Lecția 5. Ștergerea păcatelor

Text de memorat: „De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.” (2 Timotei 4:8).

„Mijlocirea lui Hristos în favoarea omului în sanctuarul de sus este la fel de esențială pentru planul de salvare, pe cum a fost moartea Sa pe cruce.”—Marea luptă, p. 489 engl. (cap. 28, Față în față cu raportul vieții).

Studiu recomandat: Marea luptă, p. 423-432 engl. (cap. 24, În sfânta sfintelor).

Duminică 23 iulie

1. TIMPUL ȘTERGERII PĂCATELOR

a. Raportat la timpul apostolilor, când are loc ștergerea păcatelor? Fapte 3:19, 20.

Fapte 3:19, 20: „Pocăiţi-vă dar şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare şi să trimită pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos.”

„Lucrarea judecății de cercetare și de ștergere a păcatelor trebuie să fie încheiată înainte de a doua venire a Domnului. Întrucât cei morți trebuie să fie judecați după lucrurile scrise în cărți, este imposibil ca păcatele oamenilor să fie șterse până după judecata în care cazurile lor trebuie să fie investigate.”—Marea luptă, p. 485 engl. (cap. 28, Față în față cu raportul vieții).

b. Ce se întâmplă pe pământ în pregătirea pentru a doua venire, în timp ce păcatele noastre sunt șterse din cărțile cerului? Efeseni 5:25-27; 1 Ioan 3:2, 3.

Efeseni 5:25-27: „Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană.”

1 Ioan 3:2, 3: „Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea aşa cum este. Oricine are nădejdea aceasta în El se curăţeşte, după cum El este curat.”

„Cei care trăiesc pe pământ când mijlocirea lui Hristos se va încheia în sanctuarul de sus trebuie să stea în fața lui Dumnezeu fără un mijlocitor. Hainele lor trebuie să fie fără pată, caracterele lor trebuie să fie purificate de păcat prin sângele stropirii. Prin harul lui Dumnezeu și propriul lor efort stăruitor, ei trebuie să fie învingători în bătălia cu răul. În timp ce judecata de cercetare se derulează în cer, în timp ce păcatele credincioșilor căiți sunt îndepărtate din sanctuar, trebuie să existe o lucrare specială de curățire, sau de îndepărtare a păcatelor, în poporul lui Dumnezeu de pe pământ.”—Ibid., p. 425 engl. (24, În Sfânta Sfintelor).

Luni 24 iulie

2. JUDECATA DE CERCETARE

a. Cum descrie Daniel scena judecății? Daniel 7:9, 10.

Daniel 7:9, 10: „Mă uitam la aceste lucruri până când s-au aşezat nişte scaune de domnie. Şi un Îmbătrânit de zile a şezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada şi părul capului Lui era ca nişte lână curată; scaunul Lui de domnie era ca nişte flăcări de foc şi roţile lui, ca un foc aprins. Un râu de foc curgea şi ieşea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau şi de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ţinut judecata şi s-au deschis cărţile.”

„[Daniel 7:9, 10]. Astfel a fost prezentată vederii profetului marea și solemna zi când caracterele și viețile oamenilor urma să fi trecute în revistă înaintea Judecătorului întregului pământ, și fiecărui om i se va răsplăti ‚conform faptelor sale.’ Cel Îmbătrânit de Zile este Dumnezeu Tatăl... El, Sursa a toate ființele și Fântâna tuturor legilor, este Cel care prezidează la judecată. Și îngerii sfinți ca slujitori și martori, ‚zece mii de ori zece mii și mii de mii’ participă la acest mare tribunal.”—Marea luptă, p. 479 engl. (cap. 28, Față în față cu raportul vieții).

b. Cine se alătură în această judecată? Daniel 7:13, 14; Evrei 9:24.

Daniel 7:13, 14: „M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte şi iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel Îmbătrânit de zile şi a fost adus înaintea Lui. I s-a dat stăpânire, slavă şi putere împărătească, pentru ca să-I slujească toate popoarele, neamurile şi oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică şi nu va trece nicidecum şi Împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată.”

Evrei 9:24: „Căci Hristos n-a intrat într-un locaş de închinare făcut de mână omenească, după chipul adevăratului locaş de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu.”

„Venirea lui Hristos descrisă aici nu este a doua Sa venire pe pământ. El vine la Cel Îmbătrânit de zile pentru a primi domnia și slava și o împărăție, care va fi dată Lui la sfârșitul lucrării Sale ca mijlocitor. Această venire, și nu a doua Sa venire pe pământ, a fost prezisă în profeție că va avea loc la încheierea celor 2300 zile, în 1844. În prezența sfinților îngeri, Marele nostru Preot intră în sfânta sfintelor și acolo apare în prezența lui Dumnezeu pentru a Se angaja în ultimele etape ale slujirii Sale în favoarea omului — pentru a îndeplini judecata de cercetare și a face o ispășire pentru toți cei care sunt dovediți a fi îndreptățiți să aibă parte la beneficiile ei.”—Ibid.

„[Drepții morți] nu vor fi prezenți în persoană la tribunal când rapoartele lor sunt examinate și cazurile lor hotărâte. Isus va apărea ca avocat al lor, pentru a pleda în favoarea lor înaintea lui Dumnezeu.”—Ibid., p. 482 engl. (cap. 24, În Sfânta Sfintelor).

c. De unde știm că această venire a lui Hristos este undeva în cer, mai degrabă decât pe acest pământ? Psalmi 11:4.

Psalmi 11:4: „Domnul este în Templul Lui cel sfânt, Domnul Îşi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii Lui privesc şi pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.”

„Din Sfânta Sfintelor, se continuă marea lucrare de instruire. Îngerii lui Dumnezeu comunică cu oamenii. Hristos oficiază în sanctuar. Noi nu Îl urmăm pe Hristos în sanctuar așa cum ar trebui. Hristos și îngerii lucrează în inimile copiilor oamenilor. Biserica de sus, unită cu biserica de jos, duce lupta cea bună pe pământ. Trebuie să existe o curățire a sufletului aici pe pământ, în armonie cu curățirea sanctuarului din ceruri. Acolo vom vedea mai clar, așa cum suntem văzuți. Vom cunoaște, așa cum suntem cunoscuți.” —The Ellen G. White 1888 Materials, p. 27.

Marți 25 iulie

3. ÎNAINTE DE VENIREA LUI HRISTOS

a. Căsătoria lui Hristos cu împărăția Sa are loc înainte sau după întoarcerea Sa pe pământ? Ce simbolism este folosit pentru a reprezenta biserica? Apocalipsa 21:2; Luca 12:35, 36; Apocalipsa 19:9.

Apocalipsa 21:2: „Şi eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.”

Luca 12:35, 36: „Mijlocul să vă fie încins şi făcliile, aprinse. Şi să fiţi ca nişte oameni care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă.”

Apocalipsa 19:9: „Apoi mi-a zis: „Scrie: Ferice de cei chemaţi la ospăţul nunţii Mielului!” Apoi mi-a zis: „Acestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!”

„Venirea mirelui, prezentată aici vederii, are loc înainte de nuntă. Căsătoria reprezintă primirea de către Hristos a Împărăției Sale. Cetatea Sfântă, Noul Ierusalim, care este capitala și reprezentanta împărăției, este numită ‚mireasa, soția Mielului.’ Îngerul i-a spus lui Ioan: ‚Vino aici, îți voi arăta mireasa, soția Mielului.’ ‚El m-a dus departe în duhul,’ spune profetul, ‚și mi-a arătat cetatea cea mare, Ierusalimul cel sfânt, coborând din cer de la Dumnezeu.’ (Apocalipsa 21:9, 10). În mod clar, deci, biserica reprezintă Cetatea cea Sfântă, și fecioarele care ies să Îl întâlnească pe mire sunt un simbol al bisericii. În Apocalipsa, despre poporul lui Dumnezeu se spune că sunt oaspeți la cina de nuntă. (Apocalipsa 19:9). Dacă [sunt] oaspeți, ei nu pot fi reprezentați și ca mireasă. Hristos, după cum susține profetul Daniel, va primi de la Cel Îmbătrânit de zile din cer ‚stăpânirea, și slava și o împărăție;’ El va primi Noul Ierusalim, capitala împărăției Sale, ‚gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.’ (Daniel 7:14; Apocalipsa 21:2). După ce a primit împărăția, El va veni în slava Sa, ca Rege al regilor și Domn al domnilor, pentru mântuirea poporului Său, care vor ‚ședea cu Avraam, și Isaac și Iacov’ la masa Sa în împărăția Sa (Matei 8:11; Luca 22:30), pentru a participa la cina Mielului.”—Marea luptă, p. 426, 427 engl. (cap. 24, În sfânta sfintelor).

b. În ce rol vine Isus a doua oară? Apocalipsa 17:14; 19:16.

Apocalipsa 17:14: „Ei se vor război cu Mielul, dar Mielul îi va birui, pentru că El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Şi cei chemaţi, aleşi şi credincioşi care sunt cu El, de asemenea, îi vor birui.”

Apocalipsa 19:16: „Pe haină şi pe coapsă avea scris numele acesta: „Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor”.

„Isus iese ca un cuceritor puternic. Acum nu ca un ‚Om al Durerilor’, pentru a bea cupa amară a rușinii și vaiului, El vine, biruitor în cer și pe pământ, pentru a-i judeca pe cei vii și pe cei morți. ‚Credincios și Adevărat’, ‚în neprihănire El judecă și face război.’ Și ‚oștirile care erau în cer’ (Apocalipsa 19:11, 14) Îl urmează. Cu imnuri de melodii cerești, îngerii cei sfinți, o mulțime vastă, nenumărată, Îl însoțesc pe calea Sa. Firmamentul pare umplut cu chipuri strălucitoare — ‚de zece mii de ori zece mii, și mii de mii.’ Nicio peniță nu poate zugrăvi scena; nicio minte muritoare nu este capabilă să cuprindă splendoarea ei... Când norul cel viu vine și mai aproape, fiecare ochi Îl privește pe Prințul vieții. Nicio cunună de spini nu mai vatămă acum capul acela sfânt; ci o diademă de slavă se odihnește pe fruntea Sa sfântă. Înfățișarea Sa întrece strălucirea orbitoare a soarelui de la amiază. ‚Și El are pe haina Sa și pe coapsa Sa un nume scris, Regele regilor, și Domnul domnilor.’”—Ibid., p. 641 engl. (cap. 40, Poporul lui Dumnezeu salvat).

Miercuri 26 iulie

4. RĂSPLATA HOTĂRÂTĂ

a. Când este hotărâtă răsplata pentru cei sfinți și când este ea dată, de fapt? Apocalipsa 11:18; 22:12; 2 Timotei 4:7, 8.

Apocalipsa 11:18: „Neamurile se mâniaseră, dar a venit mânia Ta; a venit vremea să judeci pe cei morţi, să răsplăteşti pe robii Tăi proroci, pe sfinţi şi pe cei ce se tem de Numele Tău, mici şi mari, şi să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pământul!” ”

Apocalipsa 22:12: „Iată , Eu vin curând şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.”

2 Timotei 4:7, 8: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.”

„Prin examinarea de către rege a oaspeților de la sărbătoare este reprezentată o lucrare de judecată. Oaspeții la ospățul evangheliei sunt cei care susțin că Îi slujesc lui Dumnezeu, ale căror nume sunt scrise în cartea vieții. Însă nu toți cei care pretind că sunt creștini sunt adevărați ucenici. Înainte să fie dată răsplata finală, trebuie decis cine este pregătit să aibă parte la moștenirea celor neprihăniți. Această decizie trebuie luată înainte de a doua venire a lui Hristos pe norii cerului; pentru că atunci când El vine, răsplata Sa este cu El, ‚pentru a da fiecăruia după fapta lui.’ (Apocalipsa 22:12). Înaintea venirii Sale, deci, caracterul lucrării fiecărui om va fi fost stabilit, și fiecăruia dintre urmașii lui Hristos răsplata le va fi fost alocată conform faptelor sale.”—Parabolele Domnului, p. 310 engl. (cap. 24, Fără haina de nuntă).

b. Întrucât oamenii sunt judecați după lege, ce era necesar să fie revelat înainte de începerea judecății? Apocalipsa 11:19; Fapte 17:30; Iacov 4:17.

Apocalipsa 11:19: „Şi Templul lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis şi s-a văzut chivotul legământului Său, în Templul Său. Şi au fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pământ şi o grindină mare.”

Fapte 17:30: „Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască.”

Iacov 4:17: „Deci cine ştie să facă bine şi nu face săvârşeşte un păcat!”

„Îngerul a spus: ‚Dacă lumina vine, și acea lumină este dată la o parte sau respinsă, atunci vine condamnare și neplăcerea lui Dumnezeu; însă înainte de a veni lumina, nu există păcat, pentru că nu există nicio lumină pe care ei să o respingă.’ ”—Mărturii pentru comunitate, vol. 1, p. 116 engl. (cap. 16, Timpul pentru începerea Sabatului).

c. Ce este înăuntrul chivotului legământului și ce aflăm despre sanctuarul ceresc? Evrei 9:4; 8:5.

Evrei 9:4: „El avea un altar de aur pentru tămâie (engl.: cădelniță de aur) şi chivotul legământului, ferecat peste tot cu aur. În chivot erau un vas de aur cu mană, toiagul lui Aaron, care înfrunzise, şi tablele legământului.”

Evrei 8:5: „Ei fac o slujbă care este chipul şi umbra lucrurilor cereşti, după poruncile primite de Moise de la Dumnezeu, când avea să facă cortul: „Ia seama”, i s-a zis, „să faci totul după chipul care ţi-a fost arătat pe munte.” ”

„În Sfânta Sfintelor am văzut un chivot; deasupra și lateral era aur din cel mai pur. La fiecare capăt al chivotului era un heruvim frumos, cu aripile sale întinse deasupra lui. Chipurile lor erau întoarse unul către celălalt, și ei priveau în jos. Între îngeri era o cădelniță de aur. Deasupra chivotului, unde stăteau îngerii, era o slavă extraordinar de strălucitoare, care arăta ca un tron unde stătea Dumnezeu. Isus stătea lângă chivot, și când rugăciunile sfinților se ridicau spre El, tămâia din cădelniță fumega, și El prezenta rugăciunile lor cu fumul tămâii Tatălui Său. În chivot era vasul de aur cu mană, toiagul lui Aaron care înmugurise, și tablele de piatră, care erau împachetate laolaltă ca o carte. Isus le-a deschis, și am văzut cele zece porunci scrise pe ele cu degetul lui Dumnezeu.”—Experiențe și viziuni (Scrieri timpurii), p. 32 engl. (cap. Viziuni ulterioare).

Joi 27 iulie

5. ZIUA ISPĂȘIRII

a. Descrieți ziua ispășirii din sistemul levitic și explicați cum era simbolizată în aceasta ștergerea păcatelor. Levitic 16:29, 30; 23:27, 30.

Levitic 16:29, 30: „Aceasta să vă fie o lege veşnică: în luna a şaptea, în a zecea zi a lunii, să vă smeriţi sufletele, să nu faceţi nicio lucrare, nici băştinaşul, nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru. Căci în ziua aceasta se va face ispăşire pentru voi, ca să vă curăţiţi: veţi fi curăţiţi de toate păcatele voastre înaintea Domnului.”

Levitic 23:27, 30: „În ziua a zecea a acestei a şaptea luni, va fi Ziua Ispăşirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc... 30Pe oricine va face în ziua aceea vreo lucrare oarecare, îl voi nimici din mijlocul poporului lui.”

„Curățirea propriu-zisă a celui ceresc va fi realizată prin îndepărtarea sau ștergerea, păcatelor care sunt înregistrate acolo. Însă înainte ca aceasta să poată fi realizată, trebuie să existe o examinare a cărților de rapoarte pentru a determina cine, prin căință de păcat și credință în Hristos, are dreptul la beneficiile ispășirii Lui. Curățirea sanctuarului implică, de aceea, o lucrare de investigare — o lucrare de judecată. Această lucrare trebuie să fie îndeplinită înainte de venirea lui Hristos pentru a răscumpăra poporul Său; pentru că atunci când El vine, răsplata Sa este cu El pentru a da fiecărui om conform faptelor Sale (Apocalipsa 22:12).”—Marea luptă, p. 421, 422 engl. (cap. 23, Ce este Sanctuarul?).

b. Cum ar trebui să fie afectate alegerile noastre zilnice de cunoașterea acestei realități? 2 Corinteni 6:2.

2 Corinteni 6:2: „Căci El zice: „La vremea potrivită, te-am ascultat; în ziua mântuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.”

„Cei care reduc la tăcere o conștiință vinovată, la gândul că pot să schimbe un curs greșit de acțiune atunci când doresc, că pot glumi cu invitațiile îndurării, și totuși să fie mereu și mereu impresionați, urmează acest curs punându-se în pericol. Ei cred că după ce și-au pus toată influența de partea marelui rebel, într-un moment extrem, când îi înconjoară pericolul, ei vor schimba conducătorii. Însă aceasta nu se întâmplă atât de ușor. Experiența, educația, disciplina unei vieți de îngăduință păcătoasă, a modelat atât de profund caracterul, încât ei nu mai pot primi atunci chipul lui Isus. Dacă nu ar fi strălucit nicio lumină pe calea lor, cazul lor ar fi fost diferit. Îndurarea ar putea, poate, să intervină, și să lea dea o ocazie de a accepta propunerile ei, însă după ce lumina a fost atât de mult timp respinsă și disprețuită, ea va fi în cele din urmă retrasă.”—Patriarhi și profeți, p. 269 engl. (cap. 23, Plăgile din Egipt).

Vineri 28 iulie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. De unde știm că timpul ștergerii păcatelor trebuie să preceadă a doua venire a lui Isus?

2. De unde știm că venirea lui Hristos din Daniel 7 are loc în Sfânta Sfintelor din cer mai degrabă decât pe acest pământ?

3. Explicați cum căsătoria simbolizează acceptarea de către Hristos a împărăției Sale, mai degrabă decât căsătoria cu biserica Sa.

4. Doar cum poate cineva să fie judecat în mod drept, dovedind astfel nevoia ca Sfânta Sfintelor să fie revelată înainte de judecată?

5. Ce eveniment din Vechiul Testament prefigura ștergerea păcatelor?