Lecţia 13. Recunoştinţă şi fericire
„Fiţi veseli, fiii Sionului, şi bucuraţi-vă în Domnul Dumnezeul vostru.” (Ioel 2:23).„Când mintea este liberă şi fericită dintr-un sentiment al datoriei bine îndeplinite şi satisfacţia de a da fericire altora, influenţa îmbucurătoare şi înălţătoare aduce o viaţă nouă întregii fiinţe.” Marele Medic, pg. 257.
Recomandare pentru studiu: Marele Medic, pg. 241-259, (Cap. 18 – Tratamentul minţii).
Duminică 19 decembrie
1. O INIMĂ VESELĂ
a. Cum ne afectează gândurile noastre din punct de vedere fizic? Proverbele 17:22.
O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele. (Proverbele 17:22).
„Starea minţii afectează sănătatea într-un grad mult mai mare decât îşi dau seama mulţi. Multe dintre bolile de pe urma cărora sufăr oamenii sunt rezultatul depresiei mintale. Durerea, frica, nemulţumirea, mustrările de conştiinţă, vina şi neîncrederea – toate tind să dărâme forţele vieţii şi să invite decăderea şi moartea.”
„Boala este produsă uneori şi este adesea mult agravată de către imaginaţie.” Marele medic, pg. 241.
„Când mergem bocindu-ne, lăsăm asupra minţilor impresia că lui Dumnezeu nu-I place să ne aibă fericiţi şi în aceasta aducem mărturie mincinoasă împotriva Tatălui nostru ceresc.” The Review and Herald, 14 ianuarie 1890.
b. De ce atitudine este nevoie pentru a ne bucura de o sănătate bună? Psalmii 5:11; 1 Tesaloniceni 5:18.
Atunci toţi cei ce se încred în Tine, se vor bucura, se vor veseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti. Tu vei fi bucuria celor ce iubesc Numele Tău. (Psalmii 5:11).
Mulţămiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi. (1 Tesaloniceni 5:18).
„Curajul, speranţa, credinţa, simpatia, iubirea promovează sănătatea şi prelungesc viaţa. O minte mulţumită, un spirit vesel, este sănătate pentru trup şi tărie pentru suflet.” Marele Medic, pg. 241.
„Puterea voinţei şi importanţa auto-controlului, atât în păstrarea cât şi în recuperarea sănătăţii, [şi]… minunata putere dătătoare de viaţă care se găsesc în bucurie, lipsă de egoism, recunoştinţă, ar trebui să fie manifestate de asemenea.” Educaţia, pg. 197.
Luni 20 decembrie
2. SĂNĂTATEA MINTALĂ
a. Dacă neglijăm sănătatea fizică, ce parte din fiinţa noastră va fi afectată? 1 Corinteni 3:17, 6:19, 20.
Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este Sfânt: şi aşa Sunteţi voi. (1 Corinteni 3:17).
Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu Sunteţi ai voştri?Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi, deci, pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care Sunt ale lui Dumnezeu. (1 Corinteni 6:19, 20).
„Între minte şi trup există o relaţie misterioasă şi minunată. Ele reacţionează una asupra celeilalte. A păstra corpul într-o stare sănătoasă pentru a-şi dezvolta puterea, așa încât fiecare parte din maşinăria vie să poată acţiona armonios, ar trebui să fie primul studiu al vieţii noastre. A neglija corpul înseamnă a neglija mintea. Nu poate fi spre slava lui Dumnezeu ca fiii Săi să aibă corpuri bolnăvicioase sau minţi pipernicite.” Sfaturi pentru sănătate, pg. 122.
b. Ce metodă foloseşte Satana pentru a ne distruge mintea? Psalmii 101:3.
Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătoşilor; ea nu se va lipi de mine. (Psalmii 101:3).
c. Cu ce ar trebui să ne umplem mintea? Filipeni 4:8. Ce reguli ar trebui să ne călăuzească acţiunile? Isaia 33:15, 16.
Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească. (Filipeni 4:8).
Cel ce umblă în neprihănire, şi vorbeşte fără vicleşug, cel ce nesocoteşte un câştig scos prin stoarcere, cel ce îşi trage mâinile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce îşi astupă urechea să n-audă cuvinte setoase de sânge, şi îşi leagă ochii ca să nu vadă răul, acela va locui în locurile înalte; stânci întărite vor fi locul lui de scăpare; i se va da pâine, şi apa nu-i va lipsi.” (Isaia 33:15, 16).
d. Cum putem primi mângâiere în mijlocul încercărilor şi dificultăţilor? Filipeni 4:4-7, Plângeri 3:26; Isaia 57:15.
Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăş zic: Bucuraţi-vă! Blîndeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii. Domnul este aproape. Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus. (Filipeni 4:4-7).
Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului. (Plângeri 3:26).
Căci aşa vorbeşte Cel Prea Înalt, a cărui locuinţă este veşnică şi al cărui Nume este Sfânt. „Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar Sunt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite, şi să îmbărbătez inimile zdrobite. (Isaia 57:15).
„Nu vă pierdeţi stabilitatea. Prindeţi-vă de Isus… Se vor ridica dificultăţi. Veţi întâlni obstacole. Priviţi în mod constant la Isus. Când apare câte o urgenţă, întrebaţi, Doamne, ce să fac acum?” Căminul advent, pg. 207, 208.
„Credinţa, răbdarea, îndurarea, gândirea cerească, încrederea în înţeleptul Tată ceresc sunt bobocii perfecţi care maturează în mijlocul norilor dezamăgirilor şi întristărilor.” Comentarii biblice ale Noului Testament, vol. 7, pg. 934.
„Cuvântul lui Dumnezeu ar trebui studiat şi ascultat, şi atunci inima va găsi odihnă, pace şi bucurie şi aspiraţiile vor tinde spre cer, dar când adevărul este ţinut departe de viaţă, în curtea din afară, inima nu este încălzită de focul aprins al bunătăţii lui Dumnezeu.” Testimonies, vol. 5, pg. 547.
Marţi 21 decembrie
3. FERICIŢI ÎN MOD ACTIV
a. Ce activităţi aduc fericire – chiar şi aceluia care este foarte bolnav? Fapte 20:35; Galateni 6:9, 10.
În toate privinţele v-am dat o pildă, şi v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi, şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuşi a zis: „Este mai ferice să dai decât să primeşti.” (Fapte 20:35).
Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. Aşa dar, cât avem prilej, să facem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă. (Galateni 6:9, 10).
„Faptele bune sunt de două ori o binecuvântare, de care beneficiază atât dăruitorul cât şi primitorul amabilităţii. Conştiinţa procedurii corecte este unul dintre cele mai bune medicamente pentru corpurile şi minţile bolnave. Când mintea este liberă şi fericită datorită sentimentului datoriei bine îndeplinite şi satisfacţiei de a da altora fericire, influenţa îmbucurătoare şi înălţătoare aduce o viaţă nouă întregii făpturi.
Invalizii, în loc să ceară în mod constant simpatie, caută s-o atribuie. Lăsaţi ca povara propriei voastre slăbiciuni, dureri şi suferinţe să fie aruncată asupra Mântuitorului compătimitor. Deschideţi-vă inima la iubirea Lui, şi lăsaţi-o să curgă spre ceilalţi. Amintiţi-vă că toţi au încercări greu de purtat, ispite greu de rezistat şi puteţi face ceva pentru a uşura aceste poveri. Exprimaţi-vă recunoştinţa pentru binecuvântările pe care le aveţi; manifestaţi-vă aprecierea faţă de atenţiile pe care le primiţi. Păstraţi inima plină de făgăduinţele preţioase ale lui Dumnezeu, pentru ca să puteţi scoate din vistieria aceasta cuvinte care vor fi o mângâiere şi întărire pentru alţii. Aceasta vă va înconjura cu o atmosferă care va fi ajutătoare şi înălţătoare. Lăsaţi să fie ţinta voastră să-i binecuvântaţi pe acei din jurul vostru, şi veţi găsi modalităţi de a fi utili, atât membrilor propriei voastre familii cât şi altora.
Dacă acei care sufăr de o sănătate slabă şi-ar uita eul în intersul lor pentru alţii; dacă ei ar împlini porunca domnului de a sluji acelora care sunt în mai mare nevoie decât ei, atunci ar înţelege adevărul făgăduinţei profetice: ‚Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi sănătatea ta va încolţi repede.’(Isaia 58:8).” Marele Medic, pg. 257, 258.
b. Ce activităţi sunt un medicament excelent pentru minte şi trup? Isaia 58:6-8; Matei 25:32-40.
Iată postul plăcut Mie: desleagă lanţurile răutăţii, desnoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriţi, şi rupe orice fel de jug; împarte-ţi pâinea cu cel flămând, şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l, şi nu întoarce spatele semenului tău. Atunci lumina ta va răsări ca zorile, şi vindecarea ta va încolţi repede; neprihănirea ta îţi va merge înainte, şi slava Domnului te va însoţi. (Isaia 58:6-8).
Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre; şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.” Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând, şi Ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut? Când Te-am văzut noi străin, şi Te-am primit? Sau gol, şi Te-am îmbrăcat? Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă, şi am venit pe la Tine?” Drept răspuns, Împăratul le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.” (Matei 25:32-40).
„Fiecare rază de lumină revărsată asupra altora va fi reflectată asupra propriilor voastre inimi. Fiecare cuvânt amabil şi plin de înţelegere adresat celor îndureraţi, fiecare acţiune de a-i uşura pe cei opresaţi şi fiecare dar pentru a satisface nevoile semenilor noştri, dat sau făcut având în vedere slava lui Dumnezeu, va rezulta în binecuvântări pentru dătător. Acei care lucrează astfel, ascultă de o lege a cerului şi vor primi aprobarea lui Dumnezeu. Plăcerea de a face bine altora împărtăşeşte strălucire sentimentelor care trec prin nervi, înviorează circulaţia sângelui şi produc sănătate mentală şi fizică.” Minte, caracter şi personalitate, vol. 2, pg. 642.
Miercuri 22 decembrie
4. LIBERTATE DE TRISTEŢE
a. Ce produc în corp amărăciunea, o inimă grea şi vinovăţia? Proverbele 12:25.
Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. (Proverbele 12:25).
„Boala minţii predomină pretutindeni. Nouă zecimi din bolile de care sufăr oamenii îşi au temelia aici. Poate un necaz în familie este asemenea cancerului, mâncând sufletul şi slăbind forţele vieţii. Mustrarea pentru păcat subminează uneori constituţia şi dezechilibrează mintea.” Sfaturi pentru sănătate, pg. 324.
b. Care sunt unele din cauzele unui spirit demoralizat? Psalmii 55:4, 5; Matei 6:34.
Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii, mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii. (Psalmii 55:4, 5).
Nu vă îngrijoraţi, deci, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei. (Matei 6:34).
„[Dumnezeu] nu doreşte ca noi să intrăm într-o agonie a spiritului. Noi nu trebuie să privim la spinii şi mărăcinii experienţei noastre. Trebuie să mergem în grădina Cuvântului lui Dumnezeu şi să culegem crinii, trandafirii şi garoafele înmiresmate ale făgăduinţelor Sale. Acei care privesc la dificultăţile din experienţa lor vor vorbi despre îndoială şi descurajare, căci ei nu-L privesc pe Isus, Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii.” That I May Know Him, pg. 278.
c. Ce remediu este recomandat pentru un spirit descurajat şi ce avertisment ar trebui urmat în cazul anxietăţii? Psalmii 100:1-5; 101:1; 1 Tesaloniceni 5:16,17.
(Un psalm de laudă.) Strigaţi de bucurie către Domnul, toţi locuitorii pământului! Slujiţi Domnului cu bucurie, veniţi cu veselie înaintea Lui. Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne-a făcut, ai Lui Suntem: noi Suntem poporul Lui şi turma păşunei Lui. Intraţi cu laude pe porţile Lui, intraţi cu cântări în curţile Lui! Lăudaţi-L şi binecuvântaţi-I Numele. Căci Domnul este bun; bunătatea Lui ţine în veci, şi credincioşia Lui din neam în neam. (Psalmii 100:1-5).
(Un psalm al lui David.) Voi cânta bunătatea şi dreptatea; Ţie, Doamne, Îţi voi cânta. (Psalmii 101:1)
Bucuraţi-vă întotdeauna. Rugaţi-vă neîncetat. (1 Tesaloniceni 5:16,17).
„Acei care sunt agitaţi, nerăbdărori sau grăbiţi, ar face bine să nu mănânce până când nu au găsit odihnă sau uşurare; căci puterile vitale, deja foarte solicitate, nu pot furniza lichidele necesare pentru digestie.” Dietă şi hrană, pg. 107.
d. Care este cea mai bună prescripţie medicală pentru cei descurajaţi? Psalmii 27:14; 31:24.
Nădăjduieşte în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima, şi nădăjduieşte în Domnul! (Psalmii 27:14).
Fiţi tari, şi îmbărbătaţi-vă inima, toţi cei ce nădăjduiţi în Domnul! (Psalmii 31:2)4.
„Iubirea pe care Hristos o răspândeşte prin întreaga fiinţă este o putere dătătoare de viaţă. Fiecare parte vitală – creierul, inima, nervii – le atinge cu vindecare. Prin ea cele mai înalte energii ale fiinţei sunt trezite la activitate. Ea eliberează sufletul de vină şi durere, de anxietate şi grijă, care secătuiesc forţele vieţii. Împreună cu ele vin seninătatea şi mulţumirea. Ea implantează în suflet o bucurie pe care nimic pământesc n-o poate nimici – bucurie în Duhul Sfânt – o bucurie dătătoare de sănătate şi viaţă.” Marele Medic, pg. 115.
Joi 23 decembrie
5. BINECUVÂNTAREA SUPREMĂ
a. Cum rămâne Dumnezeu în inima noastră pentru a ne da biruinţa asupra adversităţilor şi dezamăgirilor? Ioan 16:13; Efeseni 5:18-20; Evrei 10:22-25.
Când va veni mângîietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare. (Ioan 16:13).
Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh. Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului. Mulţămiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos. (Efeseni 5:18-20).
…să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată. Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa. Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie. ?(Evrei 10:22-25).
„Ne aflăm într-o lume de suferinţă. Dificultăţile, încercările şi durerea ne aşteaptă de-a lungul căii spre căminul ceresc. Dar sunt mulţi care fac greutăţile vieţii dublu de grele anticipând încontinuu necazul. Dacă întâmpină împotrivire sau dezamăgire, ei cred că totul merge la ruină, că partea lor este cea mai grea dintre toate, că ei vor ajunge cu siguranţă în lipsă. Astfel ei aduc ruină asupra lor şi aruncă o umbră asupra tuturor celor din jurul lor. Viaţa însăşi devine o povară pentru ei. Dar nu trebuie să fie aşa. Va costa un efort determinat a schimba curentul gândurilor lor. Dar schimbarea poate fi făcută. Fericirea lor, atât pentru această viaţă cât şi pentru viaţa viitoare, depinde de fixarea minţilor lor asupra unor lucruri vesele. Ei să privească la o parte de la imaginea întunecată, care este imaginaţie, la beneficiile pe care Dumnezeu le-a presărat pe calea lor, şi dincolo de acestea la cele nevăzute şi veşnice.” Marele Medic, pg. 247, 248.
b. În această lume de suferinţă şi boală, care ar trebui să fie rugăciunea noastră constantă – şi ce răspuns plin de îndurare vine de la tronul lui Dumnezeu? Psalmii 67:1,2; Ieremia 30:17.
(Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe instrumente cu coarde. Un psalm. O cântare.) Dumnezeu să aibă milă de noi şi să ne binecuvânteze, să facă să lumineze peste noi Faţa Lui, ca să se cunoască pe pământ calea Ta, şi printre toate neamurile mântuirea Ta! (Psalmii 67:1,2)
Dar te voi vindeca, şi îţi voi lega rănile, zice Domnul. Căci ei te numesc: „Cel izgonit” „Sionul acela de care nimănui nu-i pasă. (Ieremia 30:17).
„Acei care aşteaptă venirea Mirelui, trebuie să spună oamenilor, ‚Iată Dumnezeul nostru’. Ultimele raze de lumină îndurătoare, ultima solie de har care trebuie dată lumii, este o descoperire a caracterului iubirii Sale. Copiii lui Dumnezeu trebuie să manifeste slava Lui. În propria lor viaţă şi caracter, ei trebuie să descopere ce a făcut harul lui Dumnezeu pentru ei.” Parabolele lui Hristos, pg. 415, 416.
Vineri 4 decembrie
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE ŞI DE MEDITAŢIE
a. De ce Îl reprezentăm în mod greşit pe Dumnezeul nostru îndurător şi iubitor prin tristeţea noastră?
b. Cum afectează gândurile noastre trupul nostru fizic?
c. Numiţi un remediu semnificativ care poate să uşureze în mod virtual orice boală.
d. Ce ar trebui să înţelegem despre puterea iubirii lui Hristos pentru noi?
e. Descrieţi scena care trebuie ţinută încontinuu înaintea ochilor minţii noastre.