Lecţia 5. În zilele lui Samuel

 

„tot Israelul… a cunoscut că Domnul pusese pe Samuel proroc al Domnului.” (1 Samuel 3:20).

“Samuel a fost… învestit de Dumnezeul lui Israel într-o triplă funcţie, aceea de judecător, de profet şi preot… [El] a adunat grupe de bărbaţi tineri care erau pioşi, inteligenţi şi sârguincioşi. Aceştia au fost numiţi fiii profeţilor.” – The Signs of the Times, 22 iunie 1882.

Recomandare pentru studiu: Patriarhi şi profeţi, pg. 592-606 engl. (cap. 58, 59).

 

Duminică 27 aprilie

1. SAMUEL CHEAMĂ LA REFORMĂ

a. În timp ce israeliţii ca naţiune încă mai continuau să practice idolatria, ce apel le-a făcut Samuel? 1 Samuel 7:3.

Samuel a zis întregii case a lui Israel: „Dacă din toată inima voastră vă întoarceţi la Domnul, scoateţi din mijlocul vostru dumnezeii străini şi Astarteile, îndreptaţi-vă inima spre Domnul şi slujiţi-I numai Lui; şi El vă va izbăvi din mâna filistenilor.” (1Sam 7:3).

b. Care a fost rezultatul acestor apeluri? 1 Samuel 7:4-6.

4 Şi copiii lui Israel au scos din mijlocul lor Baalii şi Astarteile şi au slujit numai Domnului. 5 Samuel a zis: „Strângeţi pe tot Israelul la Miţpa, şi eu mă voi ruga Domnului pentru voi.” 6 Şi s-au strâns la Miţpa. Au scos apă şi au vărsat-o înaintea Domnului, şi au postit în ziua aceea, zicând: „Am păcătuit împotriva Domnului!” Samuel judeca pe copiii lui Israel la Miţpa. (1Sam 7:4-6).

c. Ce au făcut filistenii când au auzit că israeliţii s-au adunat la Miţpa? 1 Samuel 7:7-9. Cum Şi-a ajutat Domnul poporul ca răspuns la pocăinţa lor adevărată? 1 Samuel 7:10-13.

Filistenii au aflat că fiii lui Israel se adunaseră la Miţpa, şi domnitorii filistenilor s-au suit împotriva lui Israel. La vestea aceasta copiii lui Israel s-au temut de filisteni 8 şi au zis lui Samuel: „Nu înceta să strigi pentru noi către Domnul Dumnezeul nostru, ca să ne scape din mâna filistenilor.” 9 Samuel a luat un miel sugar şi l-a adus întreg ca ardere de tot Domnului. A strigat către Domnul pentru Israel, şi Domnul l-a ascultat. (1Sam 7:7-9).

Pe când aducea Samuel arderea de tot, filistenii s-au apropiat ca să bată pe Israel. Domnul a tunat în ziua aceea cu mare vuiet împotriva filistenilor şi i-a pus pe fugă. Au fost bătuţi dinaintea lui Israel. 11 Bărbaţii lui Israel au ieşit din Miţpa, au urmărit pe filisteni şi i-au bătut până sub Bet-Car. 12 Samuel a luat o piatră pe care a pus-o între Miţpa şi Şen şi i-a pus numele Eben-Ezer, zicând: „Până aici Domnul ne-a ajutat.” 13 Astfel au fost smeriţi filistenii şi n-au mai venit pe ţinutul lui Israel. Mâna Domnului a fost împotriva filistenilor în tot timpul vieţii lui Samuel. (1Sam 7:10-13).

„Cel Puternic care S-a coborât pe Sinai în mijlocul focului, al fumului şi al tunetelor, care a despărţit Marea Roşie şi a deschis un drum prin Iordan pentru copiii lui Israel, Şi-a arătat încă o dată puterea. O furtună puternică a izbucnit în oastea care înainta, iar pământul a fost acoperit cu trupurile moarte ale războinicilor puternici. Israeliţii au stat în picioare cu teamă şi în linişte, tremurând cu speranţă şi frică. Atunci când au văzut măcelul vrăjmaşilor lor, au ştiut că Dumnezeu primise pocăinţa lor.” – Idem., pg. 591 engl. (cap. 58).

 

Luni 28 aprilie

2. ȘCOALA PROFEȚILOR

a. Cum a fost adusă în atenţia israeliţilor nevoia de o adevărată educaţie? Deuteronomul 6:6, 7; psalmii 119:130.

Şi poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta. 7 Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula. (Deut 6:6-7).

Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate. (Ps 119:130)

„Adevăratul scop al educaţiei este acela de a restaura chipul lui Dumnezeu în suflet. La început, Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său… Păcatul a stricat şi aproape a şters chipul Său din om. Şi, pentru a-l restaura,

a fost conceput planul de mântuire, iar omului i-a fost acordat un timp în care să fie încercat. A-l aduce înapoi la desăvârşirea în care a fost creat la început este marele scop al vieţii – scopul care se află la baza tuturor celorlalte.” – Idem., pg. 595 engl. (cap. 58).

b. Cu ce scop a înfiinţat Samuel şcolile profeţilor? Maleahi 2:7.

Căci buzele preotului trebuie să păzească ştiinţa şi din gura lui se aşteaptă învăţătură, pentru că el este un sol al Domnului oştirilor. (Mal 2:7).

„Şcolile profeţilor au fost înfiinţate de către Samuel pentru a pune stavilă decăderii răspândite şi pentru a se îngriji de binele moral şi intellectual al tineretului, pentru a promova prosperitatea viitoare a naţiunii, dând poporului oameni pregătiţi să acţioneze în temere de Dumnezeu ca lideri şi sfătuitori… În zilele lui Samuel, existau două astfel de şcoli – una la Rama, căminul profetului şi alta la Chiriat-Iearim, unde se afla chivotul. Altele au fost înfiinţate mai târziu.” – Idem., pg. 593 engl. (cap. 58).

c. Care erau principalele materii de studiu din aceste şcoli? Deuteronomul 6:21-25; psalmii 19:7-11; 71:22.

…să răspunzi fiului tău: „Noi eram robi ai lui faraon în Egipt, şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mâna Lui cea puternică. 22 Domnul a făcut, sub ochii noştri, minuni şi semne mari şi nenorocite împotriva Egiptului, împotriva lui faraon şi împotriva întregii lui case; 23 şi ne-a scos de acolo, ca să ne aducă în ţara pe care jurase părinţilor noştri că ne-o va da. 24 Domnul ne-a poruncit atunci să împlinim toate aceste legi şi să ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, ca să fim întotdeauna fericiţi şi să ne ţină în viaţă, cum face astăzi. 25 Vom avea parte de îndurarea Lui, dacă vom împlini cu scumpătate toate aceste porunci înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cum ne-a poruncit El.”  (Deut 6:21-25).

Legea Domnului este desăvârşită şi înviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor. 8 Orânduirile Domnului sunt fără prihană şi înveselesc inima; poruncile Domnului sunt curate şi luminează ochii. 9 Frica de Domnul este curată şi ţine pe vecie; judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte. 10 Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât mult aur curat; sunt mai dulci decât mierea, decât picurul din faguri. 11 Robul Tău primeşte şi el învăţătura de la ele; pentru cine le păzeşte, răsplata este mare. (Ps 19:7-11).

Şi Te voi lăuda în sunet de lăută, Îţi voi cânta credincioşia, Dumnezeule, Te voi lăuda cu harpa, Sfântul lui Israel! (Ps 71:22).

„Principalele materii de studiu din aceste şcoli erau legea lui Dumnezeu împreună cu instrucţiunile date lui Moise, istoria sfântă, muzica sacra şi poezia… În acele şcoli din vechime, marele obiectiv al întregului studio era acela de a învăţa care este voinţa lui Dumnezeu şi datoria omului faţă de El… Marile adevăruri prezentate prin simboluri erau aduse înainte, iar prin credinţă era înţeles obiectivul central al acelui întreg sistem – Mielul lui Dumnezeu avea să ridice păcatul lumii.” – Idem., pg. 593, 594 engl. (cap. 58).

 

Marţi 29 aprilie

3. IMPACTUL EDUCAȚIONAL AL INFLUENȚEI PĂRINTEȘTI

a. Cum explică Legea lui Dumnezeu că cei mici sunt influenţaţi de părinţii lor spre bine sau spre rău? exodul 20:5, 6.

Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, 6 şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. (Exod 20:5-6).

„Cei care doresc să spună şi altora despre adevăr trebuie ca ei înşişi să-i practice principiile. Numai reflectând caracterul lui Dumnezeu prin integritatea, nobleţea şi altruismul din vieţile lor îi pot impresiona pe alţii. Adevărata educaţie nu înseamnă a instrui cu forţa o minte nepregătită şi nereceptivă. Puterile minţii trebuie trezite, la fel şi interesul. Pentru aceasta, este dată metoda lui Dumnezeu de predare. Cel care a creat mintea şi a rânduit legile acesteia, S-a îngrijit şi de dezvoltarea ei în conformitate cu acestea…Dumnezeu i-a dat lui Israel lecţii care ilustrau principiile Sale şi păstrau în memorie lucrările Sale minunate. Atunci când se puneau întrebări, instrucţiunea dată impresiona mintea şi inima.” – Educaţie, pg. 41 engl. (cap.: „Educaţia poporului Israel”).

b. Ce persoană se remarcă atât în vechiul cât şi noul testament ca mamă care nu a exercitat o influenţă pozitivă asupra fiicelor ei? Luca 17:32.

Aduceţi-vă aminte de nevasta lui Lot. (Luc 17:32).

„Soţia lui Lot a fost o femeie egoistă, lipsită de religiozitate.” – Patriarhi şi profeţi, pg. 174 engl. (cap. 15).

„În timp ce corpul ei era în câmpie, inima ei era legată de Sodoma şi a pierit odată cu ea. Ea s-a răsculat împotriva lui Dumnezeu pentru că judecăţile Sale au adus nimicirea proprietăţilor ei şi a copiilor ei.” – Idem., pg. 161 (cap. 14).

c. De ce a fost nimicit împreună cu acan „tot ce era a lui” inclusive copiii lui? Iosua 7:15, 20, 21, 25.

Cine va fi arătat prin sorţi că a luat din ce era dat spre nimicire va fi ars în foc, el şi tot ce este al lui, pentru că a călcat legământul Domnului şi a făcut o mişelie în Israel.” (Ios 7:15).

Acan a răspuns lui Iosua şi a zis: „Este adevărat că am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului lui Israel şi iată ce am făcut: 21 am văzut în pradă o manta frumoasă de Şinear, două sute de sicli de argint şi o placă de aur în greutate de cincizeci de sicli; le-am poftit şi le-am luat; iată, sunt ascunse în pământ în mijlocul cortului meu, şi argintul este pus sub ele.” (Ios 7:20-21).

Iosua a zis: „Pentru ce ne-ai nenorocit? Şi pe tine te va nenoroci Domnul azi.” Şi tot Israelul i-a ucis cu pietre. I-au ars în foc, i-au ucis cu pietre (Ios 7:25).

„[Casa lui Acan] nu fusese educată în conformitate cu instrucţiunile date lor în marele standard al legii lui Dumnezeu. Părinţii lui Acan îşi educaseră fiul în aşa fel încât el se simţea liber să nu asculte de cuvântul Domnului. Principiile inoculate în viaţa lui l-au făcut să-i crească pe copiii lui în aşa fel încât şi ei erau decăzuţi. Mintea acţionează şi reacţionează asupra altei minţi, iar pedeapsa celor din familia lui Acan arată faptul că ei toţi avuseseră o implicaţie în păcat.” – Îndrumarea copilului, pg. 234 engl. (cap.: „Disciplina în cămin”).

 

Miercuri 30 aprilie

4. ISRAELIȚII CER UN REGE

a. Ce pretext au invocat israeliţii în favoarea planului lor de a avea un rege care să conducă naţiunea? 1 Samuel 8:4, 5.

Toţi bătrânii lui Israel s-au strâns şi au venit la Samuel, la Rama. 5 Ei au zis: „Iată că tu eşti bătrân, şi copiii tăi nu calcă pe urmele tale; acum pune un împărat peste noi să ne judece, cum au toate neamurile.” (1Sam 8:4-5).

„Cazurile de abuz din mijlocul poporului [Israel] nu fuseseră aduse la cunoştinţa lui Samuel. Dacă i s-ar fi spus ce purtări rele au fiii săi, el i-ar fi îndepărtat din slujbă fără întârziere; dar nu acest lucru îl doreau petiţionarii. Samuel a văzut că adevăratul lor motiv era mândria şi nemulţumirea, şi că cererea lor era rezultatul unei intenţii bine cumpănite şi hotărâte.” – Patriarhi şi profeţi, pg. 604 engl. (cap. 59).

b. Când Samuel s-a rugat la Domnul în legătură cu cererea poporului, ce i-a spus Domnul? 1 Samuel 8:6, 7.

Samuel n-a văzut cu plăcere faptul că ziceau: „Dă-ne un împărat ca să ne judece.” Şi Samuel s-a rugat Domnului. 7 Domnul a zis lui Samuel: „Ascultă glasul poporului în tot ce-ţi va spune; căci nu pe tine te leapădă, ci pe Mine Mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei. (1Sam 8:6-7).

c. Ce a răspuns poporul lui Samuel când nu doreau să primească mustrarea Domnului? Cum a afectat greşeala lor, relaţia lor cu Dumnezeu? 1 Samuel 8:19, 22.

Poporul n-a vrut să asculte glasul lui Samuel. „Nu!”, au zis ei, „ci să fie un împărat peste noi. (1Sam 8:19).

Şi Domnul a zis lui Samuel: „Ascultă-le glasul şi pune un împărat peste ei.” Şi Samuel a zis bărbaţilor lui Israel: „Duceţi-vă fiecare în cetatea lui.” (1Sam 8:22).

„Prin profeţii Săi, Domnul prezisese că Israel avea să fie guvernat de un rege; dar aceasta nu însemna că această formă de guvernare era cea mai bună pentru ei sau în conformitate cu voinţa Sa. El a îngăduit poporului să-şi urmeze propria alegere, pentru că a refuzat să fie îndrumat de sfatul Său. Osea declară că Dumnezeu i-a dat un rege în mânia Sa (Osea 13:11). Atunci când oamenii aleg să-şi urmeze propria cale, fără să caute sfat de la Dumnezeu sau împotriva voinţei Sale descoperite, adesea El le împlineşte dorinţele, pentru ca, prin experienţele amare care urmează, ei să poată fi conduşi să vadă propria lor nebunie şi să se căiască de păcatul lor… Simţind dependenţa lor de Dumnezeu, ei sunt mereu atraşi mai aproape de El. Ei devin elevaţi şi sunt înnobilaţi, pregătiţi pentru înaltul destin la care i-a chemat El ca popor ales. Însă atunci când un om a fost aşezat pe tron, acesta avea tendinţa să întoarcă gândurile poporului de la Dumnezeu. Ei aveau să se încreadă mai mult în puterea omenească şi mai puţin în cea divină, iar greşelile regelui lor avea să-i conducă la păcat şi la despărţirea naţiunii de Dumnezeu.” – Idem., pg. 605, 606 engl. (cap. 59).

 

Joi 1 mai

5. POPORUL CERE MONARHIE

a. De ce au crezut copiii lui Israel că, pentru ei, monarhia avea să fie cea mai bună formă de guvernământ? 1 Samuel 8.19, 20. Care a fost adevărata problemă? Deuteronomul 1:30-32; 1 Samuel 10:17-19.

Poporul n-a vrut să asculte glasul lui Samuel. „Nu!”, au zis ei, „ci să fie un împărat peste noi, 20 ca să fim şi noi ca toate neamurile; împăratul nostru ne va judeca, va merge în fruntea noastră şi ne va cârmui în războaiele noastre.” (1Sam 8:19-20).

Domnul Dumnezeul vostru care merge înaintea voastră, Se va lupta El însuşi pentru voi, potrivit cu tot ce a făcut pentru voi sub ochii voştri în Egipt. 31 Apoi în pustiu, ai văzut că Domnul Dumnezeul tău te-a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut până la sosirea voastră în locul acesta.” 32 Cu toate acestea, voi n-aţi avut încredere în Domnul Dumnezeul vostru (Deut 1:30-32).

Samuel a chemat poporul înaintea Domnului, la Miţpa 18 şi a zis copiilor lui Israel: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: „Eu am scos din Egipt pe Israel şi v-am izbăvit din mâna egiptenilor şi din mâna tuturor împărăţiilor care vă apăsau. 19 Şi astăzi, voi lepădaţi pe Dumnezeul vostru, care v-a izbăvit din toate relele şi din toate suferinţele voastre, şi-I ziceţi: „Pune un împărat peste noi!” Înfăţişaţi-vă acum înaintea Domnului, după seminţiile voastre şi după miile voastre.” (1Sam 10:17-19).

„Disensiunile interioare l-au făcut [pe Israel] slab; ei erau expuşi continuu la invazia vrăjmaşilor păgâni iar poporul ajunse să creadă că, pentru a-şi menţine poziţia între naţiuni, seminţiile trebuia unite sub o guvernare centrală puternică. Pe măsură ce s-au depărtat de ascultarea de legea lui Dumnezeu, au dorit să fie eliberaţi de conducerea Suveranului lor divin; şi, în felul acesta, cererea de a avea o monarhie s-a răspândit în întregul Israel.” – Idem., pg. 603 engl. (cap. 59).

b. Cum l-a aclamat poporul pe Saul, un beniamit, ca rege al lui Israel chiar înainte de a fi înscăunat? 1 Samuel 10:20-24.

20 Samuel a apropiat toate seminţiile lui Israel, şi a ieşit la sorţi seminţia lui Beniamin. 21 A apropiat seminţia lui Beniamin pe familii, şi a ieşit la sorţi familia lui Matri. Apoi a ieşit la sorţi Saul, fiul lui Chis. L-au căutat, dar nu l-au găsit. 22 Au întrebat din nou pe Domnul: „A venit oare omul acesta aici?” Şi Domnul a zis: „Iată că este ascuns între vase.” 23 Au alergat şi l-au scos de acolo, şi el s-a înfăţişat în mijlocul poporului. Îi întrecea pe toţi în înălţime, de la umăr în sus. 24 Samuel a zis întregului popor: „Vedeţi pe cel pe care l-a ales Domnul? Nu este nimeni în tot poporul care să fie ca el.” Şi tot poporul a strigat: „Trăiască împăratul!” (1Sam 10:20-24).

c. De ce au fost nemulţumiţi unii din popor cu alegerea lui Saul, în special pentru că Beniamin era una dintre cele mai mici seminţii? 1 Samuel 10:27.

S-au găsit însă şi oameni răi, care ziceau: „Ce ne poate ajuta acesta?” Şi l-au dispreţuit şi nu i-au adus niciun dar. Dar Saul s-a făcut că nu-i aude. (1Sam 10:27).

 

Vineri 2 mai

Întrebări de revizuire personală

1. Cum a fost adusă în atenţia israeliţilor nevoia de o educaţie adevărată?

2. De ce l-a încurajat Dumnezeu pe Samuel să înfiinţeze şcoli?

3. Ca părinte cum pot să-mi influenţez copiii chiar fără să-mi dau seama?

4. De ce nu a reuşit soţia lui Lot şi alţii să exercite o influenţă pozitivă asupra copiilor lor?

5. Ce face adesea Dumnezeu când poporul alege să meargă pe calea lui, contrar voinţei Sale clar descoperite?