Lecția 8. Sacrificiul suprem

Text de memorat: „Să știi de aceea și să înțelegi, că de la ieșirea poruncii de a restaura și de a construi Ierusalimul până la Mesia Prințul vor fi șapte săptămâni și șaizeci și două de săptămâni; strada va fi construită din nou și zidul, chiar în timpuri de necaz.” (Daniel 9:25, BTF)

„Sângele lui Hristos, în timp ce urma să îl elibereze de condamnarea legii pe păcătosul căit, nu urma să anuleze păcatul; acesta urma să fie înregistrat în sanctuar până la ispășirea finală; astfel în simbol sângele jertfei pentru păcat îndepărta păcatul de la cel căit, însă acesta rămânea în sanctuar până la Ziua Ispășirii.”—Patriarhi și profeți, p. 357 engl. (cap. 30, Sanctuarul și serviciile sale).

Studiu recomandat: Profeți și regi, p. 607-627 engl. (cap. 50, Ezra, preot și cărturar; cap. 51, O înviorare spirituală).

Duminică 13 august

1. ÎNCEPUTUL PROFEȚIEI

a. Când începe întreaga profeție despre cele 70 de săptămâni? Daniel 9:25.

Daniel 9:25: „Să știi de aceea și să înțelegi, că de la ieșirea poruncii de a restaura și de a construi Ierusalimul până la Mesia Prințul vor fi șapte săptămâni și șaizeci și două de săptămâni; strada va fi construită din nou și zidul, chiar în timpuri de necaz.” (BTF)

b. Ce alte decrete au fost date, care nu au îndeplinit condițiile profeției? Ezra 1:1-4; 6:1-12; Neemia 2:1-8.

Ezra 1:1-4: „În cel dintâi an al lui Cirus, împăratul perşilor, ca să se împlinească cuvântul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cirus, împăratul perşilor, care a pus să se facă prin viu grai şi prin scris vestirea aceasta în toată împărăţia lui: „Aşa vorbeşte Cirus, împăratul perşilor: ‘Domnul Dumnezeul cerurilor mi-a dat toate împărăţiile pământului şi mi-a poruncit să-I zidesc o casă la Ierusalim, în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Dumnezeul lui să fie cu el şi să se suie la Ierusalim, în Iuda, şi să zidească acolo Casa Domnului Dumnezeului lui Israel! El este adevăratul Dumnezeu, care locuieşte la Ierusalim. Oriunde locuiesc rămăşiţe din poporul Domnului, oamenii din locul acela să le dea argint, aur, avere şi vite, pe lângă daruri de bunăvoie pentru Casa lui Dumnezeu, care este la Ierusalim!’”

Ezra 6:1-12: „Atunci, împăratul Darius a dat poruncă să se facă cercetări în casa scrisorilor unde se puneau vistieriile în Babilon. Şi s-a găsit la Ahmeta, capitala ţinutului Mediei, un sul pe care era scrisă această aducere aminte: „În anul întâi al domniei împăratului Cirus, împăratul Cirus a dat această poruncă privitoare la Casa lui Dumnezeu din Ierusalim: ‘Casa să fie zidită iarăşi, ca să fie un loc unde să se aducă jertfe, şi să aibă temelii tari. Să aibă o înălţime de şaizeci de coţi, o lăţime de şaizeci de coţi, trei rânduri de pietre cioplite şi un rând de lemn nou. Cheltuielile vor fi plătite din casa împăratului. Mai mult, uneltele de aur şi de argint ale Casei lui Dumnezeu pe care le luase Nebucadneţar din Templul de la Ierusalim şi le adusese la Babilon să fie date înapoi, duse în Templul din Ierusalim, la locul unde erau, şi puse în Casa lui Dumnezeu.’” „Acum, Tatnai, dregătorul de dincolo de râu, Şetar-Boznai şi tovarăşii voştri de slujbă din Afarsac, care locuiţi dincolo de râu, depărtaţi-vă de locul acesta. Lăsaţi să meargă înainte lucrările acestei Case a lui Dumnezeu. Dregătorul iudeilor şi bătrânii iudeilor s-o zidească iarăşi pe locul unde era. Iată porunca pe care o dau cu privire la ce veţi avea de făcut faţă de aceşti bătrâni ai iudeilor, pentru zidirea acestei Case a lui Dumnezeu: cheltuielile, luate din averile împăratului venite din birurile de dincolo de râu, să fie plătite îndată oamenilor acestora, ca să nu înceteze lucrul. Lucrurile trebuincioase pentru arderile-de-tot ale Dumnezeului cerurilor – viţei, berbeci şi miei, grâu, sare, vin şi untdelemn – să li se dea, la cerere, preoţilor din Ierusalim zi de zi şi fără nicio lipsă, ca să aducă jertfe de bun miros Dumnezeului cerurilor şi să se roage pentru viaţa împăratului şi a fiilor lui. Şi iată porunca pe care o dau cu privire la oricine va călca porunca aceasta: Să se scoată din casa lui o bârnă, s-o ridice ca să fie spânzurat pe ea, şi casa să i se prefacă într-o grămadă de gunoi. Dumnezeul care a pus să locuiască în locul acela Numele Lui să răstoarne pe orice împărat şi pe orice popor care ar întinde mâna să calce cuvântul meu, ca să nimicească această Casă a lui Dumnezeu din Ierusalim! Eu, Darius, am dat porunca aceasta. Să fie împlinită întocmai!”

Neemia 2:1-8: „În luna Nisan, anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe, pe când vinul era înaintea lui, am luat vinul şi l-am dat împăratului. Niciodată nu fusesem trist înaintea lui. Împăratul mi-a zis: „Pentru ce ai faţa tristă? Totuşi nu eşti bolnav; nu poate fi decât o întristare a inimii.” Atunci m-a apucat o mare frică şi am răspuns împăratului: „Trăiască împăratul în veac! Cum să n-am faţa tristă când cetatea în care sunt mormintele părinţilor mei este nimicită şi porţile ei sunt arse de foc?” Şi împăratul mi-a zis: „Ce ceri?” Eu m-am rugat Dumnezeului cerurilor şi am răspuns împăratului: „Dacă găseşte cu cale împăratul şi dacă robul tău îi este plăcut, trimite-mă în Iuda, la cetatea mormintelor părinţilor mei, ca s-o zidesc din nou.” Împăratul, lângă care şedea şi împărăteasa, mi-a zis atunci: „Cât va ţine călătoria ta şi când te vei întoarce?” Împăratul a găsit cu cale să mă lase să plec şi i-am hotărât o vreme. Apoi am zis împăratului: „Dacă găseşte împăratul cu cale, să mi se dea scrisori pentru dregătorii de dincolo de râu, ca să mă lase să trec şi să intru în Iuda, şi o scrisoare pentru Asaf, păzitorul pădurii împăratului, ca să-mi dea lemne să fac grinzi pentru porţile cetăţuiei de lângă casă, pentru zidul cetăţii şi pentru casa în care voi locui.” Împăratul mi-a dat aceste scrisori, căci mâna cea bună a Dumnezeului meu era peste mine.”

c. Care este singurul decret care îndeplinește condiția de a restaura întregul sistem al Iudeii — inclusiv autoritatea religioasă și judiciară, plus finanțele? Ezra 7:11-26.

Ezra 7:11-26: „Iată cuprinsul scrisorii date de împăratul Artaxerxe preotului şi cărturarului Ezra, care învăţa poruncile şi legile Domnului cu privire la Israel: „Artaxerxe, împăratul împăraţilor, către Ezra, preotul şi cărturarul iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, şi aşa mai departe: Am dat poruncă să se lase să plece aceia din poporul lui Israel, din preoţii şi din leviţii lui care se află în împărăţia mea şi care vor să plece cu tine la Ierusalim. Tu eşti trimis de împăratul şi de cei şapte sfetnici ai lui să cercetezi în Iuda şi Ierusalim, după Legea Dumnezeului tău, care este în mâinile tale, şi să duci argintul şi aurul pe care împăratul şi sfetnicii săi l-au dăruit cu dragă inimă Dumnezeului lui Israel, a cărui locuinţă este la Ierusalim, tot argintul şi aurul pe care-l vei găsi în tot ţinutul Babilonului şi darurile de bunăvoie făcute de popor şi preoţi pentru Casa Dumnezeului lor la Ierusalim. Ca urmare, vei avea grijă să cumperi cu argintul acesta viţei, berbeci, miei şi ce trebuie pentru darurile de mâncare şi jertfele de băutură şi să le aduci pe altarul Casei Dumnezeului vostru la Ierusalim. Cu celălalt argint şi aur să faceţi ce veţi crede de cuviinţă, tu şi fraţii tăi, potrivit cu voia Dumnezeului vostru. Pune înaintea Dumnezeului din Ierusalim uneltele care-ţi vor fi încredinţate pentru slujba Casei Dumnezeului tău. Să scoţi din casa vistieriilor împăratului ce va trebui pentru celelalte cheltuieli pe care le vei avea de făcut cu privire la Casa Dumnezeului tău. Eu, împăratul Artaxerxe, dau poruncă tuturor vistiernicilor de dincolo de râu să dea îndată lui Ezra, preot şi cărturar iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, tot ce vă va cere, până la o sută de talanţi de argint, o sută de cori de grâu, o sută de baţi de vin, o sută de baţi de untdelemn şi sare câtă va vrea. Tot ce este poruncit de Dumnezeul cerurilor să se facă întocmai pentru Casa Dumnezeului cerurilor, pentru ca să nu vină mânia Lui asupra împărăţiei, asupra împăratului şi asupra fiilor săi. Vă facem cunoscut că nu puteţi pune nici bir, nici dare, nici vamă de trecere peste niciunul din preoţi, din leviţi, din cântăreţi, din uşieri, din slujitorii Templului şi din slujitorii acestei Case a lui Dumnezeu. Şi tu, Ezra, după înţelepciunea lui Dumnezeu pe care o ai, pune judecători şi dregători care să facă dreptate la tot poporul de dincolo de râu, tuturor celor ce cunosc legile Dumnezeului tău şi fă-le cunoscute celor ce nu le cunosc. Oricine nu va păzi întocmai Legea Dumnezeului tău şi legea împăratului să fie osândit la moarte, la surghiun, la o gloabă sau la temniţă.”

„În capitolul al șaptelea al cărții Ezra se găsește decretul. Versetele 12-26. În cea mai completă formă a sa, el a fost emis de Artaxerxes, regele Persiei, în [anul] 457 î.Hr. Însă în Ezra 6:14 se spune despre casa Domnului aflată la Ierusalim că a fost construită ‚conform poruncii [‚decretului’, margine]’ lui Cir, și Darius, și Artaxerxes, regele Persiei.’ Acești trei regi, dând, reafirmând și completând decretul, l-au adus la desăvârșirea cerută de profeție pentru a marca cei 2300 de ani. Luând 457 î.Hr. ca timpul când decretul a fost completat, ca dată a poruncii, s-a văzut că fiecare specificație a profeției cu privire la cele șaptezeci de săptămâni s-a împlinit.”—Marea luptă, p. 326, 327 engl. (cap. 18)

Luni 14 august

2. MESIA REVELAT

a. Când S-a revelat Mesia, arătând că începuse săptămâna a 70-a — și care era vârsta lui Isus atunci când a început această secvență cronologică? Ioan 1:29, 41; Matei 3:16, 17; Fapte 10:38; Luca 3:23.

Ioan 1:29, 41: „A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!... 41El, cel dintâi, a găsit pe fratele său Simon şi i-a zis: „Noi am găsit pe Mesia” (care, tălmăcit, înseamnă: „Hristos”).”

Matei 3:16, 17: „De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit din apă. Şi, în clipa aceea, cerurile s-au deschis şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel şi venind peste El. Şi din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.” ”

Fapte 10:38: „cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul, căci Dumnezeu era cu El.”

Luca 3:23: „Isus avea aproape treizeci de ani când a început să înveţe pe norod; şi era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli.”

„ ‚De la ieșirea poruncii de a restaura și construi Ierusalimul până la Mesia, Prințul, vor fi șapte săptămâni și șaizeci și două de săptămâni’— adică, șaizeci și nouă, sau 483 de ani. Decretul lui Artaxerxes a intrat în vigoare în toamna anului 457 î. Hr. De la această dată, 483 de ani se întind până la toamna anului 27 d. Hr. ... La acel moment, această profeție a fost îndeplinit. Cuvântul ‚Mesia’ înseamnă ‚Cel Uns’. În toamna anului 27 d. Hr., Hristos a fost botezat de Ioan și a primit ungerea Duhului. Apostolul Petru mărturisește că ‚Dumnezeu l-a uns pe Isus din Nazaret cu Duhul Sfânt și cu putere.’ Fapte 10:38... După botezul Său, El a mers în Galilea, ‚predicând evanghelia împărăției lui Dumnezeu, și spunând, ‚S-a împlinit timpul (vremea).’’ (Marcu 1:14:15).”—Marea luptă, p. 327 engl. (18, Un reformator american).

b. Cum a revelat această profeție un aspect cheie al slujirii Sale (Daniel 8 și 9) și al evangheliei veșnice? Marcu 1:14, 15; Evrei 4:15, 16.

Marcu 1:14, 15: „După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galileea şi propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu. El zicea: „S-a împlinit vremea şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape . Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie.” ”

Evrei 4:15, 16: „Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat. Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.”

„Hristos Însuși îi trimisese [pe ucenici] cu solia: ‚S-a împlinit vremea și împărăția lui Dumnezeu este aproape: pocăiți-vă și credeți evanghelia.’ (Marcu 1:15). Acea solie se baza pe profeția din Daniel 9.”—Ibid., p. 345 (cap. 19).

„La expirarea ‚timpului’— cele șaizeci și nouă de săptămâni din Daniel 9, care se întindeau până la Mesia, ‚Cel Uns’—Hristos primise ungerea Duhului după botezarea Sa de către Ioan în Iordan. Și ‚împărăția lui Dumnezeu’, despre care ei declaraseră că era aproape, a fost întemeiată de moartea lui Hristos. Această împărăție nu era, așa cum fuseseră ei învățați să creadă, o împărăție pământească. Nu era nici acea împărăție viitoare, nemuritoare, care va fi instaurată când ‚împărăția și stăpânirea, și măreția împărăției de sub întregul cer va fi dată poporului sfinților Celui Preaînalt;’ acea împărăție veșnică, în care ‚toate domniile Îi vor sluji și vor asculta de El.’ (Daniel 7:27). După cum este folosită în Biblie, expresia ‚împărăția lui Dumnezeu’ este utilizată pentru a face referire atât la împărăția harului, cât și la împărăția slavei... Tronul harului reprezintă împărăția harului; pentru că existența unui tron implică existența unei împărății. În multe dintre parabolele Sale, Hristos folosește expresia ‚împărăția cerului’ pentru a desemna lucrarea harului divin asupra inimilor oamenilor.”—Ibid., p. 347 engl. (cap. 19, Lumină prin întuneric).

Marți 15 august

3. ÎMPLINIREA PROFEȚIEI

a. Cu ce S-a preocupat Isus în timpul slujirii Sale și ce s-a întâmplat exact la timpul stabilit? Ioan 7:6-8; 19:16-18, 28-30; 20:30, 31.

Ioan 7:6-8: „Isus le-a zis: „Vremea Mea n-a sosit încă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică. Pe voi lumea nu vă poate urî; pe Mine Mă urăşte, pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele. Suiţi-vă voi la praznicul acesta; Eu încă nu Mă sui la praznicul acesta, fiindcă nu Mi s-a împlinit încă vremea.”

Ioan 19:16-18, 28-30: „Atunci, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. Au luat deci pe Isus şi L-au dus să-L răstignească. Isus, ducându-Şi crucea, a ajuns la locul zis al „Căpăţânii”, care în evreieşte se cheamă „Golgota”. Acolo a fost răstignit şi, împreună cu El, au fost răstigniţi alţi doi, unul de o parte şi altul de alta, iar Isus la mijloc... 28-30După aceea, Isus, care ştia că acum totul s-a sfârşit, ca să împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete.” Acolo era un vas plin cu oţet. Ostaşii au pus într-o ramură de isop un burete plin cu oţet şi I l-au dus la gură. Când a luat Isus oţetul, a zis: „S-a isprăvit!” Apoi şi-a plecat capul şi Şi-a dat duhul.”

Ioan 20:30, 31: „Isus a mai făcut înaintea ucenicilor Săi multe alte semne, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; şi, crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui.”

„Timpul primei veniri și al unora dintre principalele evenimente care erau în legătură cu lucrarea vieții Salvatorului a fost făcut cunoscut de îngerul Gabriel lui Daniel. ‚Șaptezeci de săptămâni,’ a spus îngerul, ‚sunt hotărâte asupra poporului tău și asupra cetății tale sfinte, pentru a sfârși fărădelegea, și a pune capăt păcatelor, și pentru a face împăcare pentru nelegiuire, și pentru a aduce dreptatea veșnică și pentru a sigila viziunea și profeția, și a unge pe Cel Preasfânt.’ (Daniel 9:24).”—Profeți și regi, p. 698 engl. (cap. 58)

„Hristos venise exact la timpul și în modul prezis de profeție. Mărturia Scripturii se împlinise în fiecare detaliu al slujirii Sale. El predicase mesajul salvării, și ‚cuvântul Său era cu putere.’ Inimile ascultătorilor Săi mărturisiseră că acesta era din Cer. Cuvântul și Spiritul lui Dumnezeu au atestat misiunea divină a Fiului Său.”—Marea luptă, p. 346 engl. (cap. 19, Lumină prin întuneric).

b. Cum revelează această profeție în mod similar anul exact al împlinirii restului celor 2300 zile? Daniel 9:24.

Daniel 9:24: „Şaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veşnice, până la pecetluirea vedeniei şi a prorociei şi până la ungerea Sfântului sfinţilor.”

„Moartea lui Hristos — tocmai evenimentul spre care ucenicii priviseră ca distrugerea finală a speranței lor — a fost ceea ce a asigurat-o pentru veșnicie. În timp ce le adusese o dezamăgire cruntă, ea a fost dovada supremă că ceea ce crezuseră fusese corect. Evenimentul care îi umpluse de jale și disperare a fost [cel] care a deschis ușa speranței pentru fiecare copil al lui Adam, și în care s-a centrat viața viitoare și fericirea veșnică a tuturor celor credincioși ai lui Adam în toate secolele.”—Ibid., p. 348 engl. (cap. 19, Lumină prin întuneric).

„Până aici fiecare specificație din profeție este împlinită în mod uimitor, și începutul celor șaptezeci de săptămâni este fixat dincolo de orice întrebare în 457 î.Hr., și încheierea lor în anul 34 d. Hr. De la această dată nu există nicio dificultate în a găsi sfârșitul celor 2300 de zile. Cele șaptezeci de săptămâni — 490 de zile — fiind tăiate din cele 2300, mai rămâneau 1810 zile. După sfârșitul celor 490 zile, cele 1810 zile trebuia încă să se împlinească. Din 34 d.Hr, cei 1810 ani ajung până în 1844. Ca urmare, cele 2300 de zile din Daniel 8:14 se încheie în 1844. La expirarea acestei mari perioade profetice, conform mărturiei îngerului lui Dumnezeu, ‚sanctuarul va fi curățit.’ Astfel, timpul curățirii sanctuarului — care se credea în mod aproape universal că va avea loc la a doua venire — a fost în mod clar indicat.” —Ibid., p. 328 engl. (18, Un reformator american).

Miercuri 16 august

4. INTRARE PE DREPT

a. De ce este nevoie pentru a intra în Sfânta Cetate? Apocalipsa 21:27; 22:14.

Apocalipsa 21:27: „Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună, ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului.”

Apocalipsa 22:14: „Ferice de cei ce îşi spală hainele, ca să aibă drept la pomul vieţii şi să intre pe porţi în cetate!”

„Moartea lui Hristos pe cruce a făcut sigură distrugerea celui care are puterea morții, care a fost cel în care și-a avut originea păcatul. Când Satan va fi distrus, nu va exista nimeni care să ispitească la rău; ispășirea nu va fi nevoie să se repete; și nu va mai fi niciun pericol de vreo altă rebeliune în universul lui Dumnezeu. Singurul lucru care poate împiedica în mod eficient de la păcat în această lume, va împiedica păcatul în cer. Semnificația morții lui Hristos va fi văzută de sfinți și de îngeri. Oamenii căzuți nu ar putea avea un cămin în paradisul lui Dumnezeu, fără Mielul ucis de la întemeierea lumii. Nu vom înălța, atunci, noi crucea lui Hristos? Îngerii îi atribuie onoare și glorie lui Hristos, pentru că nici chiar ei nu sunt siguri, decât dacă privesc la suferințele Fiului lui Dumnezeu. Prin eficacitatea crucii sunt păziți îngerii din cer de apostazie. Fără cruce, ei nu ar fi mai siguri contra răului decât au fost îngerii înainte de căderea lui Satan. Perfecțiunea îngerească a dat greș în cer. Perfecțiunea umană a dat greș în Eden, paradisul de fericire. Toți cei care doresc siguranță pe pământ sau în cer trebuie să privească spre Mielul lui Dumnezeu. Planul de mântuire, făcând evidente dreptatea și dragostea lui Dumnezeu, oferă o siguranță veșnică împotriva răzvrătirii în lumile necăzute, precum și între cei care vor fi răscumpărați prin sângele Mielului. Singura noastră speranță este încrederea perfectă în sângele Celui care îi poate salva în mod desăvârșit pe toți cei ce vin la Dumnezeu prin El. Moartea lui Hristos pe crucea Calvarului este singura noastră speranță în această lume, și va fi tema noastră în lumea care va veni. O, noi nu înțelegem valoarea ispășirii! Dacă am înțelege-o, am vorbi mai mult despre ea. Darul lui Dumnezeu în Fiul Său iubit a fost expresia unei dragoste imposibil de cuprins cu mintea. Era lucrul suprem pe care îl putea face Dumnezeu pentru a păstra onoarea legii Sale, și a salva totuși pe călcătorul legii. De ce nu ar studia omul tema răscumpărării? Este cel mai măreț subiect care poate antrena mintea umană. Dacă oamenii ar contempla dragostea lui Hristos, manifestată pe cruce, credința lor ar fi întărită pentru a-și însuși meritele sângelui Său vărsat, și ei ar fi curățiți și 70 Lecţii biblice pentru Şcoala de Sabat, iulie - septembrie 2023 salvați din păcat. Există mulți care vor fi pierduți, pentru că depind de o religie a legii, sau simpla căință de păcat. Însă doar căința de păcat nu poate îndeplini salvarea niciunui suflet. Omul nu poate fi salvat prin propriile sale fapte. Fără Hristos, este imposibil ca el să ofere ascultare perfectă de legea lui Dumnezeu; și cerul nu poate fi câștigat printr-o ascultare imperfectă; pentru că aceasta ar pune tot cerul în primejdie, și ar face posibilă o a doua rebeliune.” – The Signs of the Times, 30 decembrie 1889.

b. Care va fi starea tuturor celor care intră în Cetatea cea Sfântă? Efeseni 5:27; Isaia 43:25.

Efeseni 5:27: „ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană.”

Isaia 43:25: „Eu, Eu îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.”

Joi 17 august

5. JUDECATA DE CERCETARE FACE PARTE DIN EVANGHELIE

a. Cum este solia despre cele 2300 de zile și judecata de cercetare o parte din mesajul evangheliei de prezentat lumii? Apocalipsa 14:6, 7, 12.

Apocalipsa 14:6, 7, 12: „Şi am văzut un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod. El zicea cu glas tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui, şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!” ... 12Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.”

„Lucrarea de judecată care a început în anul 1844 trebuie să continue până când cazurile tuturor sunt decise, atât ale celor vii, cât și ale celor morți; ca urmare, se va extinde până la încheierea timpului de probă al oamenilor. Pentru ca oamenii să fie pregătiți să stea la judecată, solia le poruncește să se teamă de Dumnezeu și să Îi dea slavă’, ‚și să se închine Celui care a făcut cerul, și pământul, și marea, și izvoarele apelor.’... Pentru ca să fie pregătiți pentru judecată, este necesar ca oamenii să țină legea lui Dumnezeu. Legea va fi standardul de caracter la judecată.”—Marea luptă, p. 435, 436 engl. (cap. 25, Legea lui Dumnezeu—de neschimbat).

b. Cum indică începutul judecății în toamna anului 1844, împlinirea curățirii sanctuarului? Daniel 8:14.

Daniel 8:14: „Şi el mi-a zis: „Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi; apoi Sfântul Locaş va fi curăţit!” ”

„Mesajul salvării a fost predicat în toate secolele; însă acest mesaj este o parte a evangheliei care putea fi proclamată doar în ultimele zile, pentru că doar atunci ar fi fost adevărat că a sosit ceasul judecății.”—Ibid., p. 356 engl. (cap. 20, O mare redeșteptare religioasă).

c. Ce ar trebui să facem în lumina solemnității timpurilor în care trăim? Marcu 13:33; Apocalipsa 3:3; 22:11.

Marcu 13:33: „Luaţi seama , vegheaţi şi rugaţi-vă, căci nu ştiţi când va veni vremea aceea.”

Apocalipsa 3:3: „Adu-ţi aminte dar cum ai primit şi auzit! Ţine şi pocăieşte-te! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoţşi nu vei şti în care ceas voi veni peste tine.”

Apocalipsa 22:11: „Cine este nedrept să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfinţească şi mai departe!” ”

„Solemne sunt scenele în legătură cu lucrarea finală a ispășirii. Însemnate sunt interesele implicate în aceasta. Lucrarea se desfășoară în sanctuarul de sus. Timp de mulți ani, această lucrare a fost în desfășurare. Curând — nimeni nu știe câte de curând — ea va trece la cazurile celor vii. În prezența înfricoșată a lui Dumnezeu, viețile noastre vor fi trecute în revistă. Când lucrarea judecății de cercetare (investigare) se încheie, destinul tuturor va fi fost decis pentru viață sau moarte.”—Ibid., p. 490 engl. (cap. 28, Față în față cu raportul vieții).

Vineri 18 august

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. De ce marchează anul 457 î. Hr. începutul celor 70 de săptămâni?

2. De unde știm că botezul lui Hristos a marcat începutul celei de-a 70-a săptămâni?

3. Cum determină evenimentele celei de-a 70-a săptămâni sfârșitul celor 2300 zile?

4. Ce tip de caracter trebuie să ne formăm pentru a intra în Noul Ierusalim?

5. Numiți o parte esențială a soliei evangheliei veșnice de împărtășit astăzi.