Lectia 1. Israel în Canaan

 

„Israel a slujit Domnului în tot timpul vieţii lui Iosua şi în tot timpul vieţii bătrânilor care au trăit după Iosua şi care cunoşteau tot ce făcuse Domnul pentru Israel.” (Iosua 24:31).

„Israeliţii au ascultat numai în parte de porunca lui Dumnezeu [de a alunga pe toţi locuitorii Canaanului] şi, timp de multe generaţii, ei au fost tulburaţi de o rămăşiţă de oameni idolatri.” – The Signs of the Times, 13 ianuarie 1881.

Recomandare pentru studiu: Patriarhi şi profeţi, pg. 543-548 engl. (cap. 53).

Duminică 30 martie

1. Legământul reînnoit și apoi uitat

a. La sfârşitul vieţii lui, cum l-a îndemnat Iosua pe popor să rămână credincios Domnului? Cum au răspuns ei la îndemnul lui? Iosua 24:15, 16, 20-26.

15 Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Râu, sau dumnezeilor amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.” 16 Poporul a răspuns şi a zis: „Departe de noi gândul să părăsim pe Domnul şi să slujim altor dumnezei. (Ios 24:15-16).

20 Când veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji unor dumnezei străini, El Se va întoarce şi vă va face rău şi vă va nimici, după ce v-a făcut bine.” 21 Poporul a zis lui Iosua: „Nu! Căci vom sluji Domnului.” 22 Iosua a zis poporului: „Voi sunteţi martori împotriva voastră înşivă că aţi ales pe Domnul, ca să-I slujiţi.” Ei au răspuns: „Suntem martori!” 23 „Scoateţi, dar, dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru şi întoarceţi-vă inima spre Domnul, Dumnezeul lui Israel.” 24 Şi poporul a zis lui Iosua: „Noi vom sluji Domnului Dumnezeului nostru şi vom asculta glasul Lui.” 25 Iosua a făcut în ziua aceea un legământ cu poporul şi i-a dat legi şi porunci, la Sihem. 26 Iosua a scris aceste lucruri în cartea Legii lui Dumnezeu. A luat o piatră mare şi a ridicat-o acolo sub stejarul care era în locul închinat Domnului. (Ios 24:20-26).

„Dumnezeu Îşi aşezase poporul în Canaan ca pe o stavilă puternică pentru a opri valul de răutate morală, ca să nu inunde lumea. Dacă aveau să rămână credincioşi Lui, Dumnezeu dorea ca Israel să continue să cucerească tot mai mult. El dorea să dea în mâinile lor naţiuni care erau mai mari şi mai puternice decât canaaniţii.” – Idem., pg. 544 engl. (cap. 53).

b. t otuşi, ce au făcut ei după moartea lui Iosua? Judecători 2:7, 8, 11, 12; 3:5-7.

7 Poporul a slujit Domnului în tot timpul vieţii lui Iosua şi în tot timpul vieţii bătrânilor care au trăit după Iosua şi care văzuseră toate lucrurile mari pe care le făcuse Domnul pentru Israel. 8 Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit în vârstă de o sută zece ani. (Jud 2:7-8).

11 Copiii lui Israel au făcut atunci ce nu plăcea Domnului şi au slujit Baalilor. 12 Au părăsit pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor care-i scosese din ţara Egiptului şi au mers după alţi dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor care-i înconjurau; s-au închinat înaintea lor şi au mâniat pe Domnul. (Jud 2:11-12).

5 Şi copiii lui Israel au locuit în mijlocul canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, fereziţilor, heviţilor şi iebusiţilor; 6 au luat de neveste pe fetele lor şi au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor şi au slujit dumnezeilor lor. 7 Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul şi au slujit Baalilor şi idolilor. (Jud 3:5-7).

„Prin aceea că au nesocotit restricţiile Domnului, cei care au intrat în stăpânirea Canaanului au semănat seminţele răului care au continuat să aducă roade amare timp de multe generaţii… Prin păcatele lor, israeliţii s-au despărţit de Dumnezeu; tăria Sa a fost îndepărtată de la ei şi ei nu-i mai puteau birui pe vrăjmaşii lor.”  Idem., pg. 545 engl. (cap. 53).

Luni 31 martie

2. „Întotdeauna a existat o rămășiţă”

a. Ce termen foloseşte Biblia pentru a-i desemna pe reformatorii din această perioadă a istoriei bisericii? Ce cuvânt este folosit pentru a descrie lucrarea reformatoare a acestor slujitori ai lui Dumnezeu? Judecători 2:16, 18.

16 Domnul a ridicat judecători, ca să-i izbăvească din mâna celor ce-i prădau. (Jud 2:16).

18 Când le ridica Domnul judecători, Domnul era cu judecătorul şi-i izbăvea din mâna vrăjmaşilor lor în tot timpul vieţii judecătorului, căci Domnului I se făcea milă de suspinele scoase de ei împotriva celor ce-i apăsau şi-i chinuiau. (Jud 2:18).

b. Descrieţi cât de mult a căzut poporul lui Dumnezeu. Psalmii 78:56-62. amintindu-şi de legământul şi promisiunile făcute lui avraam, cum a lucrat Dumnezeu pentru eliberarea poporului Său de vrăjmaşii lor? psalmii 78:65, 66.

56 Dar ei au ispitit pe Dumnezeul preaînalt, s-au răzvrătit împotriva Lui şi n-au ţinut poruncile Lui. 57 Ci s-au depărtat şi au fost necredincioşi ca şi părinţii lor, s-au abătut la o parte ca un arc înşelător, 58 L-au supărat prin înălţimile lor şi I-au stârnit gelozia cu idolii lor. 59 Dumnezeu a auzit şi S-a mâniat, şi a urgisit rău de tot pe Israel. 60 A părăsit Locuinţa Lui din Silo, Cortul în care locuia între oameni. 61 Şi-a dat slava pradă robiei, şi măreţia Lui în mâinile vrăjmaşului. 62 A dat pradă sabiei pe poporul Lui şi S-a mâniat pe moştenirea Lui. (Ps 78:56-62).

65 Atunci Domnul S-a trezit, ca unul care a dormit, ca un viteaz îmbărbătat de vin, 66 şi a lovit pe potrivnicii Lui care fugeau, acoperindu-i cu veşnică ocară.  (Ps 78:65-66).

c. Indiferent cât de mulţi întorc spatele lui Dumnezeu, ce asigurare avem că adevărul nu va fi lăsat niciodată fără purtători credincioşi ai stindardului? Isaia 1:9; Romani 11:1-5. Ce sugerează faptul că Dumnezeu va folosi o rămăşiţă credincioasă să reformeze pe poporul Său în vremea sfârşitului? eclesiastul 3:15.

9 De nu ne-ar fi lăsat Domnul oştirilor o mică rămăşiţă, am fi ajuns ca Sodoma şi ne-am fi asemănat cu Gomora. (Isa 1:9).

1 Întreb, dar: „A lepădat Dumnezeu pe poporul Său?” Nicidecum! Căci şi eu sunt israelit, din sămânţa lui Avraam, din seminţia lui Beniamin. 2 Dumnezeu n-a lepădat pe poporul Său pe care l-a cunoscut mai dinainte. Nu ştiţi ce zice Scriptura, în locul unde vorbeşte despre Ilie? Cum se plânge el lui Dumnezeu împotriva lui Israel, când zice: 3 „Doamne, pe prorocii Tăi i-au omorât, altarele Tale le-au surpat; am rămas eu singur, şi caută să-mi ia viaţa”? 4 Dar ce-i răspunde Dumnezeu? „Mi-am păstrat şapte mii de bărbaţi care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal.” 5 Tot aşa, şi în vremea de faţă, este o rămăşiţă datorită unei alegeri prin har. (Rom 11:1-5).

15 Ce este a mai fost, şi ce va fi a mai fost; şi Dumnezeu aduce iarăşi înapoi ce a trecut. (Ecl 3:15).

„[Dumnezeu] nu Şi-a părăsit cu totul poporul. Întotdeauna a existat o rămăşiţă care a fost credincioasă lui Iehova; şi, din când în când, Domnul a ridicat bărbaţi credincioşi şi curajoşi ca să înăbuşe idolatria şi să-i izbăvească pe israeliţi de vrăjmaşii lor.” – Idem., pg. 545 engl.

„Marele Conducător care merge prin mijlocul sfetnicelor nu va fi niciodată fără biserică… Dacă refuzăm să lăsăm ca lumina noastră să lumineze pentru Maestru, … alţii vor face exact acea lucrare pe care am fi putut-o face, dar am refuzat.” – The Review and Herald, 7 iunie 1897.

„Mulţi dintre cei care au avut multă lumină nu au apreciat-o şi nu au folosit-o… Ei vor tăgădui principiile adevărului prin faptele lor şi vor adduce ocară asupra cauzei lui Dumnezeu. Hristos spune că pe aceştia Îi va vărsa din gura Lui… Domnul va da solia Sa celor care au umblat în conformitate cu lumina pe care au avut-o şi îi va recunoaşte ca loiali şi credincioşi… Aceştia vor lua locul acelora care, deşi au avut lumină şi cunoştinţă, nu au umblat pe calea Domnului, ci au urmat după pornirea inimii lor nesfinţite.” – Solii Alese, vol. 3, pg. 421, 422 engl.

„În ceasul celei mai mari primejdii a bisericii, o rămăşiţă credincioasă va aduce cele mai fierbinţi rugăciuni pentru ea.” – Testimonies, vol. 5, pg. 524 engl.

Marţi 1 aprilie

3. Strigătul plin de deznădejde al lui Israel către Dumnezeu

a. n umiţi pe câţiva dintre eliberatorii din mijlocul rămăşiţei credincioase pe care i-a ridicat Dumnezeu pe vremea judecătorilor. Judecători 3:9, 15, 31; 4:4, 6. După aceşti eroi, cine a fost chemat să rupă jugul apăsătorilor? Judecători 6:11-14.

9 Copiii lui Israel au strigat către Domnul, şi Domnul le-a ridicat un izbăvitor, care i-a izbăvit: pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb. (Jud 3:9).

15 Copiii lui Israel au strigat către Domnul, şi Domnul le-a ridicat un izbăvitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, beniamitul, care nu se slujea de mâna dreaptă. Copiii lui Israel au trimis prin el un dar lui Eglon, împăratul Moabului. (Jud 3:15).

31 După el a urmat Şamgar, fiul lui Anat. El a ucis şase sute de oameni dintre filisteni cu un otic de plug. Şi el a fost un izbăvitor al lui Israel. (Jud 3:31).

4 Pe vremea aceea judecător în Israel era Debora, prorociţa, nevasta lui Lapidot. 5 Ea şedea sub finicul Deborei, între Rama şi Betel, pe muntele lui Efraim; şi copiii lui Israel se suiau la ea ca să fie judecaţi. 6 Ea a trimis să cheme pe Barac, fiul lui Abinoam, din Chedeş-Neftali, şi i-a zis: „Iată porunca pe care a dat-o Domnul Dumnezeul lui Israel: „Du-te, îndreaptă-te spre muntele Taborului şi ia cu tine zece mii de oameni din copiii lui Neftali şi din copiii lui Zabulon… (Jud 4:4-6).

11 Apoi a venit Îngerul Domnului şi S-a aşezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer. Ghedeon, fiul său, bătea grâu în teasc ca să-l ascundă de Madian. 12 Îngerul Domnului i S-a arătat şi i-a zis: „Domnul este cu tine, viteazule!” 13 Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Şi unde sunt toate minunile acelea pe care ni le istorisesc părinţii noştri când spun: „Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?” Acum Domnul ne părăseşte şi ne dă în mâinile lui Madian!” 14 Domnul S-a uitat la el şi a zis: „Du-te cu puterea aceasta pe care o ai şi izbăveşte pe Israel din mâna lui Madian; oare nu te trimit Eu?” (Jud 6:11-14).

„La Ghedeon a venit chemarea de a elibera pe poporul lui… El a cugetat cu tristeţe la starea în care se afla Israel şi s-a gândit cum poate fi îndepărtat jugul apăsătorului de pe poporul lui.” – Patriarhi şi profeţi, pg. 546 engl. (cap. 53).

b. De ce a cerut ghedeon un semn de la Cel care vorbea cu el? Judecători 6:17-21.

17 Ghedeon I-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn ca să-mi arăţi că Tu îmi vorbeşti. 18 Nu Te depărta de aici până mă voi întoarce la Tine, să-mi aduc darul şi să-l pun înaintea Ta.” Şi Domnul a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce.” 19 Ghedeon a intrat în casă, a pregătit un ied şi a făcut azime dintr-o efă de făină. A pus carnea într-un coş, şi zeama a turnat-o într-o oală, le-a adus sub stejar şi I le-a pus înainte. 20 Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: „Ia carnea şi azimele, pune-le pe stânca aceasta şi varsă zeama.” Şi el a făcut aşa. 21 Îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână şi a atins carnea şi azimele. Atunci, s-a ridicat din stâncă un foc care a mistuit carnea şi azimele. Şi Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut dinaintea lui. (Jud 6:17-21).

„Ghedeon dorea un semn care să-i arate că Acela care i se adresa era Îngerul Legământului, care în trecut lucrase pentru Israel. Îngerii lui Dumnezeu, care au comunicat cu Avraam, zăboviseră cândva să se bucure de ospitalitatea lui; iar Ghedeon l-a rugat fierbinte pe Solul divin să rămână ca oaspete al lui. Grăbindu-se în cortul lui, a pregătit din provizia lui sărăcăcioasă un ied şi pâini nedospite pe care le-a adus şi le-a aşezat înaintea Lui. Însă Îngerul i-a poruncit: ‚Ia carnea şi azimele, pune-le pe stânca aceasta şi varsă zeama.’ Ghedeon a făcut aşa şi apoi semnul pe care şi l-a dorit i-a fost dat: cu toiagul pe care Îl avea în mână, Îngerul a atins carnea şi azimile şi o flacără care a ieşit din stâncă a mistuit jertfa. Atunci Îngerul S-a făcut nevăzut.” – Idem., pg. 547 engl. (cap. 53).

c. După ce şi-a aţintit privirea asupra lui Hristos, ca Îngerul Legământului şi a început să se teamă pentru viaţa lui, ce asigurare l-a liniştit pe ghedeon? Judecători 6:22, 23.

22 Ghedeon, văzând că fusese Îngerul Domnului, a zis: „Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului faţă-n faţă.” 23 Şi Domnul i-a zis: „Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri.” (Jud 6:22-23).

„Aceste cuvinte binevoitoare au fost rostite de acelaşi Mântuitor plin de compasiune care a spus ucenicilor ispitiţi pe marea furtunoasă: ‚Eu sunt; nu vă temeţi’ (Marcu 6:50) – Acela care a apărut înaintea celor întristaţi din camera de sus şi le-a spus aceleaşi cuvinte ca cele adresate lui Ghedeon: ‚Pace vouă.’” – The Signs of the Times, 23 iunie 1881.

Miercuri 2 aprilie

4. Prima lucrare – o reformă În cămin

a. u nde a început ghedeon lucrarea de reformă din Israel? Judecători 6:25, 27, 28.

25 În aceeaşi noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: „Ia viţelul tatălui tău şi un alt taur de şapte ani. Dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, şi taie parul închinat Astarteii, care este deasupra. (Jud 6:25).

27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui şi a făcut ce spusese Domnul; dar, fiindcă se temea de casa tatălui său şi de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua. 28 Când s-au sculat oamenii din cetate dis-de-dimineaţă, iată că altarul lui Baal era dărâmat, parul închinat idolului deasupra lui era tăiat; şi al doilea taur era adus ca ardere de tot pe altarul care fusese zidit. (Jud 6:27-28).

„Tatăl lui Ghedeon, Ioas, care se făcuse părtaş la apostazia concetăţenilor lui, ridicase în Ofra, unde locuia, un mare altar lui Baal la care se închina poporul din cetate. Lui Ghedeon i s-a poruncit să nimicească acest altar şi să ridice un altar lui Iehova pe stânca pe care fusese mistuită jertfa şi acolo să aducă o jertfă Domnului. Aducerea de jertfe lui Dumnezeu fusese încredinţată preoţilor şi nu putea fi îndeplinită decât pe altarul de la Silo; dar Acela, care rânduise serviciul ceremonial şi Căruia îi aparţineau toate jertfele ce se aduceau, avea putere să schimbe prescripţiile cu privire la ele. Eliberarea lui Israel trebuia să fie precedată de un solemn protest faţă de închinarea la Baal. Ghedeon trebuia să declare război idolatriei înainte de a merge la luptă cu vrăjmaşii poporului său. Porunca divină a fost împlinită cu credincioşie. Fiindcă ştia că i se vor împotrivi, dacă va încerca să facă lucrul acesta în văzul tuturor, Ghedeon a înfăptuit lucrarea în taină; cu ajutorul slugilor lui, el a îndeplinit lucrul acesta într-o noapte.” – Patriarhi şi profeţi, pg. 547 engl. (cap. 53).

b. a doua zi dimineaţa, care a fost reacţia oamenilor din cetate când au văzut că altarul lui Baal fusese nimicit? Judecători 6:30.

30 Atunci oamenii din cetate au zis lui Ioas: „Scoate pe fiul tău, ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal şi a tăiat parul sfânt care era deasupra lui.” (Jud 6:30).

c. Cum a stat Ioas, ca bărbat de vază în cetate, în apărarea fiului său? Ce a spus el mulţimii? Judecători 6:31, 32.

31 Ioas a răspuns tuturor celor ce s-au înfăţişat înaintea lui: „Oare datoria voastră este să apăraţi pe Baal? Voi trebuie să-i veniţi în ajutor? Oricine va lua apărarea lui Baal să moară până dimineaţă. Dacă Baal este un dumnezeu, să-şi apere el pricina, fiindcă i-au dărâmat altarul.” 32 În ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierubaal căci au zis ei: „Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul.” (Jud 6:31-32).

„Mare a fost mânia oamenilor din Ofra când au venit a doua zi dimineaţa să-i aducă închinare lui Baal. L-ar fi omorât pe Ghedeon dacă Ioas – căruia i se spusese despre vizita Îngerului – nu ar fi stat în apărarea fiului său. [Judecători 6:31 citat]. Dacă Baal nu putea să-şi apere propriul altar, cum i se putea încredinţa protecţia închinătorilor lui?” – Idem., pg. 547, 548 engl. (cap. 53).

Joi 3 aprilie

5. Calităţi necesare soldaţilor luI Hristos

a. Ce lecţie trebuie să înveţe soldaţii crucii de la ghedeon? Romani 15:4; 1 petru 3:15.

4 Şi tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde. (Rom 15:4).

15 Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn.” Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândeţe şi teamă. (1Pet 3:15).

„Domnul este gata să facă lucruri mari pentru noi. Nu vom câştiga biruinţa prin număr, ci prin predare deplină a sufletului lui Isus. Trebuie să mergem înainte în puterea Sa, încrezându-ne în tăria Dumnezeului lui Israel… Şi acum este Domnul la fel de gata să lucreze prin eforturi omeneşti şi să facă lucruri mari prin instrumente slabe. Este important să deţinem o cunoştinţă inteligentă a adevărului; căci cum altfel putem face faţă împotrivitorilor lui vicleni? Biblia trebuie studiată nu numai pentru doctrinele conţinute în ea, ci şi pentru lecţiile ei practice. Niciodată nu ar trebui să fii luat prin surprindere, niciodată să nu fii găsit fără armură. Fii pregătit pentru orice urgenţă, pentru orice chemare la datorie. Aşteaptă orice ocazie de a prezenta adevărul, familiarizează-te cu profeţiile, cu lecţiile lui Hristos. Dar nu te încrede în argumentele bine pregătite. Doar argumentul nu este de ajuns. Dumnezeu trebuie căutat pe genunchi; trebuie să mergi înainte să-i întâmpini pe oameni prin puterea şi influenţa Duhului Sfânt. Acţionează prompt. Dumnezeu doreşte ca voi să fiţi bărbaţi minuţioşi, aşa cum au fost cei care au compus oastea lui Ghedeon. De multe ori, predicatorii sunt prea minuţioşi, prea precauţi. În timp ce se pregătesc să facă o mare lucrare, ocazia de a face o lucrare bună trece fără a fi folosită. Predicatorul se mişcă aşa ca şi cum întreaga povară ar zăcea pe el, un biet om limitat, când Isus îl poartă atât pe el, cât şi povara sa. Fraţilor, încredeţivă mai puţin în eu şi mai mult în Isus.” – Comentarii biblice, vol. 2, pg. 1003 engl.

Vineri 4 aprilie

Întrebări de revizuire personală

1. a tunci când evreii s-au stabilit în Canaan, ce s-a întâmplat imediat după moartea lui Iosua?

2. Ce asigurare avem că adevărul nu va fi lăsat niciodată fără purtători credincioşi de stindard?

3. u nde a început ghedeon lucrarea de reformă în Israel?

4. Cum a încercat Ioas să liniştească mânia poporului?

5. În ce mod mă pot pregăti mai bine pentru a fi în permanenţă gata pentru luptă?