Lecţia 1. Sănătate pentru fiecare

 „Preaiubitule, doresc mai presus de toate să prosperi şi să fii sănătos, la fel cum prosperă sufletul tău” (3 Ioan 2 engl., KJV.).

„Prin servii Săi, Dumnezeu intenţionează ca cei bolnavi, nefericiţi, cei posedaţi de spirite rele, să audă vocea Sa. Prin agenţii Săi omeneşti El vrea să fie un Mângâietor cum nu cunoaşte lumea.”—Hristos, Lumina lumii, pg. 351 (engl.) (rom. cap. 37, „Primii evanghelişti”).

Recomandare pentru studiu: Pe urmele Marelui Medic, pg. 112–115 (engl.) (rom. cap. „Conlucrarea divinului cu omenescul”), 470–474 (engl.) (rom. cap. 40, „Ajutor în
viaţa zilnică”) 

Duminică 29 martie
1. O SCHIMBARE ÎN SĂNĂTATEA OAMENILOR

a. Descrieţi starea sănătăţii oamenilor înainte de căderea în păcat. Geneza 1:26, 27, 31.

(Gen 1:26-27) 26 Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” 27 Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut. 

(Gen 1:31) 31 Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.

„Când a ieşit din mâna Creatorului Său, omul era de o statură impozantă şi o simetrie perfectă. Înfăţişarea Sa purta amprenta sănătăţii şi strălucea de viaţă şi bucurie.”—Patriarhi şi profeţi, pg. 45 (engl.) (rom. cap. 2, „Creaţiunea”).

„Faptul că [omul] a rezistat timp de şase mii de ani poverii mereu crescânde a bolii şi crimei este o dovadă concludentă a rezistenţei cu care a fost înzestrat el la început. ”—The SDA Bible Commentary [E. G. White Comments], vol. 1, pg. 1082. (engl.) (rom. CBVT, cap. referitor la Geneza 2).

b. Cum s-a deteriorat treptat sănătatea oamenilor după căderea în păcat? Geneza 11:28; Psalmii 90:10; Ioan 5:3.

(Gen 11:28) 28 Şi Haran a murit în faţa tatălui său, Terah, în ţara în care se născuse, în Ur, în Haldeea. – 

(Ps 90:10) 10 Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mândreşte omul în timpul lor nu este decât trudă şi durere, căci trece iute, şi noi zburăm. 

(Ioan 5:3) 3 În pridvoarele acestea zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, care aşteptau mişcarea apei.

„Diformitatea, imbecilitatea, boala şi suferinţa umană au apăsat din ce în ce mai greu asupra fiecărei generaţii care a urmat după căderea în păcat şi, totuşi, masele de oameni sunt adormite în ce priveşte cauzele reale. Ei nu consideră că sunt ei înşişi vinovaţi, într-o mare măsură, pentru această stare deplorabilă a lucrurilor. În general, ei aruncă responsabilitatea asupra Providenţei şi Îl privesc pe Dumnezeu ca autor al nenorocirilor lor. Însă necumpătarea, într-o măsură mai mică sau mai mare, este cea care se află la temelia tuturor acestor suferinţe.”—Solii alese, vol. 2, pg. 411 (engl.) (rom.Apendice 1, „Boala şi cauzele ei”).

Luni 30 martie
2. DORINŢA CELOR BOLNAVI

a. Care este strigătul (uneori neexprimat) al fiecărei persoane bolnave care nu a fost părăsită încă de Duhul Sfânt? Matei 8:2; Marcu 10:47.

(Mat 8:2) 2 Şi un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat şi I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi.” 

(Mar 10:47) 47 El a auzit că trece Isus din Nazaret şi a început să strige: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”

„Cât de des uită cei care sunt sănătoşi minunatele milostiviri care se reînnoiesc faţă de ei zi de zi, an de an. Ei nu oferă niciun tribut de laudă Domnului pentru toate binecuvântările Sale. Însă când vine boala, îşi amintesc de Dumnezeu. Dorinţa puternică de însănătoşire îi conduce la rugăciune serioasă, iar aceasta este drept. Dumnezeu este refugiul nostru în boală, după cum este şi în sănătate. ”—5T, pg. 315 (engl.) (rom. cap. 35, „Lăudaţi pe Domnul”).

b. Chiar şi atunci când cei bolnavi par să nu aibă nici o dorinţă de vindecare (de exemplu când sunt dependenţi de droguri şi alte vicii), care este uneori realitatea? Luca 8:27–29.

(Luc 8:27-29) 27 Când a ieşit Isus la ţărm, L-a întâmpinat un om din cetate, stăpânit de mai mulţi draci. De multă vreme nu se îmbrăca în haină şi nu-şi avea locuinţa într-o casă, ci în morminte. 28 Când a văzut pe Isus, a scos un strigăt ascuţit, a căzut jos înaintea Lui şi a zis cu glas tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului celui Preaînalt? Te rog nu mă chinui.” 29 Căci Isus poruncise duhului necurat să iasă din omul acela pe care pusese stăpânire de multă vreme; era păzit, legat cu cătuşe la mâini şi cu obezi la picioare, dar rupea legăturile şi era gonit de dracul prin pustiuri.

„Cu autoritate [Isus] a poruncit spiritelor necurate să iasă [din demonizaţii din Gadara]. Cuvintele Sale au pătruns minţile întunecate ale acelor oameni nefericiţi. Ei au realizat în mod vag faptul că Cineva, care putea să îi scape de demonii care îi chinuiau, era aproape. Ei au căzut la picioarele Lui pentru a i se închina; însă când buzele lor au fost deschise pentru a implora mila Sa, demonii au vorbit prin ei. [Luca 8:28 citat]”—Hristos, Lumina lumii, pg. 337, 338 (engl.) (rom. cap. 35, „Taci, fii liniştită”).

c. Ce dorinţă comună ar trebui să avem pentru acei care ne sunt cei mai apropiaţi? 3 Ioan 2. Cine altcineva mai împărtăşeşte aceeaşi dorinţă cu noi? Ioan 5:6.

(3Ioan 1:2) 2 Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ţi meargă bine, şi sănătatea ta să sporească tot aşa cum sporeşte sufletul tău. 

(Ioan 5:6) 6 Isus, când l-a văzut zăcând, şi fiindcă ştia că este bolnav de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?”

„Dumnezeu doreşte ca noi să ajungem la standardul perfecţiunii făcute posibilă pentru noi prin darul lui Hristos. El ne cheamă să ne punem alegerea de partea dreaptă, să ne unim cu agenţii cereşti, să adoptăm principiile care vor restaura în noi chipul divin. În Cuvântul Său scris şi în marea carte a naturii El a revelat principiile vieţii. Lucrarea noastră este aceea de a obţine o cunoaştere a acestor principii, şi prin ascultare să cooperăm cu el spre restaurarea sănătăţii corpului cât şi a sufletului.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 114, 115 (engl.) (rom. cap. 7, „Conlucrarea divinului cu omenescul”).

„Dumnezeu doreşte ca purtătorii Săi de lumină să menţină mereu un standard înalt în faţa lor. Prin precept şi exemplu ei trebuie să menţină sus acest standard perfect, deasupra standardului fals al lui Satan, care, dacă va fi urmat, va conduce spre nenorocire, degradare, boală şi moarte atât pentru corp, cât şi pentru suflet.”—The Review and Herald, 12 noiembrie, 1901.

Marţi 31 martie
3. RĂSPUNSUL LUI DUMNEZEU

a. Ce apel ne adresează astăzi Hristos? Matei 11:28–30. Se aplică acesta doar sănătăţii noastre spirituale?

(Mat 11:28-30) 28 Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. 29 Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. 30 Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.”

„Cuvintele Salvatorului, ‘Veniţi la Mine, ... şi Eu vă voi da odihnă’ (Matei 11:28), sunt o reţetă pentru vindecarea bolilor fizice, mentale şi spirituale. Deşi oamenii au adus suferinţa asupra lor prin propriile lor greşeli, El priveşte cu milă asupra lor. În El ei pot găsi ajutor. El va face lucruri mari pentru cei care se încred în El.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 115 (engl.) (rom. cap. 7, „Conlucrarea divinului cu omenescul”).

„Adevărata religie şi legile sănătăţii merg mână în mână. Este imposibil să lucrezi pentru mântuirea oamenilor, bărbaţi şi femei, fără să le prezinţi nevoia de a se despărţi de plăcerile păcătoase, care distrug sănătatea, înjosesc sufletul şi împiedică adevărul divin de a le impresiona mintea... Oamenii, bărbaţi şi femei, trebuie învăţaţi să îşi revizuiască atent fiecare obicei şi fiecare practică, şi să dea imediat la o parte acele lucruri care cauzează o stare nesănătoasă a organismului şi, astfel, aruncă o umbră întunecată asupra minţii.”—Sfaturi pentru sănătate, pg. 445 (engl.) (rom. Secţiunea IX, „Învăţând principiile sănătăţii”, subcap. „Trebuie apărată reforma continuă”).

b. De unde vine puterea vindecătoare? Ioan 5:21; Maleahi 4:2.

(Ioan 5:21) 21 În adevăr, după cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă cui vrea. 

(Mal 4:2) 2 Dar pentru voi, care vă temeţi de Numele Meu, va răsări Soarele neprihănirii, şi tămăduirea va fi sub aripile Lui; veţi ieşi şi veţi sări ca viţeii din grajd.

„Când evanghelia este primită în puritatea şi puterea ei, ea este un remediu pentru toate bolile care îşi au originea în păcat. Soarele Neprihănirii se înalţă, ‘cu vindecare în aripile Sale’ (Maleahi 4:2 engl.). Nimic din tot ce oferă lumea aceasta nu poate vindeca o inimă frântă, nici oferi pace minţii, sau să îndepărteze grija, sau să alunge boala. Faima, geniul, talentul—toate acestea sunt lipsite de puterea de a înveseli inima apăsată sau să restaureze viaţa irosită. Viaţa lui Dumnezeu în suflet este singura speranţă a omului. Dragostea pe care o răspândeşte Hristos în întreaga fiinţă este o putere care dă viaţă. Ea atinge cu vindecare fiecare parte vitală—creierul, inima,
nervii. Prin ea, cele mai înalte energii ale fiinţei sunt trezite la activitate. Ea eliberează sufletul de vină şi mâhnire, de teamă şi grijă, care zdrobesc puterile vieţii. Cu ea vin seninătatea şi pacea sufletească. Ea plantează în suflet o bucurie, pe care nimic pământesc nu o poate distruge—bucuria în Duhul Sfânt—o bucurie care dă sănătate, o bucurie dătătoare de viaţă.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 115 (engl.) (rom. cap. 7, „Cooperarea divinului cu omenescul”).

Miercuri 1 aprilie
4. HRISTOS, EXEMPLUL NOSTRU ÎN LUCRAREA SĂNĂTĂŢII

a. Care era lucrarea lui Hristos, conform profeţiei? Isaia 61:1–3. Cum a îndeplinit El această profeţie? Marcu 1:32–34.

(Isa 61:1-3) 1 „Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi: El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia, şi prinşilor de război, izbăvirea; 2 să vestesc un an de îndurare al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mângâi pe toţi cei întristaţi; 3 să dau celor întristaţi din Sion, să le dau o cunună împărătească în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit, ca să fie numiţi „terebinţi ai neprihănirii”, „un sad al Domnului”, ca să slujească spre slava Lui.” 

(Mar 1:32-34) 32 Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii. 33 Şi toată cetatea era adunată la uşă. 34 El a vindecat pe mulţi care pătimeau de felurite boli; de asemenea, a scos mulţi draci şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoşteau.

„În timpul slujirii Sale, Isus a devotat mai mult timp vindecării decât predicării. Minunile Sale mărturiseau despre adevărul cuvintelor Sale, că El a venit nu ca să distrugă, ci ca să salveze. Neprihănirea Sa mergea înaintea Lui, şi slava Domnului venea în urma Lui... Pe când trecea prin oraşe şi sate, El era ca un curent de viaţă, răspândind viaţă şi bucurie peste tot pe unde mergea.”—Hristos, Lumina lumii, pg. 350 (engl.) (rom. cap. 37, „Primii evanghelişti”).

„Domnul nostru Isus Hristos a venit în această lume ca servitorul neobosit al nevoilor oamenilor. El ‘a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre,’ ca să poată sluji fiecărei nevoi a omenirii (Matei 8:17). El a venit să îndepărteze povara de boală, nenorocire şi păcat. Misiunea Sa era de a aduce oamenilor restaurare completă; El a venit să le dea sănătate, pace şi desăvârşire de caracter. ”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 17 (engl.) (rom. cap. 1, „Hristos, Exemplul nostru”).

b. Î n ce fel a arătat Hristos relaţia dintre natura spirituală şi fizică a omenirii? Ioan 5:14.

(Ioan 5:14) 14 După aceea Isus l-a găsit în Templu şi i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău.”

„Multora dintre cei amărâţi care au primit vindecare, Hristos le-a zis: ‘Nu mai păcătui, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău’ (Ioan 5:14). Astfel El i-a învăţat că boala este rezultatul încălcării legilor lui Dumnezeu, atât cele naturale cât şi cele spirituale. Marea nenorocire din lume nu ar exista, dacă oamenii ar trăi în armonie cu planul Creatorului. ”—Hristos, Lumina Lumii, pg. 824 (engl.) (rom. cap. 86, „Mergeţi şi învăţaţi toate neamurile”).

„Încălcarea legilor fizice, cu consecinţele ei, suferinţa şi moartea prematură, domnesc de atât de mult timp, încât aceste rezultate sunt privite drept soarta rânduită omenirii; însă Dumnezeu nu a creat rasa umană într-o stare atât de slabă. Această stare de lucruri nu este lucrarea Providenţei, ci a omului. Ea a fost cauzată de obiceiuri greşite—de încălcarea legilor pe care Dumnezeu le-a dat să guverneze existenţa umană. O încălcare continuă a legilor naturii este o încălcare continuă a legii lui Dumnezeu. Dacă oamenii ar fi fost întotdeauna ascultători de legea celor Zece Porunci, îndeplinind în vieţile lor principiile acelor precepte, blestemul de boală care inundă
acum lumea nu ar exista.”—Sfaturi pentru sănătate, pg. 19, 20 (engl.) (rom.secţiunea 1, „Nevoia lumii”, subcap. „Încălcarea legilor fizice”)

Joi 2 aprilie
5. CONLUCRĂTORI CU DUMNEZEU

a. Ce lucrare încredinţează Hristos ucenicilor Săi astăzi? Matei 10:7, 8.

(Mat 10:7-8) 7 Şi pe drum, propovăduiţi şi ziceţi: „Împărăţia cerurilor este aproape!” 8 Vindecaţi pe bolnavi, înviaţi pe morţi, curăţaţi pe leproşi, scoateţi afară dracii. Fără plată aţi primit, fără plată să daţi.

„Urmaşii lui Hristos trebuie să lucreze aşa cum a lucrat El. Noi trebuie să îi hrănim pe cei flămânzi, să îi îmbracăm pe cei goi, şi să îi mângâiem pe cei suferinzi şi apăsaţi. Noi trebuie să slujim celor disperaţi şi să inspirăm speranţă celor lipsiţi de speranţă... Misionarul poate nu doar să aline suferinţe fizice, ci şi să conducă păcătosul la Marele Medic, care poate să îi cureţe sufletul de lepra păcatului.”—Hristos, Lumina lumii, pg. 350, 351 (engl.) (rom. cap. 37, „Primii evanghelişti”).

b. Ce ar trebui să îşi amintească cei consacraţi lui Dumnezeu, atunci când sunt chinuiţi de nemulţumire, nerecunoştinţă şi chiar necredinţă? Isaia 42:4 (engl.: „El nu va da greş şi nu se va descuraja până când nu a instaurat judecata pe pământ; şi ostroavele vor aştepta Legea Lui”); Isaia 53:3; Ioan 6:38.

(Isa 42:4) 4 El nu va slăbi, nici nu Se va lăsa, până va aşeza dreptatea pe pământ; şi ostroavele vor nădăjdui în legea Lui.” 

(Isa 53:3) 3 Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă. 

(Ioan 6:38) 38 căci M-am coborât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis.

„Încercările şi obstacolele sunt metodele de disciplină alese de Dumnezeu şi condiţiile rânduite de El pentru succes.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 471 (engl.) (rom. cap. 40, „Ajutor în viaţa zilnică”). 

„Trebuie să ne ferim de autocompătimire. Nu vă îngăduiţi niciodată sentimentul că nu sunteţi apreciaţi aşa cum ar trebui, că eforturile voastre nu sunt apreciate, şi că lucrarea voastră este prea dificilă. Lăsaţi ca amintirea a ceea ce a suferit Hristos pentru noi să reducă la tăcere orice gând de murmurare. Noi suntem trataţi mai bine decât a fost Domnul nostru. ‘Şi tu umbli după lucruri mari pentru tine? Nu umbla după ele’ (Ieremia 45:5 engl.). Dumnezeu nu are în lucrarea Sa niciun loc pentru cei care au o dorinţă mai mare de a câştiga cununa decât de a purta crucea.”—Idem., pg. 476 (engl.) (rom. cap. 40, „Ajutor în viaţa zilnică”).

Vineri 3 aprilie
ÎN TREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Care este cauza principală pentru cele mai multe dintre bolile şi suferinţele de astăzi?
2. Î n care două situaţii ar trebui să ne gândim la Dumnezeu ca refugiu al nostru?
3. Care este partea noastră în procesul de vindecare?
4. Dacă în mod continuu încălcăm legile naturii, ce facem noi de fapt şi care va fi rezultatul?
5. Care sunt unele dintre obstacolele pe care le vom întâlni în lucrarea misionar-medicală şi cum le putem birui?