Lecția 7. Taina evangheliei

Text de memorizat: „Cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăția slavei tainei acesteia între neamuri, și anume Hristos în voi, nădejdea slavei.” (Coloseni 1:27)

„Putem înțelege într-atât modul Său de procedare cu noi, și motivele de care este El mânat, încât să discernem iubirea Sa și îndurarea Sa nemărginite, unite cu putere infinită. Putem înțelege atât de mult din scopurile Sale cât este spre binele nostru să știm; și dincolo de aceasta trebuie încă să ne încredem în puterea celui Atotputernic, în dragostea și înțelepciunea Tatălui și Suveranului a toate.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 699 engl. (cap. 85, Misterele Bibliei – o dovadă a inspirației ei).

Studiu recomandat: Educația, p. 169-172 engl. (cap. 18, Misterele Bibliei).

Duminică 12 februarie

1. PASAJE DIN SCRIPTURĂ GREU DE ÎNȚELES

a. Ce remarcă Petru cu privire la unele scrieri ale lui Pavel? 2 Petru 3:14-17. Ce ar trebui să înțelegem despre unele lucruri din Scriptură? Deuteronomul 29:29.

2 Petru 3:14-17: „De aceea, preaiubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, fără vină şi în pace. Să credeţi că îndelunga răbdare a Domnului nostru este mântuire, cum v-a scris şi preaiubitul nostru frate Pavel, după înţelepciunea dată lui, ca şi în toate epistolele lui, când vorbeşte despre lucrurile acestea. În ele sunt unele lucruri greu de înţeles, pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor. Voi deci, preaiubiţilor, ştiind mai dinainte aceste lucruri, păziţi-vă, ca nu cumva să vă lăsaţi târâţi de rătăcirea acestor nelegiuiţi şi să vă pierdeţi tăria.”

Deuteronomul 29:29: „Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre şi ale copiilor noştri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele legii acesteia.”

„Oameni cu abilități au devotat o viață întreagă de studiu și rugăciune cercetării Scripturilor, și totuși sunt multe pasaje în Biblie care nu au fost pe deplin explorate. Unele pasaje din Scriptură nu vor fi niciodată înțelese perfect până când în viața viitoare Hristos le va explica. Există mistere de clarificat, afirmații pe care mintea umană nu le poate armoniza. Și vrăjmașul va căuta să stârnească discuții asupra acestor puncte, care ar fi mai bine să rămână nediscutate.” — Slujitorii evangheliei, p. 312 engl. (cap. 8, Pericole).

b. Cu ce atitudine trebuie să ne apropiem de Scriptură? Ioan 7:17.

Ioan 7:17: „Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învăţătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine.”

„Spiritul cu care vii să cercetezi Scripturile va determina caracterul asistentului care e lângă tine. Îngerii din lumea de lumină vor fi cu cei care în umilința inimii caută călăuzire divină. Dar dacă Biblia este deschisă fără reverență, cu un sentiment de auto-suficiență, dacă inima este plină de prejudecată, Satan este lângă tine, și el va pune afirmațiile clare ale Cuvântului lui Dumnezeu într-o lumina pervertită.” — Mărturii pentru predicatori, p. 108 engl. (cap. 3, Sfintele Scripturi).

Luni 13 februarie

2. DISCERNÂND TAINELE

a. Ce lucruri specifice a revelat Dumnezeu lui Pavel pentru ca el să le împărtășească restului lumii? Romani 16:25, 26; Coloseni 1:27.

Romani 16:25, 26: „Iar Aceluia care poate să vă întărească, după Evanghelia mea şi propovăduirea lui Isus Hristos – potrivit cu descoperirea tainei care a fost ţinută ascunsă timp de veacuri, dar a fost arătată acum prin scrierile prorocilor şi, prin porunca Dumnezeului celui veşnic, a fost adusă la cunoştinţa tuturor neamurilor, ca să asculte de credinţă.”

Coloseni 1:27: „cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăţia slavei tainei acesteia între neamuri, şi anume Hristos în voi, nădejdea slavei.”

„Pentru Pavel, crucea era obiectul de interes suprem. De când fusese oprit din cariera sa de persecutor al urmașilor Nazarineanului crucificat, el nu încetase niciodată să se laude cu crucea. La acel moment îi fusese dată o descoperire a dragostei infinite a lui Dumnezeu, așa cum a fost revelată în moartea lui Hristos; și o transformare minunată fusese îndeplinită în viața sa, aducând toate planurile și scopurile sale în armonie cu cerul. Din acel ceas el fusese un om nou în Hristos. El cunoștea din experiență personală că atunci când un păcătos privește o dată dragostea Tatălui, așa cum se vedea aceasta în sacrificiul Fiului Său, și se supune influenței divine, are loc o schimbare a inimii, și de atunci înainte Hristos este totul și în tot.” — Istoria faptelor apostolilor, p. 245 engl. (cap. 24, Corint).

b. Dacă ceva din Scriptură este greu de înțeles, de ce chiar ar trebui să încercăm să cercetăm acel subiect? 2 Timotei 3:16, 17.

2 Timotei 3:16-17: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.”

„Crucea lui Hristos este toată acoperită cu reproș și stigmă, totuși ea este speranța de viață și înălțare a omului. Nimeni nu poate înțelege taina evlaviei atâta timp cât se rușinează să poarte crucea lui Hristos. Nimeni nu va fi capabil să discearnă și să aprecieze binecuvântările pe care Hristos le-a cumpărat pentru om cu un cost infinit pentru Sine, dacă nu este dispus să sacrifice cu bucurie comorile pământești, ca să devină urmaș al Său. Fiecare tăgăduire de sine și sacrificiu făcut pentru Hristos îl îmbogățesc pe dătător, și fiecare suferință și fiecare reproș îndurate pentru scumpul Său nume cresc bucuria finală și răsplata nemuritoare din împărăția slavei.” — Confrontation, p. 93.

c. Explicați de ce avem nevoie, pentru a ajunge la concluzii corecte. Ioan 16:13.

Ioan 16:13: „Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul, căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare.”

„Fără călăuzirea Duhului Sfânt noi vom fi în mod continuu sub riscul de a răstălmăci scripturile sau de a le interpreta greșit. Există multă lectură a Bibliei care este fără folos și în multe cazuri este o pagubă clară. Când cuvântul lui Dumnezeu este deschis fără reverență și fără rugăciune; când gândurile și afecțiunile nu sunt fixate asupra lui Dumnezeu sau în armonie cu voința Sa, mintea este întunecată de îndoială; și prin chiar studiul Bibliei, scepticismul crește. Vrăjmașul ia controlul asupra gândurilor și el sugerează interpretări care nu sunt corecte.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 704, 705 engl. (cap. 85, Misterele Bibliei, o dovadă a inspirației ei).

Marți 14 februarie

3. LEGEA MORALĂ REGALĂ

a. Contrar crezului obișnuit, de unde știm că legea celor Zece porunci nu a fost desființată la cruce? Iacov 2:8, 9.

Iacov 2:8, 9: „Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, bine faceţi. Dar, dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat şi sunteţi osândiţi de Lege ca nişte călcători de lege.”

„Mulți învățători religioși apreciază că Hristos prin moartea Sa a abolit legea, și că oamenii sunt de acolo înainte liberi de cerințele ei. Există unii care o reprezintă ca pe un jug greu, și în contrast cu robia legii, ei prezintă libertatea de care te poți bucura sub evanghelie. Însă nu în acest mod au privit profeții și apostolii legea cea sfântă a lui Dumnezeu. David a spus: ‚Voi umbla în libertate: pentru că eu caut preceptele Tale.’ (Psalmi 119:45). Apostolul Iacov, cel care a scris după moartea lui Hristos, s-a referit la ‚legea regală’ și ‚legea perfectă a libertății.’ (Iacov 2:8; 1:25, engl. KJV). Și scriitorul Apocalipsei, la o jumătate de secol după răstignire, rostește o binecuvântare asupra celor care ‚îndeplinesc poruncile, ca să aibă drept la pomul vieții și să intre pe porți în cetate.’ (Apocalipsa 22:14, engl. KJV).” — Marea luptă, p. 466 engl. (cap. 27, Redeșteptări moderne).

„Când cineva se predă lui Hristos, mintea este adusă sub controlul legii; însă este legea regală, care proclamă libertate fiecărui captiv. Devenind una cu Hristos, omul este făcut liber. Supunere față de voința lui Hristos înseamnă restaurarea naturii umane la nivelul de perfecțiune.” — Pe urmele Marelui Medic, p.131 engl. (cap. 8, Medicul, un educator).

b. Ce lege definește [ce înseamnă] să îl iubim pe aproapele ca pe noi înșine? Romani 13:9; compară cu Exodul 20:1-17.

Romani 13:9: „De fapt: „Să nu preacurveşti, să nu ucizi, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti” şi orice altă poruncă mai poate fi se cuprind în porunca aceasta: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”

Exodul 20:1-17: „Atunci, Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte şi a zis: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. Să nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui. Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit, de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău. Să nu ucizi. Să nu preacurveşti. Să nu furi. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău. Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.”

„Primele patru din cele zece porunci sunt rezumate în marele precept: ‚Să Îl iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta.’ Ultimele șase sunt incluse în celălalt: ‚Să îl iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.’ Ambele aceste porunci sunt o expresie a principiului iubirii. Prima nu poate fi ținută și a doua încălcată, nici nu poate fi ținută a doua și prima încălcată. Când Dumnezeu are locul de drept pe tronul inimii, semenului nostru îi va fi dat locul corect. Îl vom iubi ca pe noi înșine. Și doar atunci când Îl iubim în mod suprem pe Dumnezeu este posibil să îl iubim fără parțialitate pe semenul nostru...

Hristos i-a învățat pe ascultătorii Săi că legea lui Dumnezeu nu este multe precepte separate, dintre care unele sunt importante, în timp ce altele sunt de mică importanță, și pot fi ignorate fără teamă de consecințe. Domnul nostru prezintă primele patru și ultimele șase porunci ca un întreg divin, și ne învață că dragostea pentru Dumnezeu va fi arătată prin ascultare de toate poruncile Sale.” — Hristos, Lumina lumii, p. 607 engl. (cap. 66, Controversa).

Miercuri 15 februarie

4. JUDECAT DE LEGE

a. Explicați implicațiile vaste ale judecății efectuate asupra omenirii. Eclesiastul 11:9; Romani 14:10; 2 Corinteni 5:10; Evrei 9:27.

Eclesiastul 11:9: „Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi, dar să ştii că, pentru toate acestea, te va chema Dumnezeu la judecată.”

Romani 14:10: „Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.”

2 Corinteni 5:10: „Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.”

Evrei 9:27: „Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata.”

„Toți vor fi judecați conform luminii care a fost dată. Domnul își trimite ambasadorii Săi cu un mesaj de salvare, și pe cei care aud, El îi va considera răspunzători pentru modul în care tratează cuvintele servilor Săi. Cei care caută în mod sincer după adevăr, vor face o cercetare atentă, în lumina cuvântului lui Dumnezeu, a doctrinelor care le sunt prezentate.” —Istoria faptelor apostolilor, p. 232 engl. (cap. 23, Berea și Atena).

b. Ce standard va fi folosit la judecată? Iacov 2:12.

Iacov 2:12: „Să vorbiți și să lucrați ca niște oameni care au să fie judecați de o lege a slobozeniei.”

c. Care lege este aceasta? Iacov 2:11; compară cu Exodul 20.

Iacov 2:11: „Căci Cel ce a zis: „Să nu preacurveşti” a zis şi: „Să nu ucizi.” Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii.”

Exodul 20: 2-17: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. Să nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui. Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit, de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău. Să nu ucizi. Să nu preacurveşti. Să nu furi. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău. Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.”

„În învățăturile Sale, Hristos a arătat cât de departe ajung principiile legii rostite de pe Sinai. El a făcut o aplicare vie a acelei legi ale căror principii rămân pentru totdeauna marele standard de neprihănire – standardul după care toți vor fi judecați în marea zi când se va ține judecata și vor fi deschise cărțile.” — Solii alese, vol. 1, p. 211 engl. (cap. 26, Legea desăvârșită).

„Legea lui Dumnezeu este standardul după care vor fi testate la judecată caracterele și viețile oamenilor. Înțeleptul spune: ‚Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui: pentru că aceasta este întreaga datorie a omului. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată.’ (Eclesiastul 12:13, 14 engl. KJV.). Apostolul Iacov îi îndeamnă pe frații săi: ‚Așa să vorbiți, și așa să faceți, ca unii care vor fi judecați de legea libertății.’ (Iacov 2:12 engl. KJV.) ” — Marea luptă, p. 482 engl. (cap. 28, Față în față cu raportul vieții).

„Când se va ține judecata și cărțile vor fi deschise, și fiecare om va fi judecat conform celor scrise în cărți, atunci tablele de piatră, ascunse de Dumnezeu până în acea zi, vor fi prezentate în fața lumii ca standardul neprihănirii. Atunci bărbații și femeile vor vedea că ascultarea de legea perfectă a lui Dumnezeu este condiția preliminară pentru mântuirea lor. Nimeni nu va găsi scuză pentru păcat. Conform principiilor neprihănite ale acelei legi, oamenii vor primi sentința de viață sau de moarte.” — Solii alese, vol. 1, p. 225 engl. (cap. 28, Vrăjmășia lui Satan contra legii).

Joi 16 februarie

5. LEGEA CA ÎNDRUMĂTOR

a. Care este scopul pentru înțelegerea legii sau cunoașterea adevărului? Ioan 3:18-21; Romani 7:7.

Ioan 3:18-21: „Oricine crede în El nu este judecat, dar cine nu crede a şi fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu. Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele. Dar cine lucrează după adevăr vine la lumină, pentru ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.”

Romani 7:7: „Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nicidecum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decât prin Lege. De pildă, n-aş fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: „Să nu pofteşti!”.

„Primul pas în reconcilierea cu Dumnezeu este convingerea de păcat. ‚Păcatul este încălcarea legii.’ ‚Prin lege vine cunoștința păcatului.’ (1 Ioan 3:4 engl. KJV; Romani 3:20). Pentru a vedea această vină, păcătosul trebuie să testeze caracterul său după marele standard de neprihănire al lui Dumnezeu. Acesta este o oglindă care arată perfecțiunea unui caracter neprihănit și îl face în stare să discearnă propriile defecte din al său.” — Marea luptă, p. 467 engl. (cap. 27, Redeșteptări moderne).

b. Expunând starea noastră reală, ce face legea cu acea descoperire? Galateni 3:24.

Galateni 3:24: „Astfel, Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă.”

„Sunt întrebată cu privire la legea din Galateni. Care lege este îndrumătorul care ne aduce la Hristos? Eu răspund: Ambele, atât legea ceremonială, cât și codul moral al celor zece porunci. Hristos a fost temelia întregului sistem religios iudaic. Moartea lui Abel a fost în urma refuzului lui Cain de a accepta planul lui Dumnezeu în școala ascultării, pentru a fi salvat de sângele lui Isus Hristos, simbolizat de jertfele care indicau spre Hristos. Cain a refuzat vărsarea sângelui, care simboliza sângele lui Hristos ce urma să fie vărsat pentru lume. Acest întreg ceremonial a fost pregătit de Dumnezeu, și Hristos a devenit temelia întregului sistem. Acesta este începutul lucrării sale ca îndrumător pentru a-i face pe agenții umani păcătoși să mediteze la Hristos.” — Comentarii Biblice ale Vechiului Testament, vol. 6, p. 1109 engl. (cap. referitor la Galateni 2).

Vineri 17 februarie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Cât de importantă este în studiul Bibliei pregătirea personală a inimii?

2. Cum este posibil să înțelegem în mod corect ceva atât de tainic ca evanghelia mântuirii?

3. Care sunt motivele datorită cărora înțelegem că după cruce, legea este încă valabilă?

4. Care este marele standard de caracter ce reprezintă o condiție preliminară pentru viața veșnică?

5. De ce este necesar ca legea, îndrumătorul nostru, să ne aducă la Hristos?