Lecția 5. Apelând la minți și la inimi

Text de memorat: „Și de vremurile de neștiință Domnul nu a ținut seama; însă poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască.” (Fapte 17:30 engl. KJV)

„Eforturile noastre nu trebuie să înceteze pentru că adunările publice au fost întrerupte pentru un timp. Atât timp cât există persoane interesate, trebuie să le oferim ocazia să afle adevărul.” – Evanghelizarea, p. 337 engl. (cap. 10, Întemeindu-i și păstrându-i pe noii convertiți).

Recomandare pentru studiu: Istoria faptelor apostolilor, p. 225-242 engl. (cap. 22, Tesalonic; cap. 23, Bereea și Atena).

Duminică 25 iulie

1. VORBIND TREI SABATE

a. După Filipi, descrieți următoarea misiune a lui Pavel și Sila. Fapte 17:1-3.

Fapte 17:1-3: „Pavel și Sila au trecut prin Amfipoli și Apolonia și au venit în Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor. Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi, dovedind și lămurind că Hristosul trebuia să pătimească și să învieze din morți. „Și acest Isus, pe care vi-L vestesc eu”, zicea el, „este Hristosul.”

„După ce a părăsit Filipi, Pavel și Sila și-au croit drum spre Tesalonic. Ei au avut acolo privilegiul de a se adresa unei mari mulțimi de oameni în sinagogă, cu un rezultat bun. Înfățișarea lor prezenta dovada tratamentului rușinos primit de ei recent, și reclama o explicație cu privire la ce suferiseră. Ei au dat aceasta fără să se înalțe pe ei înșiși, ci măreau harul lui Dumnezeu, care îndeplinise eliberarea lor. Cu toate acestea, apostolii simțeau că nu aveau timp să zăbovească asupra propriilor lor dureri. Ei erau împovărați cu mesajul lui Hristos, și aveau o seriozitate profundă în această lucrare.

Pavel a făcut clare în mințile tuturor ascultătorilor săi dornici să accepte dovezile cu privire la acest subiect, profețiile din Vechiul Testament, care se refereau la Mesia, și armonia acelor profeții cu viața și învățăturile lui Hristos.” – Sketches From the Life of Paul, p. 81, 82.

„Pavel era un Adventist; el a prezentat importantul eveniment al celei de-a doua veniri a lui Hristos cu o asemenea putere și logică încât asupra minților celor din Tesalonic s-a produs o impresie profundă, care nu s-a șters niciodată.”—Ibid., p. 83.

Luni 26 iulie

2. AGITAŢIE

a. Cum a fost primit mesajul în Tesalonic? Fapte 17:4.

Fapte 17:4: „Unii din ei și o mare mulțime de greci temători de Dumnezeu și multe femei de frunte au crezut și au trecut de partea lui Pavel și a lui Sila.”

„Când adevărurile evangheliei au fost astfel proclamate în Tesalonic cu mare putere, atenția unor mari mulțimi a fost captivată.”— Istoria faptelor apostolilor, p. 229 engl. (cap. 22, Tesalonic).

b. Descrieți modul în care vrăjmașul sufletelor și-a manifestat mânia geloasă — și ce putem învăța astăzi din această experiență. Fapte 17:5-8.

Fapte 17:5-8: „Dar iudeii care nu crezuseră, de pizmă, au luat cu ei niște oameni fără căpătâi din mulțime, au făcut gloată și au întărâtat cetatea. S-au năpustit asupra casei lui Iason și căutau pe Pavel și pe Sila ca să-i aducă afară, la norod. Fiindcă nu i-au găsit, au târât pe Iason și pe vreo câțiva frați înaintea dregătorilor cetății și strigau: „Oamenii aceștia care au răscolit lumea au venit și aici, și Iason i-a găzduit. Ei toți lucrează împotriva poruncilor Cezarului și spun că este un alt Împărat: Isus.” Prin aceste vorbe, iudeii au tulburat norodul și pe dregătorii cetății.”

„[Evreii invidioși] au agitat prin afirmații false, viclean ticluite, pasiunile gloatei fără valoare, și i-au incitat să inițieze un asalt plin de revoltă asupra casei lui Iason, domiciliul temporar al apostolilor. Ei au făcut aceasta cu o furie mai asemănătoare celei a fiarelor sălbatice decât a oamenilor. Ei fuseseră instruiți de iudei să îi aducă afară pe Pavel și Sila, și să îi târască în fața autorităților, acuzându-i că ei ar crea toată această agitație, și că ar stârni o răscoală.

Când pătrunseră cu forța în casă, totuși, ei au descoperit că apostolii nu erau acolo. Prietenii care înțeleseseră ce urma să se întâmple, îi scoseseră în grabă din oraș...

Cei care predică în zilele noastre un adevăr nepopular întâmpină o împotrivire hotărâtă, la fel ca apostolii. Ei au nevoie să nu se aștepte la o privire mai favorabilă din partea majorității pretinșilor creștini, decât a primit Pavel de la frații săi evrei. Va exista o unire împotriva lor a elementelor oponente; pentru că oricât de diferite unele de altele ar fi variatele organizații în sentimentele și credința lor religioasă, forțele lor sunt unite în călcarea sub picioarele lor a poruncii a patra din legea lui Dumnezeu.

Cei care nu vor accepta ei înșiși adevărul sunt foarte zeloși ca nici alții să nu îl primească; și nu lipsesc cei care în mod perseverent fabrică înșelătorii și stârnesc pasiunile josnice ale poporului pentru a face fără efect adevărul lui Dumnezeu. Însă mesagerii lui Hristos trebuie să se înarmeze cu veghere și rugăciune, și să meargă înainte cu credință, fermitate, curaj, și în numele lui Isus, să își continue lucrarea lor, așa cum au făcut apostolii. Ei trebuie să dea lumii sunetul de avertizare, învățându-i pe călcătorii legii ce este păcatul, și indicându-le la Hristos, ca marele și singurul remediu contra lui.” —Sketches From the Life of Paul, p. 84-86.

Marți 27 iulie

3. LUCRÂND CU MINŢI DIFERITE

a. Ce binecuvântare au găsit la Bereea — și cum este aceasta o lecție pentru noi? Fapte 17:10-12.

Fapte 17:10-12: „Frații au trimis îndată, noaptea, pe Pavel și pe Sila la Bereea. Când au sosit, au intrat în sinagoga iudeilor. Iudeii aceștia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna și cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este așa. Mulți dintre ei și din femeile cu vază ale grecilor și mulți bărbați au crezut.”

„Apostaziile au apărut și Domnul a permis ca lucruri de această natură să se dezvolte în trecut pentru a arăta cât de ușor va fi condus în eroare poporul Său atunci când depinde de cuvintele oamenilor în loc să cerceteze Scripturile pentru ei înșiși, cum făceau sufletele nobile din Bereea, pentru a vedea dacă aceste lucruri sunt așa.”—Solii alese, vol. 2, p. 394 engl. (cap. 51, Loial sau neloial).

„Fiecare persoană care pretinde a crede că Domnul va veni în curând să cerceteze Scripturile ca niciodată mai înainte; pentru că Satan este hotărât să încerce orice schemă posibilă pentru a ține sufletele în întuneric și a orbi mintea față de pericolele timpurilor în care trăim. Fiecare credincios să își ia Biblia cu rugăciune serioasă, ca să poată fi iluminat de Duhul Sfânt cu privire la ce este adevăr, pentru ca să poată cunoaște mai mult despre Dumnezeu și despre Isus Hristos, pe care L-a trimis El. Căutați după adevăr ca după comori ascunse, și dezamăgiți-l pe vrăjmaș. Timpul de încercare este chiar asupra noastră, pentru că marea strigare a îngerului al treilea a început deja în revelarea neprihănirii lui Hristos, Răscumpărătorul iertător de păcate. Acesta este începutul luminii îngerului a cărui slavă va umple întregul pământ. Pentru că este lucrarea fiecăruia dintre cei la care a venit solia de avertizare să Îl înalțe pe Isus, să Îl prezinte lumii.”—Ibid., vol. 1, p. 362, 363 engl. (cap. 56, Un adevăr ce poartă acreditarea divină).

b. Spre ce fel de loc a fost evacuat cu grăbire Pavel, și de ce? Fapte 17:13-15.

Fapte 17:13-15: „Dar iudeii din Tesalonic, când au aflat că Pavel vestea Cuvântul lui Dumnezeu și în Bereea, au venit acolo, ca să tulbure și să ațâțe noroadele. Atunci, frații au pornit îndată pe Pavel spre mare; Sila și Timotei au rămas în Bereea. Cei ce însoțeau pe Pavel l-au dus până la Atena. Apoi s-au întors cu însărcinarea să ducă lui Sila și lui Timotei porunca să vină cât mai curând la el.”

„Orașul Atena era metropola păgânismului. Aici Pavel nu s-a întâlnit cu o populație ignorantă, credulă, ca în Listra, ci cu un popor faimos pentru inteligența și cultura sa. Peste tot ochiul întâlnea statui ale zeilor lor și ale eroilor zeificați din istorie și poezie, în timp ce arhitectură magnifică și picturi măiestrite reprezentau slava națională și închinarea populară a zeităților păgâne. Simțurile oamenilor erau fermecate de frumusețea și splendoarea artei. În orice parte, sanctuarele și templele, care implicau cheltuieli nespuse, își înălțau formele masive. Victoriile armelor și faptele oamenilor celebrați erau comemorate de sculptură, altare și tăblii. Toate acestea făceau din Atena o vastă galerie de artă.” — Istoria faptelor apostolilor, p. 233, 234 engl. (cap. 23, Bereea și Atena).

Miercuri 28 iulie

4. INTELIGENŢI... TOTUȘI ÎNȘELAŢI

a. Descrieți introducerea lui Pavel în cultura ateniană. Fapte 17:16-21.

Fapte 17:16-21: „Pe când îi aștepta Pavel în Atena, i se întărâta duhul la vederea acestei cetăți pline de idoli. În sinagogă stătea deci de vorbă cu iudeii și cu oamenii temători de Dumnezeu, iar în piață stătea de vorbă în fiecare zi cu aceia pe care-i întâlnea. Unii din filozofii epicurieni și stoici au intrat în vorbă cu el. Și unii ziceau: „Ce vrea să spună palavragiul acesta?” Alții, când l-au auzit că vestește pe Isus și învierea, ziceau: „Pare că vestește niște dumnezei străini.” Atunci l-au luat, l-au dus la Areopag și au zis: „Putem să știm care este această învățătură nouă pe care o vestești tu? Fiindcă tu ne aduci ceva ciudat la auz. Am vrea dar să știm ce vrea să zică aceasta.” Căci toți atenienii și străinii care stăteau în Atena nu-și petreceau vremea cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou.”

„În acest mare oraș, în care Dumnezeu nu era adorat, Pavel era apăsat de un sentiment de singurătate, și el tânjea după simpatia și ajutorul tovarășilor săi de lucru. În ceea ce privea prietenia umană, el se simțea complet singur. În epistola sa către tesaloniceni, el își exprimă sentimentele prin cuvintele ‚lăsat singur în Atena’ (1 Tesaloniceni 3:1 engl. KJV). Obstacole care erau aparent de nedepășit i se prezentau în față, făcând să i se pară aproape fără speranță să încerce să ajungă la inimile poporului.

În timp ce îi aștepta pe Sila și Timotei, Pavel nu a stat trândav. El ‚dezbătea... în sinagogă cu iudeii, și cu persoanele devotate, și în piață zilnic cu cei ce îl întâlneau.’ Însă lucrarea sa principală în Atena era de a duce vestea salvării la acei care nu aveau nicio concepție bine informată despre Dumnezeu și despre scopul Său în favoarea rasei căzute. Apostolul urma să întâlnească în scurt timp păgânismul în forma sa cea mai subtilă, mai ademenitoare...

Unii erau pregătiți să îl ridiculizeze pe apostol ca pe unul care era mult sub ei toți, atât din punct de vedere social, cât și intelectual...

[Cu toate acestea, toți cei] care veneau în contact cu el vedeau curând că el avea o rezervă de cunoștințe chiar mai mare decât a lor. Puterea sa intelectuală impunea respectul celor învățați; în timp ce raționamentele sale serioase, logice, și puterea sa oratorică rețineau atenția tuturor celor ce compuneau auditoriul său. Ascultătorii săi recunoșteau faptul că el nu era un novice, ci era capabil să întâmpine toate clasele cu argumente convingătoare în sprijinul doctrinelor pe care le prezenta. Astfel apostolul a stat neînfricat, înfruntându-și adversarii pe propriul lor teren, combătând logica cu logică, filozofia cu filozofie, elocvența cu elocvență.” — Istoria faptelor apostolilor, p . 234-236 engl. (cap. 23, Bereea și Atena).

b. Ce punct este pierdut din vedere de aceia din zilele de astăzi, care se închină mediului (naturii)? Fapte 17:22-28.

Fapte 17:22-28: „Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului și a zis: „Bărbați atenieni! În toate privințele vă găsesc foarte religioși. Căci, pe când străbăteam cetatea voastră și mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinați voi, am descoperit chiar și un altar pe care este scris: ‘Unui Dumnezeu necunoscut!’ Ei bine, ceea ce voi cinstiți, fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu. Dumnezeu care a făcut lumea și tot ce este în ea este Domnul cerului și al pământului și nu locuiește în temple făcute de mâini. El nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea trebuință de ceva, El, care dă tuturor viața, suflarea și toate lucrurile. El a făcut ca toți oamenii, ieșiți dintr-unul singur, să locuiască pe toată fața pământului; le-a așezat anumite vremuri și a pus anumite hotare locuinței lor, ca ei să caute pe Dumnezeu și să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar că nu este departe de fiecare din noi. Căci în El avem viața, mișcarea și ființa, după cum au zis și unii din poeții voștri: ‘Suntem din neamul Lui…’

„Prin sine însuși [omul] nu poate interpreta natura fără să o pună deasupra lui Dumnezeu. El este într-o condiție similară cu cea a atenienilor, care, între altarele lor dedicate închinării naturii, aveau unul care era inscripționat: ‚Unui Dumnezeu necunoscut.’ Dumnezeu le era într-adevăr necunoscut. El este necunoscut tuturor celor care se dedică studiului naturii fără călăuzirea Învățătorului divin. Ei vor ajunge în mod sigur la concluzii greșite.”—Mărturii, vol. 8, p. 257 engl. (secțiunea 5, Cunoștința esențială, subcap. Eșecul omului în interpretarea naturii).

Joi 29 iulie

5. REALITATE ȘI PUNCT CENTRAL

a. Ce apel adresat atenienilor ne face pe noi, cei cărora ni s-a încredințat mai multă lumină decât lor și care trăim în timpul judecății de cercetare, să ne trezim? Fapte 17:29-31.

Fapte 17:29-31: „Astfel dar, fiindcă suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie să credem că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu meșteșugirea și iscusința omului. Dumnezeu nu ține seama de vremurile de neștiință și poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta și despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morți…”

„Înainte ca vreunii să poată intra în căminurile celor binecuvântați, cazurile acestora trebuie să fie investigate și caracterele și faptele lor trebuie să fie revizuite în fața lui Dumnezeu. Toți trebuie să fie judecați conform lucrurilor scrise în cărți și să primească răsplata după cum au fost faptele lor. Această judecată nu are loc la moarte. Remarcați cuvintele lui Pavel: ‚El a rânduit o zi, în care El va judeca lumea în neprihănire prin acel Om pe care L-a rânduit; despre care El a dat asigurare tuturor oamenilor, prin faptul că El L-a înviat dintre cei morți.’ (Fapte 17:31 engl. KJV.) Aici apostolul a afirmat în mod clar că un timp specific, pe atunci în viitor, fusese fixat pentru judecarea lumii.” – Marea luptă, p. 548 engl. (cap. 33, Prima mare înșelăciune).

b. Cum s-a concluzionat lucrarea lui Pavel în Atena? Fapte 17:32- 34.

Fapte 17:32-34: „Când au auzit ei de învierea morților, unii își băteau joc, iar alții au zis: „Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată.” Astfel, Pavel a ieșit din mijlocul lor. Totuși unii au trecut de partea lui și au crezut; între aceștia erau Dionisie Areopagitul, o femeie numită Damaris și alții împreună cu ei.”

„La încheierea lucrărilor sale, el [Pavel] a privit spre rezultatele muncii sale. Din marea adunare [din Atena] care ascultase cuvintele sale elocvente, doar trei se convertiseră la credință. El a decis atunci că din acel moment, el urma să mențină simplitatea evangheliei. El era convins că învățătura lumii era lipsită de putere pentru a mișca inimile oamenilor și că, în schimb, evanghelia era puterea lui Dumnezeu spre salvare.” – Comentarii Biblice ale Noului Testament [E.G.White Comments], vol. 6, p. 1062 engl. (cap. referitor la Fapte 17).

Vineri 30 iulie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Ce pot să învăț eu din zelul apostolilor după durerea lor din Filipi?

2. Cum se va repeta în curând experiența generală din Tesalonic a lui Pavel?

3. Ce atitudine din Bereea este vitală pentru noi astăzi?

4. În ce moduri este societatea de astăzi similară cu cea care exista în Atena?

5. Ce lecție învățată de Pavel în Atena e necesar să o învăț și eu, de asemenea?