceva mai devreme în Listra? Fapte 15:40, 41; 16:1, 2.

Fapte 15:40, 41: „Pavel și-a ales pe Sila și a plecat, după ce a fost încredințat de frați în grija harului Domnului. El a străbătut Siria și Cilicia, întărind Bisericile.”

Fapte 16:1, 2: „În urmă, Pavel s-a dus la Derbe și la Listra. Și iată că acolo era un ucenic numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase și al unui tată grec. Frații din Listra și Iconia îl vorbeau de bine.”

„Între cei care fuseseră convertiți în Listra, și care au fost martori oculari ai suferințelor lui Pavel, era unul care mai apoi urma să devină un lucrător proeminent pentru Hristos, și care avea să împărtășească împreună cu apostolul încercările și bucuriile serviciului de pionier în câmpuri dificile. Acesta era un tânăr cu numele Timotei. Când Pavel a fost târât afară din cetate, acest ucenic tânăr era în numărul celor care au stat lângă corpul lui aparent lipsit de viață, și care l-au văzut ridicându-se, zdrobit și acoperit de sânge, însă cu laude pe buzele sale pentru că i se permisese să sufere de dragul lui Hristos.”—Istoria faptelor apostolilor, p. 184 engl. (cap. 18, Predicând între păgâni).

b. Ce plan a avut Pavel — și cu ce rezultate? Fapte 16:3-5.

Fapte 16:3-5: „Pavel a vrut să-l ia cu el și, după ce l-a luat, l-a tăiat împrejur, din pricina iudeilor care erau în acele locuri, căci toți știau că tatăl lui era grec. Pe când trecea prin cetăți, învăța pe frați să păzească hotărârile apostolilor și prezbiterilor din Ierusalim. Bisericile se întăreau în credință și sporeau la număr din zi în zi.”

„Când Timotei era doar puțin mai mult decât un băiat, Pavel l-a luat cu el, ca tovarăș al său în lucru. Cele care îl învățaseră pe Timotei în copilăria lui au fost răsplătite să îl vadă pe fiul grijii lor asociat în părtășie strânsă cu marele apostol.

Pavel îl iubea pe Timotei pentru că Timotei Îl iubea pe Dumnezeu. Cunoașterea sa plină de pricepere a evlaviei experimentale și a adevărului îi dădea distincție și influență. Pietatea și influența vieții sale din cămin nu erau de o natură ieftină, ci [erau] pure, sensibile și necorupte de sentimente false. Influența morală a căminului său era semnificativă, lipsită de toane, neimpulsivă, neschimbătoare. Cuvântul lui Dumnezeu era regula care îl conducea pe Timotei... Instructorii săi de acasă au cooperat cu Dumnezeu în educarea acestui tânăr să poarte poverile care urma să vină asupra lui la o vârstă tânără.”—Comentarii Biblice ale Noului Testament [E.G.White Comments], vol. 7, p. 918 engl. (cap. referitor la 2 Timotei 3).

„Prin harul lui Hristos apostolii au fost făcuți ceea ce erau ei. Devoțiunea simplă și rugăciunea umilă, serioasă, au fost cele care i-au adus în comuniune strânsă cu El. Ei au stat laolaltă cu El în locurile cerești. Ei realizau mărimea datoriei lor față de El. Prin rugăciune serioasă, perseverentă ei au obținut înzestrarea Duhului Sfânt, și apoi au mers, apăsați de povara salvării de suflete, umpluți cu zel de a extinde triumfurile crucii.”—Mărturii pentru comunitate, vol. 7, p. 32 engl. (secțiunea 1, subcap. Aceeași putere de revelat și astăzi).

Marți 13 iulie

3. DÂND ASCULTARE CHEMĂRII

a. Văzând cum Duhul Sfânt i-a călăuzit permanent pe apostoli, ce ar trebui să ia în considerare în mod serios, cu rugăciune, fiecare credincios? Fapte 16:6-10.

Fapte 16:6-10: „Fiindcă au fost opriți de Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia, au trecut prin ținutul Frigiei și Galatiei. Ajunși lângă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie. Au trecut atunci prin Misia și s-au coborât la Troa. Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia stătea în picioare și i-a făcut următoarea rugăminte: „Treci în Macedonia și ajută-ne!” După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înțelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia.”

„Trăim acum într-un timp dintre cele mai solemne. Responsabilități importante zac asupra noastră. Câmpuri noi ne sunt deschise pentru lucru, și strigătul macedonean vine din toate direcțiile: ‚Haide dincoace ... și ajută-ne.’ Unii cer insistent chiar și numai o zi de lucru cu ei, dacă nu pot obține mai mult. Îngerii lui Dumnezeu pregătesc urechi să audă, și inimi să primească mesajul de avertizare. Și chiar în mijlocul nostru trăiesc suflete oneste, care nu au auzit niciodată până acum motivele credinței noastre. Oamenii pier din lipsă de cunoștință. Nici a suta parte nu se face din ceea ce s-ar putea face pentru a da lumii solia îngerului al treilea. Sunt persoane care vor fi răspunzătoare pentru sufletele care nu au auzit niciodată adevărul.” —The Review and Herald, 22 octombrie 1914.

„Există câmpuri în apropierea propriilor noastre uși și de asemenea în țări străine, care se coc pentru seceriș. Domnul cheamă acum voluntari. Ieșiți, lucrători pentru Dumnezeu, plângând, purtând semințe prețioase; pentru că fără îndoială vă veți întoarce cu bucurie, aducând cu voi snopii voștri. Rugăciunile și lacrimile voastre trebuie să însoțească eforturile voastre, pentru ca trăsăturile nesfinte din caracterul vostru să nu mânjească lucrarea sacră a lui Dumnezeu. Depindeți mai puțin de ceea ce puteți face voi, chiar prin cele mai bune eforturi ale voastre, și mai mult de ceea ce poate face Dumnezeu pentru voi în fiecare efort pentru slava numelui Său.”—Ibid., 15 decembrie 1885.

„Strigătul macedonean vine din fiecare colț. Vor merge oamenii în ‚domeniile obișnuite’ pentru a vedea dacă li se va permite să lucreze, sau vor merge ei în afară și vor lucra cum pot mai bine, depinzând de propriile lor posibilități și de ajutorul Domnului, începând într-un mod umil și creând un interes pentru adevăr în locurile în care nu s-a făcut nimic pentru a da mesajul de avertizare?

Domnul i-a încurajat pe cei care au început în propria responsabilitate să lucreze pentru El, cu inimile lor pline de dragoste pentru sufletele care sunt gata să piară. Un adevărat spirit misionar va fi împărțit celor care caută cu seriozitate să Îl cunoască pe Dumnezeu și pe Isus Hristos, pe care L-a trimis El. Domnul trăiește și domnește. Tinerilor, mergeți în locurile spre care sunteți îndrumați de Spiritul Domnului. Lucrați cu mâinile voastre, ca să vă puteți întreține singuri, și pe măsură ce aveți oportunitatea, proclamați mesajul de avertizare.”—Slujirea Medicală, p. 321 engl. (secțiunea 18, Amplitudinea lucrării, subcap. Eforturi auto-susținute).

Miercuri 14 iulie

4. CÂȘTIGAREA DE SUFLETE ÎN MACEDONIA

a. Unde a fost concentrată în principal atenția apostolilor în Macedonia? Fapte 16:11, 12.

Fapte 16:11, 12: „După ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia și a doua zi ne-am oprit la Neapolis. De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintâi cetate dintr-un ținut al Macedoniei și o colonie romană. În cetatea aceasta am stat câteva zile.”

b. Descrieți cum au ajuns primele convertiri în acea regiune — și ce putem învăța din aceasta. Fapte 16:13-15; Psalmii 25:9.

Fapte 16:13-15: „În ziua Sabatului, am ieșit pe poarta cetății, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am șezut jos și am vorbit femeilor, care erau adunate laolaltă. Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu și asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel. După ce a fost botezată, ea și casa ei, ne-a rugat și ne-a zis: „Dacă mă socotiți credincioasă Domnului, intrați și rămâneți în casa mea.” Și ne-a silit să intrăm.”

Psalmii 25:9: „Pe cei umili îi va conduce în judecată; și pe cei umili îi va învăța calea Sa.” (engl. KJV, rom. BTF).

„Adevărata umilință (în engl. în același timp „blândețe”) înmoaie și supune inima și dă minții o pregătire pentru cuvântul plantat ferm. Ea aduce gândurile în ascultare de Isus Hristos. Ea deschide inima pentru cuvântul lui Dumnezeu, așa cum a fost deschisă cea a Lidiei.”—The Sanctified Life, p. 14.

„Lidia a primit cu bucurie adevărul. Ea și familia ei au fost convertiți și botezați, și ea a stăruit de apostoli să își facă din casa ei căminul lor.” –Istoria faptelor apostolilor, p. 212 engl. (cap. 21, În regiunile de dincolo).

c. Explicați o situație prin care cineva făcea o afirmație adevărată, însă vătăma influența Autorului adevărului. Fapte 16:16, 17.

Fapte 16:16, 17: „Pe când ne duceam la locul de rugăciune, ne-a ieșit înainte o roabă, care avea un duh de ghicire. Prin ghicire, ea aducea mult câștig stăpânilor ei. Roaba aceasta s-a luat după Pavel și după noi și striga: „Oamenii aceștia sunt robii Dumnezeului celui Preaînalt și ei vă vestesc calea mântuirii.”

„Această femeie era un agent special al lui Satan și adusese stăpânilor ei mult câștig prin ghicirea ei. Influența ei ajutase la întărirea idolatriei. Satan știa că împărăția sa era invadată, și el a recurs la acest mijloc de a se împotrivi lucrării lui Dumnezeu, sperând să amestece sofistăria sa cu adevărurile învățate de cei care proclamau solia evangheliei. Cuvintele de recomandare rostite de această femeie erau o vătămare pentru cauza adevărului, distrăgând mințile oamenilor de la învățăturile apostolilor și aducând dizgrație asupra evangheliei, și prin ele mulți au fost conduși să creadă că oamenii care vorbeau cu Spiritul și puterea lui Dumnezeu erau mânați de același spirit ca acest emisar al lui Satan.”—Ibid.  

d. Ce a fost constrâns Pavel să facă în favoarea ei? Fapte 16:18.

Fapte 16:18: „Așa a făcut ea timp de mai multe zile. Pavel, necăjit, s-a întors și a zis duhului: „În Numele lui Isus Hristos îți poruncesc să ieși din ea.” Și a ieșit chiar în ceasul acela.”

„Deposedată de spiritul rău și restaurată într-o minte sănătoasă, femeia a ales să devină o urmașă a lui Hristos.”—Ibid., p. 213.

Joi 15 iulie

5. SUFERIND CU HRISTOS

a. Când văzătoarea a fost în mod minunat eliberată din stăpânirea lui Satan, cum și-a îndreptat vrăjmașul mânia împotriva lui Pavel și Sila? Fapte 16:19-22.

Fapte 16:19-22: „Când au văzut stăpânii roabei că s-a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piață înaintea fruntașilor. I-au dat pe mâna dregătorilor și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură cetatea; sunt niște iudei care vestesc niște obiceiuri pe care noi, romanii, nu trebuie nici să le primim, nici să le urmăm.” Norodul s-a ridicat și el împotriva lor, și dregătorii au pus să le smulgă hainele de pe ei și au poruncit să-i bată cu nuiele.”

„[Stăpânii femeii] au văzut că toată speranța de a obține bani din farmecele și prezicerile ei se încheiase, și au înțeles că, dacă li s-ar fi permis apostolilor să își continue lucrarea, sursa lor de venit ar fi fost în scurt timp cu totul întreruptă.”—Sketches From the Life of Paul, p. 74.

„Mulți alții din oraș erau interesați în a câștiga bani prin înșelătorii satanice, și aceștia, temându-se de influența unei puteri care putea atât de eficient să le oprească lucrarea, au stârnit un strigăt puternic împotriva servilor lui Dumnezeu...

Mișcați de o frenezie (izbucnire violentă) de emoții agitate, mulțimea se ridică împotriva ucenicilor. Un spirit de turmă prevala și a fost încuviințat de autorități.”—Istoria faptelor apostolilor, p. 213 engl. (cap. 21, În regiunile de dincolo).

b. Descrieți cruzimea incredibilă exercitată asupra ucenicilor — și răspunsul lor. Fapte 16:23-25.

Fapte 16:23-25: „După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniță și au dat în grijă temnicerului să-i păzească bine.Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i-a aruncat în temnița dinăuntru și le-a băgat picioarele în butuci. Pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și cântau cântări de laudă lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau.”

„Apostolii au fost lăsați într-o condiție foarte dureroasă. Spatele lor cu răni deschise și sângerând era în contact cu pardoseala aspră de piatră, în timp ce picioarele lor au fost ridicate și legate strâns în obezi. În această poziție nenaturală ei au suferit tortură extremă; totuși ei nu au oftat, nici nu s-au plâns, ci conversau unul cu altul și se încurajau unul pe celălalt, și Îl lăudau pe Dumnezeu cu inimi recunoscătoare pentru faptul că au fost găsiți vrednici să sufere ocară pentru scumpul Său nume.”—Sketches From the Life of Paul, p. 75.

Vineri 16 iulie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Pe cine aș putea susține așa cum a susținut Barnaba pe Marcu?

2. Pe cine aș putea să pregătesc pentru a purta poveri, așa cum a fost pregătit Timotei?

3. Cum pot să trec la acțiune ca răspuns la strigătele macedonene de astăzi?

4. Unde s-ar putea să găsesc suflete umile, deschise pentru adevăr, așa cum a fost Lidia?

5. De ce este util pentru mine să studiez experiența grea a lui Pavel și Sila?