Lecţia 4. Prevenirea bolilor: Calea lui Dumnezeu (II)

„Şi Domnul l-a luat pe om şi l-a pus în grădina Eden ca s-o lucreze şi s-o păzească. ” (Geneza 2:15).

„În numele lui Isus, cruţaţi-vă puterile, pentru ca, după ce aţi fost învioraţi prin odihnă, să puteţi lucra mai mult şi mai bine... Ucenicii lui Isus aveau nevoie să fie educaţi referitor la modul cum trebuie să lucreze şi cum să se odihnească.”—My Life Today, pg. 133.

Recomandare pentru studiu: Căminul adventist, pg. 493–520 (engl.) (rom. cap. 79, „Recreaţia este esenţială”, cap. 80, „Ce să ne jucăm?”, cap. 81, „Recreaţia care oferă satisfacţii care rămân”, cap. 82, „Cum îşi alege creştinul recreaţia”).

Duminică 19 aprilie
1. ESENŢIALĂ PENTRU SĂNĂTATE

a. Ce lucrare a fost dată omenirii, înainte de cădere, pentru a promova sănătatea şi fericirea? Geneza 2:15. Ce binecuvântări a adus munca, chiar şi după cădere? Psalmii 128:2; Eclesiastul 2:24.

(Gen 2:15) 15 Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească.

(Ps 128:2) 2 Căci atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, eşti fericit şi-ţi merge bine.

(Ecl 2:24) 24 Nu este altă fericire pentru om decât să mănânce şi să bea, şi să-şi înveselească sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am văzut că şi aceasta vine din mâna lui Dumnezeu.

„La creaţiune, munca a fost rânduită ca o binecuvântare. Ea însemna dezvoltare, putere, fericire... Şi ea este o pază împotriva ispitei. Disciplina ei ţine în frâu îngăduinţa de sine şi promovează hărnicia, puritatea şi fermitatea.”— Educaţia, pg. 214 (engl.) (rom. cap. 24, „Munca manuală”).

b. Care sunt câteva dintre efectele leneviei? Proverbele 12:24; 19:15; Eclesiastul 10:18.

(Prov 12:24) 24 Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă va plăti bir. 

(Prov 19:15) 15 Lenea te cufundă într-un somn adânc, şi sufletul molatic suferă de foame.

(Ecl 10:18) 18 Când mâinile sunt leneşe, se lasă grinda, şi, când se lenevesc mâinile, plouă în casă.

„Lenevia şi indolenţa nu sunt roade care cresc în pomul creştin. Indolenţa este un mare blestem. Dumnezeu a binecuvântat fiinţele umane cu nervi, organe şi muşchi; şi acestora nu trebuie să li se permită să se deterioreze din cauza lipsei de activitate, ci trebuie să fie întărite şi menţinute sănătoase prin exerciţiu. A nu avea nimic de făcut este o mare nenorocire, pentru că lenevia a fost şi va fi întotdeauna un blestem pentru familia umană.”— Îndrumarea copilului, pg. 124 (engl.)(rom. cap. 21, „Hărnicia”).

Luni 20 aprilie
2. CUMPATAREA ÎN ACŢIUNE

a. Ce sfat ne este dat în Eclesiastul 3:1? Când desconsiderăm acest sfat şi muncim peste măsură, care este rezultatul?

(Ecl 3:1) 1 Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.

„Nu munciţi peste măsură. Mai bine lăsaţi nefăcute unele dintre lucrurile planificate pentru lucrul unei zile decât să vă nenorociţi şi să deveniţi epuizaţi, pierzând curajul necesar pentru îndeplinirea îndatoririlor zilei următoare. Nu încălcaţi astăzi legile naturii, ca să nu pierdeţi tăria pentru ziua de mâine.”—Minte, caracter şi personalitate, vol. 2, pg. 376 (engl.)(rom. cap. 39,

„Necesitatea acţiunii armonioase a întregii personalităţi”).

„Suprasolicitarea (munca peste măsură) cauzează adesea pierderea autocontrolului. Însă Domnul nu ne cere niciodată mişcări grăbite, complicate. Mulţi strâng asupra lor poveri pe care milostivul Tată ceresc nu le-a aşezat asupra lor. Datorii pe care El nu a intenţionat niciodată să le îndeplinească ei, se gonesc una pe cealaltă. Dumnezeu doreşte ca noi să realizăm că nu slăvim numele Său atunci când luăm asupra noastră atât de multe poveri încât ajungem suprasolicitaţi şi avem o inimă şi o minte descurajată, când ne enervăm, ne îngrijorăm şi vorbim supăraţi, aspru.”—Solii pentru tineret, pg. 135 (engl.)(rom. cap. 35, „Disciplina proprie”).

b. În măsura în care este posibil, în timpul cărei părţi a celor 24 de ore ale zile trebuie să lucrăm pentru a ne păstra sănătatea? Psalmii 104:23; Ioan 9:4.

(Ps 104:23) 23 Dar omul iese la lucrul său şi la munca lui, până seara.

(Ioan 9:4) 4 Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze.

„Întrucât lucrarea de refacere a corpului are loc noaptea în timpul orelor de odihnă, este esenţial, în special în tinereţe, ca somnul să fie regulat şi suficient.”—My Life Today, pg. 143.

„Ştiu din mărturiile care mi-au fost date din timp în timp pentru cei ce lucrează intelectual, că somnul este mult mai valoros înainte, decât după miezul nopţii. Două ore de somn bun înainte de ora doisprezece noaptea este de mai mare valoare decât patru ore după ora doisprezece.”—Manuscript Releases, vol. 7, pg. 224.

c. Ce beneficiu aduce minţii exerciţiul fizic? Eclesiastul 5:12.

(Ecl 5:12) 12 Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mâncat mult, fie că a mâncat puţin; dar pe cel bogat nu-l lasă îmbuibarea să doarmă.

„Inactivitatea este o cauză prolifică a bolii. Exerciţiul fizic înviorează şi egalizează circulaţia sangvină. Pentru un tânăr, exerciţiul fizic serios, aspru, este întăritor pentru întregul sistem... Fără un astfel de exerciţiu mintea nu poate fi păstrată în capacitate de lucru; ea devine inactivă, incapabilă de a îndeplini acţiuni rapide, pătrunzătoare,
care nu vor da amplitudine puterilor ei. ”—My Life Today, pg. 130.

Marţi 21 aprilie
3. ODIHNĂ PENTRU CEI OBOSIŢI

a. Ce mijloace a asigurat Dumnezeu pentru ca oamenii să îşi refacă energia? Marcu 6:31. De unde ştim că Hristos, în natura Sa umană, a fost supus aceleiaşi slăbiciuni? Marcu 4:38; Ioan 4:6.

(Mar 6:31) 31 Isus le-a zis: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.” Căci erau mulţi care veneau şi se duceau, şi ei n-aveau vreme nici să mănânce.

(Mar 4:38) 38 Şi El dormea la cârmă pe căpătâi. Ucenicii L-au deşteptat şi I-au zis: „Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?”

(Ioan 4:6) 6 Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, şedea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea.

„Deşi timpul este scurt, şi este o mare lucrare de făcut, Domnul nu este mulţumit ca noi să ne prelungim timpul de activitate atât de mult încât să nu ne rămână perioade de odihnă, pentru studiul Bibliei, şi pentru comuniune cu Dumnezeu. Toate acestea sunt esenţiale pentru a fortifica sufletul, pentru a ne pune într-o poziţie unde vom primi înţelepciune de la Dumnezeu pentru a ne folosi talentele în serviciul Maestrului în cel mai înalt grad. Când Isus a spus că secerişul este mare şi că lucrătorii sunt puţini, El
nu le-a prezentat ucenicilor Săi nevoia de a trudi fără încetare... El le spune ucenicilor Săi că tăria lor a fost în mod sever încercată, şi că ei vor fi nepregătiţi pentru muncă viitoare dacă nu se odihnesc puţin... Astăzi e nevoie ca slujitorii aleşi ai lui Dumnezeu să asculte de porunca lui Hristos de a merge la o parte şi a se odihni puţin.”—My Life Today, pg. 133.

„Câteva familii care locuiesc într-un oraş sau un sat să se unească şi să îşi lase ocupaţiile care i-au obosit fizic şi mental, să facă o excursie pe malul unui lac frumos sau într-o pădure frumoasă, unde peisajul naturii este încântător.”—1T, pg. 514 (engl.) (rom. cap. 87, „Recreaţie pentru creştini”).

b. Numiţi un gen de odihnă. Ce condiţii trebuie împlinite pentru ca aceast gen de odihnă să fie eficient? Psalmii 4:8.

(Ps 4:8) 8 Eu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.

„Legile sănătăţii trebuie să fie urmate în mâncare, în băutură şi îmbrăcăminte, şi nu ar trebui să fie o lucrare la întâmplare reglarea orelor de somn. Niciun student nu trebuie să îşi formeze obiceiul de a sta târziu seara pentru a arde lumina la miezul nopţii, iar apoi să îşi facă somnul în timpul orelor zilei.”—Christian Education, pg. 124.

„Natura va restaura... tăria şi vigoarea în orele de somn [ale copiilor], dacă legile ei nu sunt încălcate.”—Healthful Living, pg. 46.

„Treziţi-vă dimineaţa. Fixaţi-vă ora de trezire devreme şi menţineţi-o, apoi culcaţi-vă devreme şi veţi vedea că veţi birui multe tulburări dureroase care neliniştesc mintea, cauzează sentimente întunecate, descurajare, divergenţe neplăcute şi vă descalifică de a face totul fără multă trudă. ”— Manuscript Releases, vol. 9, pg. 47.

„Cititul excesiv din partea celor ce muncesc intelectual, până la orele de culcare, este foarte dăunător sănătăţii.”—Idem., pg. 46.

Miercuri 22 aprilie
4. ODIHNĂ PENTRU TRUP, MINTE ŞI SPIRIT

a. Pe lângă odihna care se obţine din somn, ce alte forme de odihnă mai cunoaştem? Leviticul 23:3; Matei 11:28. Include odihna de Sabat somn suplimentar în această zi?

(Lev 23:3) 3 Şase zile să lucraţi; dar ziua a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfântă. Să nu faceţi nicio lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului, în toate locuinţele voastre.

(Mat 11:28) 28 Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.

„Nimeni nu ar trebui să se simtă liber să petreacă timpul sfinţit într-un mod nefolositor. Este neplăcut lui Dumnezeu ca păstrătorii Sabatului să doarmă o mare parte din timpul Sabatului. Făcând astfel, ei Îl dezonorează pe Creatorul lor şi, prin exemplul lor ei spun că şase zile sunt prea preţioase pentru ei, pentru a le petrece odihnindu-se. Ei trebuie să facă bani, chiar dacă aceasta ar însemna să se priveze de somnul necesar, pe care ei îl compensează irosindu-şi în somn timpul sfânt. Apoi se scuză spunând:

„Sabatul a fost dat ca zi de odihnă. Nu mă voi lipsi de odihnă pentru a participa la întâlnire, pentru că am nevoie de odihnă.” Unii ca aceştia folosesc în mod greşit sfânta zi. În mod special ei ar trebui ca în această zi să trezească interesul familiilor lor pentru respectarea sa şi să se strângă în casa de rugăciune cu puţini sau mulţi, după cum e cazul... Dintre toate zilele săptămânii, niciuna nu este atât de favorabilă pentru gânduri şi sentimente de devoţiune, cum este Sabatul.”—2T, pg. 704 (engl.)(rom. cap. 81, „Responsabilitatea pentru lumina primită”).

b. Care este diferenţa între recreaţie şi distracţie—şi unde este cel mai bun loc de odihnă şi recreere pentru poporul lui Dumnezeu? Marcu 6:31. Dar pentru meditaţie şi rugăciune personală? Geneza 24:63; Luca 6:12.

(Mar 6:31) 31 Isus le-a zis: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.” Căci erau mulţi care veneau şi se duceau, şi ei n-aveau vreme nici să mănânce.

(Gen 24:63) 63 Într-o seară, când Isaac ieşise să cugete în taină pe câmp, a ridicat ochii şi s-a uitat; şi iată că veneau nişte cămile.

(Luc 6:12) 12 În zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să Se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

„Există o deosebire între recreaţie şi distracţie (amuzament). Recreaţia, când este ceea ce exprimă cuvântul, re-creaţie, tinde să întărească şi să clădească. Chemându-ne departe de ocupaţiile şi grijile noastre obişnuite, ea oferă reîmprospătare pentru minte şi trup şi, astfel, ne face capabili să ne întoarcem cu o nouă vigoare la munca serioasă a vieţii. Distracţia, pe de altă parte, este căutată de dragul plăcerii şi este adesea dusă la exces; ea absoarbe energiile necesare pentru lucrarea utilă şi astfel devine o piedică în calea adevăratului succes al vieţii.”—Educaţia, pg. 207 (engl.)(rom. cap. 23, „Recreaţia”).

„Cei pentru care bunăstarea mentală şi fizică este de o importanţă mai mare decât banii sau cerinţele şi obiceiurile societăţii, ar trebui să caute pentru copiii lor beneficiul lecţiilor naturii, şi recreaţia în mijlocul ei. Ar fi un mare ajutor în lucrarea de educaţie dacă fiecare şcoală ar putea fi amplasată în aşa mod încât să ofere elevilor teren de cultivat şi acces la câmpuri şi păduri.”—Idem., pg. 211, 212 (engl.) (rom. cap. 23, „Recreaţia”).

Joi 23 aprilie
5. EXERCIŢIU FIZIC BINEFĂCĂTOR

a. Care sunt unele beneficii obţinute prin exerciţiu fizic?

„Nu doar organele corpului sunt întărite prin exerciţiu, ci de asemenea mintea va obţine tărie şi cunoştinţă prin acţiunea acelor organe.”—3T, pg. 77 (engl.) (rom. cap. 6, „Experienţa nu poate fi demnă de încredere”). 

„Exerciţiul fizic temeinic va aduce sângele la suprafaţă şi, astfel, va uşura organele interne. Exerciţiul vioi, totuşi nu violent, în aer liber, cu o voioşie a spiritului, va promova circulaţia, oferind o strălucire sănătoasă pielii şi direcţionând sângele, vitalizat de aerul proaspăt, spre extremităţi. ”—Idem., vol. 2, pg. 530 (engl.) (rom. cap. 62, „Exerciţiul fizic şi aerul”).

b. Ce ar trebui să luăm în considerare când intenţionăm să jucăm jocuri sau să facem sporturi ca activitate fizică? 1 Corinteni 10:31; Fapte 24:16.

(1Cor 10:31) 31 Deci fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu.

(Fapte 24:16) 16 De aceea mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

„Între tineri, pasiunea pentru jocurile de fotbal şi alte plăceri egoiste înrudite a fost o influenţă care i-a condus greşit. Vegherea, rugăciunea şi consacrarea zilnică faţă de Dumnezeu nu au fost menţinute. ”—Manuscript Releases, vol. 6, pg. 127.

„Alte jocuri sportive... stimulează dragostea de plăceri şi distracţie, nutrind astfel un dezgust pentru munca utilă, o dispoziţie de a evita datoriile şi responsabilităţile practice. ”—Educaţia, pg. 210 (cap. 23, „Recreaţia”).

„Există moduri de recreere care sunt foarte benefice atât pentru minte cât şi pentru trup. O minte iluminată, cu discernământ, va găsi mijloace abundente de a-şi petrece timpul şi a se deconecta în surse care sunt nu doar inocente, ci şi instructive.”—4T, pg. 653 (engl.) (rom. cap. O educaţie corectă).

Vineri 24 aprilie
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. De la început, ce binecuvântare a pus Dumnezeu la dispoziţia omenirii ca esenţială pentru sănătatea fizică şi spirituală?
2. Ce înseamnă cumpătarea în muncă?
3. De ce sunt atât de mulţi oameni care nu au un somn odihnitor?
4. În afara somnului, ce alte forme de odihnă ne ajută să ne restaurăm puterile fizice şi spirituale?
5. Care sunt cele mai bune surse de recreaţie pentru creştini şi de ce?