Lecţia 3. Facerea şi căderea omenirii

„ De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit.” (Romani 5:12).

„ Satan a fost foarte bucuros de succesul lui. El o ispitise acum pe femeie să nu se încreadă în Dumnezeu, să pună la îndoială înţelepciunea Sa şi să caute să pătrundă în planurile Sale atotînţelepte. Şi prin ea, el a cauzat și înfrângerea lui Adam.” – Istoria mântuirii, pag. 38 engl.

Recomandare pentru studiu: Patriarhi şi profeţi, pag. 44-62 engl., cap. Creațiunea, cap. Ispitirea și căderea.

Duminică 9 ianuarie

1. Facerea omului

a. Care a fost scopul lui Dumnezeu atunci când a creat familia omenească? Genesa 1:26-28; Ioan 14:3.

Apoi Dumnezeu a zis : „ S ă facem om dup ă chipul Nostru , dup ă asem ă narea Noastr ă; el s ă st ă p â neasc ă peste pe ş tii m ă rii , peste p ă s ă rile cerului , peste vite , peste tot p ă m â ntul ş i peste toate t â r â toarele care se mi ş c ă pe p ă m â nt .” Dumnezeu l - a f ă cut pe om dup ă chipul S ă u , l - a f ă cut dup ă chipul lui Dumnezeu ; parte b ă rb ă teasc ă ş i parte femeiasc ă i - a f ă cut . Dumnezeu i - a binecuv â ntat ş i Dumnezeu le - a zis : „ Cre ş te ţ i , î nmul ţ i ţ i - v ă, umple ţ i p ă m â ntul ş i supune ţ i - l ; ş i st ă p â ni ţ i peste pe ş tii m ă rii , peste p ă s ă rile cerului ş i peste orice vie ţ uitoare care se mi ş c ă pe p ă m â nt .” (Genesa 1:26-28).

Ş i dup ă ce M ă voi duce ş i v ă voi preg ă ti un loc , M ă voi î ntoarce ş i v ă voi lua cu Mine , ca acolo unde Sunt Eu , s ă fi ţ i ş i voi . ( Ioan 14:3 ) .

„ Dumnezeu l-a creat pe om pentru propria Sa slavă, ca după încercare şi probă familia omenească să devină una cu familia cerească. Scopul lui Dumnezeu a fost să repopuleze cerul cu familia omenească, dacă aveau să se arate ascultători de fiecare cuvânt al Său.” – Harul uimitor al lui Dumnezeu, pag. 344 engl.

b. Deşi primii noştri părinţi au fost creaţi după chipul lui Dumnezeu, de ce a trebuit ca ei să fie încercaţi? Genesa 1:27; Isaia 43:7.

„Adam trebuia încercat ca să se vadă dacă avea să fie ascultător, ca îngerii credincioşi, sau neascultător. Dacă ar fi trecut testul, el i-ar fi învăţat pe copiii lui numai credincioşia. Mintea şi gândurile lui ar fi fost ca mintea şi gândurile lui Dumnezeu.” – Idem.

Luni 10 ianuarie

2. Ispitirea şi căderea

a. Ce test simplu a dat Dumnezeu lui Adam și Evei ca să vadă pe cine aveau să creadă – pe Dumnezeu Creatorul sau pe Satan înşelătorul? Genesa 2:16,17; 3:1-5.

omnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta : „ Po ţ i s ă m ă n â nci dup ă pl ă cere din orice pom din gr ă din ă; dar din pomul cuno ş tin ţ ei binelui ş i r ă ului s ă nu m ă n â nci , c ă ci î n ziua î n care vei m â nca din el , vei muri negre ş it .” (Genesa 2:16,17).

Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?” Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.” Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.” Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât, că nu veţi muri! dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”. ( Genesa 3:1-5 ) .

„ Asemenea îngerilor, locuitorii din Eden au fost puş i la încercare; starea lor fericită putea fi menţinută numai cu condiţia fidelităţii faţă de legea Creatorului. Ei puteau să asculte şi să trăiască, sau să nu asculte şi să pia­ră. Dumnezeu le-a dat binecuvântări bogate; însă dacă ei nu aveau să ţină seama de voinţa Sa, El care nu i-a cruţat nici pe îngerii care au păcătuit, nu putea să-i cruţe nici pe ei; păcatul avea să le oprească accesul la darurile Sale şi să le aducă nenorocire şi distrugere.

Îngerii i-au avertizat să fie atenţi faţă de născocirile lui Satan, pentru că eforturile lui de a-i prinde în cursă aveau să fie neobosite. Cât timp erau ascultători de Dumnezeu, cel rău nu putea să le facă nici un rău; pentru că, dacă era nevoie, toţi îngerii din cer aveau să fie trimişi ca să-i ajute. Dacă ar respinge hotărât primele lui insinuări, ei ar fi la fel de în siguranţă ca solii cereşti. Însă dacă ar ceda o dată ispitei, natura lor ar ajunge atât de decăzută încât în ei înşişi nu ar avea puterea şi nici înclinaţia de a se împotrivi lui Satan.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 53 engl.

b. Ce poruncă a legii lui Dumnezeu a călcat Adam şi Eva atunci când l-au crezut şi ascultat pe Satan? Exodul 20:3. Cum a afec- tat călcarea lor pentru toţi urmaşii lor? Romani 3:23; 5:12,19.

Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine. (Exodul 20:3).

Căci toţi au păcătuit, şi Sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. (Romani 3:23).

De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit... (Romani 5:12).

Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi. (Romani 5:19).

„ Cât de atent au ascultat îngerii cuvintele lui Satan, autorul păcatului, când şi-a aşezat propriile idei deasupra poruncilor lui Dumnezeu şi a căutat să facă fără efect legea lui Dumnez eu prin argumentarea lui înşelătoare! Cât de îngrijoraţi au aşteptat să vadă dacă perechea sfântă avea să fie amăgită de ispititor şi să se supună meşteşugurilor lor. Ei s-au întrebat: Va transfera perechea sfântă credinţa şi dragostea lor de la Tatăl şi Fiul la Satan?” – The Signs of the Times, 12 mai 1890.

„Adam a fost înzestrat cu o natură pură şi fără păcat, însă el a căzut pentru că a ascultat de sugestiile vrăjmaşului. Urmaşii lui au devenit decăzuţi; prin neascultarea unui singur om, mulţi au fost făcuţi păcătoşi.” – The Youth’s Instructor, 2 iunie 1898.

Marţi 11 ianuarie

3. Oînvelitoare artificială fără valoare

a. De îndată ce li s-au deschis ochii, ce au înţeles Adam şi Eva? Şi ce au făcut? Genesa 3:7.

Atunci li s-au deschis ochii la amândoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din ele. (Genesa 3:7).

„ Dragostea şi pacea care fuseseră a lor a dispărut, şi în locul ei, au devenit conştienţi de păcat, au simţit o teamă pentru viitor, o goliciune a sufletului. Haina de lumină care îi învăluise, a dispărut acum, şi pentru a o înlocui ei au încercat să-şi croiască o învelitoare; deoarece goi nu puteau să dea ochii cu Dumnezeu şi cu îngerii cei sfinţi.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 57 engl.

b. Descrieţi starea spirituală a omenirii de la cădere. Eclesiastul 7:20; Romani 3:10-18.

Fiindc ă pe p ă m â nt nu este nici un om f ă r ă prihan ă, care s ă fac ă binele f ă r ă s ă p ă c ă tuiasc ă. (Eclesiastul 7:20).

… după cum este scris: „Nu este nici un om neprihănit, nici unul măcar. Nu este nici unul care să aibă pricepere. Nu este nici unul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. Toţi s-au abătut, şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar. Gâtlejul lor este un mormânt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înşele; sub buze au venin de aspidă; gura le este plină de blestem şi de amărăciune; au picioarele grabnice să verse sânge; prăpădul şi pustiirea Sunt pe drumul lor; nu cunosc calea păcii; frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.” ( Romani 3:10-18 ) .

„ Prin păcat întregul organism omenesc este dereglat, mintea este pervertită, imaginaţia coruptă. Păcatul a degradat facultăţile sufletului. Ispitele din afară găsesc o coardă care să-i răspundă în inimă, iar picioarele se întorc pe nesimţite spre rău.” – Maranata, pag. 91 engl.

c. Totuşi, cum încearcă încă mulţi să-şi acopere goliciunea spirituală? Proverbele 30:12; Luca 18:9-12.

„Haina albă a inocenţei era purtată de primii noştri părinţi când au fost aşezaţi de Dumnezeu în sfântul Eden… Această haină de lumină simboliza veşmintele lor spirituale ale inocenţei cereşti. Dacă ar fi rămas credincioşi lui Dumnezeu ea ar fi continuat să-i învăluiască mereu. Însă atunci când au păcătuit, au tăiat legătura cu Dumnezeu, iar lumina care îi înconjurase s-a depărtat. Goi şi ruşinaţi, ei au încercat să înlocuiască veşmintele cereşti cosând laolaltă frunze de smochin pentru a se acoperi.

Călcătorii legii lui Dumnezeu au făcut acelaşi lucru din ziua neascultării lui Adam şi Evei. Ei au cusut laolaltă frunze de smochin pentru a acoperi goliciunea cauzată de păcat. Ei au purtat veşmintele născocite de ei, prin faptele proprii ei au încercat să-şi acopere păcatele şi să se facă acceptabili înaintea lui Dumnezeu.” – Parabolele Domnului Hristos, pag. 310, 311 engl.

Miercuri 12 ianuarie

4. Îndreptăţirea de sine

a. Ce întrebare i-a adresat Dumnezeu lui Adam înainte de a pronunţa sentinţa de moarte asupra lui? Genesa 3:9-11.

Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?” El a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în grădină; şi mi-a fost frică, pentru că eram gol şi m-am ascuns.” Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?” ( Genesa 3:9-11 ) .

b. Cum au încercat Adam şi Eva să se îndreptăţească? Genesa 3:12,13.

Omul a răspuns: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom şi am mâncat.” Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce ai făcut?” Femeia a răspuns: „Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom.” ( Genesa 3:12,13 ) .

„Adam nu a putut nici să nege nici să scuze păcatul său; în loc de a da pe faţă căinţă, el a încercat să arunce vina asupra soţiei lui, şi astfel asupra lui Dumnezeu Însuşi: ‚Femeia pe care mi-ai dat-o să fie cu mine, mi-a dat să mănânc din pom şi eu am mâncat.’ El, care din dragoste pentru Eva, a ales în mod deliberat să piardă aprobarea lui Dumnezeu, căminul său din Paradis şi o viaţă eternă de bucurie, a putut acum, după căderea lui, să încerce să-i facă răspunzători pentru căderea lui pe tovarăşa lui şi chiar pe Creatorul Însuşi. Atât de grozavă este puterea păcatului.

Când a fost întrebată: ‚Ce ai făcut?’ ea a răspuns: ‚Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom.’ ‚De ce ai creat şarpele? De ce l-ai lăsat să intre în Eden?’ – acestea erau întrebările care se subînţelegeau din scuza ei pentru păcat. Astfel, asemenea lui Adam, ea Îl făcea răspunzător pe Dumnezeu pentru căderea lor.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 57, 58 engl.

c. Care este tendinţa păcătoşilor când le sunt deschişi ochii cu privire la vina lor? Romani 2:1-3.

A ş a dar , omule , oricine ai fi tu , care , judeci pe altul , nu te po ţ i desvinov ăţ i ; c ă ci prin faptul c ă judeci pe altul , te os î nde ş ti singur ; fiindc ă tu , care judeci pe altul , faci acelea ş i lucruri . Ş tim , î n adev ă r , c ă judecata lui Dumnezeu î mpotriva celor ce s ă v â r ş esc astfel de lucruri , este potrivit ă cu adev ă rul . Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvârşesc astfel de lucruri, şi pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? ( Romani 2:1-3 ) .

„ Spiritul îndreptăţirii de sine şi-a avut originea în tatăl minciunii; el a fost îngăduit de primii noştri părinţi imediat ce au cedat influenţei lui Satan, şi a fost manifestat de toţi fiii şi fiicele lui Adam. În loc de a-şi mărturisi în umilinţă păcatele, ei au încercat să se apere aruncând vina asupra altora, asupra împrejurărilor, sau chiar asupra lui Dumnezeu – făcând chiar din bi­necuvântările lui o ocazie de murmurare împotriva Sa.” – Idem., pag. 58 engl.

Joi 13 ianuarie

5. Condamnarea

a. Ce condamnare a pronunţat Dumnezeu asupra primilor noştri părinţi şi asupra pământului? Genesa 3:16-19.

Femeii i - a zis : „ Voi m ă ri foarte mult suferin ţ a ş i î ns ă rcinarea ta ; cu durere vei na ş te copii ş i dorin ţ ele tale se vor ţine dup ă b ă rbatul t ă u , iar el va st ă p â ni peste tine .” Omului i-a zis: „Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale şi ai mâncat din pomul despre care îţi poruncisem: „Să nu mănânci deloc din el” blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale; spini şi pălămidă să-ţi dea, şi să mănânci iarba de pe câmp. În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.” ( Genesa 3:16-19 ) .

„ Atâta timp cât Adam a rămas credincios Cerului, întreaga natură era supusă lui. Însă când el s-a răsculat împotriva legii divine, creaturile inferioare s-au răsculat împotriva stăpânirii lui. În felul acesta, Domnul, în marea Sa milă, a arătat oamenilor sfinţenia legii Sale, şi i-a condus, prin propria lor experienţă, să vadă pericolul îndepărtării ei, chiar şi în cel mai mic grad…

Avertismentul dat primilor noştri părinţi – ‚în ziua în care veţi mânca veţi muri negreşit’ (Genesa 2:17) – nu implica faptul că ei aveau să moară exact în ziua în care se înfruptau din fructul oprit, dar că în acea zi avea să fie pronunţată sentinţa irevocabilă. Nemurirea le-a fost făgăduită cu condiţia ascultării; prin păcătuire ei au pierdut viaţa veşnică. Chiar în acea zi ei au fost sortiţi morţii.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 59, 60 engl.

b. Ce a pierdut omenirea prin cădere? Genesa 3:22-24.

Domnul Dumnezeu a zis: „Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele şi răul. Să-l împiedicăm, deci, acum ca nu cumva să-şi întindă mâna, să ia şi din pomul vieţii, să mănânce din el şi să trăiască în veci.” De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului, ca să lucreze pământul, din care fusese luat. Astfel a izgonit El pe Adam; şi la răsăritul grădinii Edenului a pus nişte heruvimi, care să învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii. ( Genesa 3:22-24 ) .

„ Dacă după cădere i s-ar fi permis om ului accesul liber la pomul vieţii, el ar fi trăit veşnic şi în felul acesta s-ar fi perpetuat păcatul. Însă un heruvim cu o sabie de foc păzea ‚calea către pomul vieţii’ (Genesa 3:24), şi nimănui din familia lui Adam nu i s-a permis să treacă de acea barieră şi să se împărtăşească din fructul dătător de viaţă. De aceea nu există nici un păcătos nemuritor.” – Marea luptă, pag. 533, 534 engl.

Vineri 14 ianuarie

Întrebări recapitulative personale

1. Cu ce condiţie avem privilegiul de a lua locul acelora care au fost alungaţi din cer?

2. Cum au fost încercaţi primii noştri părinţi?

3. Ce au încercat oamenii să facă timp de 6000 de ani?

4. De ce este îndreptăţirea de sine în săvârşirea răului un păcat mai mare decât necredinţa şi neascultarea?

5. Care au fost rezultatele imediate ale păcătuirii lui Adam?