Studiază lecţia online

TEXT CHEIE:„Dumnezeu a binecuvantat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că in ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse” (Geneza 2:3).

NOTĂ INTRODUCTIVĂ: „La timpul sfarşitului, fiecare instituţie divină trebuie să fie restaurată. Spărtura făcută in lege atunci cand Sabatul a fost schimbat de om, trebuie să fie reparată.”- Profeţi şi regi, p. 678 (engl.) (rom. cap. Reforma).

a. Care zi a săptămanii a fost pusă deoparte pentru odihnă şi adunare sfantă, şi cum o putem noi preţui?

Levitic 23:3 “Şase zile să lucraţi; dar ziua a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfântă. Să nu faceţi nici o lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului, în toate locuinţele voastre.”

Psalmii 91:1 “Celce stă supt ocrotirea Celui Prea Înalt, şi se odihneşte la umbra Celui Atoputernic”

Psalmii 92:4,5 “Căci Tu mă înveşeleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cânt de veselie, când văd lucrarea mânilor Tale. 5Cât de mari sânt lucrările Tale, Doamne, şi cât de adânci sânt gândurile Tale!”

Isaia 58:13,14 “Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării, 14. atunci te vei putea desfăta în Domnul, şi Eu te voi sui pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moştenirea tatălui tău Iacov; căci gura Domnului a vorbit.”

„Sabatului ii este conferită mult mai multă sfinţenie decat ii oferă mulţi dintre pretinşii păzitori ai acestei zile. Domnul a fost dezonorat intr-o măsură foarte mare de cei care nu au păzit Sabatul conform poruncii Sale, fie in literă sau in spirit. El cheamă la o reformă in păzirea Sabatului.”- Mărturii, vol. 6, p. 353 (engl.) (rom. cap. Pregătirea pentru Sabat).
„Putem şedea [cu copiii noştri] in cranguri, sau in razele strălucitoare ale soarelui, şi să oferim minţilor lor neastampărate ceva cu care să se hrănească, discutand cu ei despre lucrările lui Dumnezeu, şi le putem insufla iubire şi reverenţă, chemandu-le atenţia spre lucrurile frumoase din natură. Sabatul poate fi făcut atat de interesant pentru familiile noastre, incat revenirea sa săptămanală să fie aşteptată cu bucurie.”- Ibid., vol. 2, p 584, 585 (engl.) (rom. cap. Cum să păzim Sabatul?).
„Sabatul nu a fost menit pentru a fi un timp de inactivitate nefolositoare. Legea nu permite munca seculară in ziua de odihnă a Domnului; truda pentru caştigarea existenţei trebuie să inceteze; nici o muncă pentru plăcere lumească sau profit nu este permisă de lege in acea zi; ci, la fel cum Dumnezeu Şi-a incheiat lucrarea de creare, şi S-a odihnit in ziua de Sabat şi a binecuvantat- o, tot astfel, omul trebuie să părăsească ocupaţiile vieţii sale zilnice, şi să işi devoteze orele sfinte pentru odihnă sănătoasă, pentru inchinare şi pentru fapte sfinte.”- Hristos, Lumina lumii, p. 207 (engl.) (rom. cap. Betezda şi Sinedriul).

a. Ce este scris despre Sabat inainte ca poporul Israel să ajungă la Sinai? Cine sunt menţionaţi ca păzitori ai Sabatu lui in epoca patriarhilor?

Exod 16:23-28 “Şi Moise le-a zis: „Domnul a poruncit aşa. Mвine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert, şi păstraţi până a doua zi dimineaţa tot ce va rămâne!” 24. Au lăsat-o până a doua zi dimineaţa, cum poruncise Moise; şi nu s-a împuţit, şi n-a făcut viermi. 25. Moise a zis: „Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe câmp. 26. Veţi strânge timp de şase zile; dar în ziua a şaptea, care este Sabatul, nu va fi.” 27. În ziua a şaptea, unii din popor au ieşit să strângă mană, şi n-au găsit. 28. Atunci Domnul a zis lui Moise: „Până când aveţi de gând să nu păziţi poruncile şi legile Mele?”

„Trebuia făcut ceva pentru pregătirea chiar a painii trimise din cer pentru copiii lui Israel. Acesta era un test pentru ei. Dumnezeu dorea să vadă dacă ei aveau să păstreze sfant Sabatul sau nu. Domnul le-a spus copiilor lui Israel că această lucrare trebuia făcută in ziua de pregătire, vinerea. In acea zi, ei trebuia să coacă ceea ce doreau să coacă, şi să fiarbă ceea ce doreau să fiarbă.”- Manuscript Releases, vol. 13, p. 292.
„Sabatul a fost incorporat in legea dată pe Sinai; insă acesta nu le-a fost făcut de cunoscut doar atunci ca zi de odihnă. Poporul lui Israel avea cunoştinţă despre el inainte de a ajunge la Sinai. Pe drum spre intr-acolo, Sabatul a fost păzit.”- Hristos, Lumina lumii, p. 283 (engl.) (rom. cap. Sabatul).
„Sfinţit prin odihna şi binecuvantarea Creatorului, Sabatul a fost respectat de Adam in starea sa nevinovată din Edenul cel sfant; de Adam cel căzut, insă pocăit, cand a fost alungat de pe fericitul său domeniu. A fost păzit de toţi patriarhii, de la Abel pană la neprihănitul Noe, pană la Avraam, şi la Iacov.”- Marea luptă, p. 453 (engl.) (rom. cap. O lucrare de reformă).

b.  Cand a fost originea Sabatului, şi ce cere Dumnezeu de la noi referitor la ziua a şaptea?

Geneza 2:1-3 “Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul, şi toată oştirea lor. 2. În ziua a şaptea Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.”

Exod 20:8-11 “Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.9. Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău. 10. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. 11. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o. ”

„Sabatul nu este de origine evreiască. El a fost instituit in Eden inainte să existe un popor cunoscut ca evrei. Sabatul a fost făcut pentru intreaga omenire, şi a fost instituit in Eden inainte de căderea omului in păcat. Creatorul l-a numit ‘ziua Mea cea sfantă’. Hristos S-a referit la Sine ca fiind ‘Domnul Sabatului’. Incepand de la creaţiune, el este la fel de vechi ca rasa umană, şi fiind făcut pentru om, el va exista atata timp cat va exista omul.”- -The Signs of the Times, 12 noiembrie 1894.
„Instituţia Sabatului a fost făcută cand s-au pus temeliile pămantului, cand stelele dimineţii cantau impreună, şi toţi fiii lui Dumnezeu strigau de bucurie. La fel ca celelalte nouă precepte ale legii, şi acesta are un character obligatoriu, neschimbător. Este memorialul puterii creatoare a lui Dumnezeu, un memento al lucrării Sale inălţate. Porunca a patra ocupă o poziţie sfantă in lege şi poartă aceeaşi natură sfantă ca şi celelalte precepte morale măreţe ale lui Dumnezeu.”- Ibid., 8 ianuarie 1894.

a. Ce este scris in profeţia Biblică despre incercarea de a schimba legea lui Dumnezeu? Care poruncă ţintea Satan s-o distrugă?

Daniel 7:25 “El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Prea Înalt, va asupri pe sfinţii Celui Prea Înalt, şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea; şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp… de o vreme, două vremuri, şi o jumătate de vreme.”

„Legile lui Dumnezeu sunt singurele legi pe care ii este interzis omului să le schimbe, pentru că puterea seculară poate schimba legile guvernărilor seculare după cum doreşte. In profeţie se arată in mod clar că puterea papală urma să schimbe in mod intenţionat Legea lui Dumnezeu.”- The Signs of the Times, 19 noiembrie 1894.
„Puterea papală s-a gandit să schimbe legea lui Dumnezeu instituind un Sabat pentru lume şi pentru biserica creştină; şi acest Sabat contrafăcut este inălţat şi venerat, in timp ce Sabatul lui Iehova este călcat de picioare nesfinte. Dar Ii va injosi Dumnezeu legea pentru a corespunde standardelor oamenilor? Va accepta El o instituţie creată de om in locul Sabatului pe care l-a binecuvantat şi l-a sfinţit El? Nu; comoditatea sau caştigurile lumeşti nu va da la o parte cerinţele lui Dumnezeu; pentru că El este un Dumnezeu gelos.”- The Review and Herald, 18 martie 1884.
„Creatorul cerului şi al pămantului a poruncit ‘Ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău; să nu faci nici o lucrare in ea’ (Exod 20:10). Această poruncă a fost intărită de exemplul Autorului ei, proclamatăde chiar vocea Sa, şi aşezată exact in centrul decalogului. Insă puterea papală a indepărat această oranduire sfantă, şi a inlocuit-o cu o zi pe care Dumnezeu nu a sfinţit-o, şi in care El nu S-a odihnit, sărbătoarea atat de adorată de păgani ca ‘venerabila zi a soarelui’.”- The Signs of the Times, 14 septembrie 1882.

b. Ce profeţie se va implini in ultimele zile ale istoriei acestei lumi?

Isaia 56:2-7 “Ferice de omul care face lucrul acesta, şi de fiul omului care rămâne statornic în el, păzind Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi stăpânindu-şi mâna, ca să nu facă nici un rău! 3. Străinul care se alipeşte de Domnul, să nu zică: ,Domnul mă va despărţi de poporul Său!" Şi famenul să nu zică: ,Iată, eu sunt un copac uscat!" 4. Căci aşa vorbeşte Domnul: ,Famenilor, care vor păzi Sabatele Mele, care vor alege ce-Mi este plăcut, şi vor stărui în legământul Meu, 5. le voi da în Casa Mea şi înăuntrul zidurilor Mele un loc şi un nume mai bune decât fii şi fiice; le voi da un nume veşnic, care nu se va stinge. 6. Şi pe străinii, care se vor lipi de Domnul ca să-I slujească, şi să iubească Numele Domnului, pentru ca să fie slujitorii Lui, şi pe toţi cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi vor stărui în legământul Meu, 7. îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt, şi-i voi umple de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele."”

Isaia 58:12-14 “Ai tăi vor zidi iarăşi pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune; vei fi numit ,Dregător de spărturi," ,Cel ce drege drumurile, şi face ţara cu putinţă de locuit." 13. Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededвndu-te la flecării, 14. atunci te vei putea desfăta în Domnul, şi Eu te voi sui pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moştenirea tatălui tău Iacov; căci gura Domnului a vorbit."”

„Toţi cei care Il iubesc pe Dumnezeu vor arăta că poartă semnul Său, respectand poruncile Sale. Ei sunt restauratorii cărărilor pe care să se poată merge.” -Mărturii, vol. 6, p. 265 (engl.) (rom. cap. Solia din Isaia 58).
„La timpul sfarşitului, fiecare instituţie divină trebuie restaurată. Spărtura făcută in lege la timpul cand Sabatul a fost schimbat de om trebuie să fie reparată. Poporul rămăşiţei lui Dumnezeu, stand in faţa lumii ca reformatori, trebuie să arate că legea lui Dumnezeu este temelia fiecărei reforme durabile şi că Sabatul poruncii a patra trebuie să stea ca memorial al Creaţiunii.”- Profeţi şi regi, p. 678 (engl.) (rom. cap. Reforma).

a. Ce avea Isus obiceiul să facă in zilele de Sabat, şi ce a spus El despre Sabat?

Luca 4:16,31 “A venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească, 31. S-a pogorât în Capernaum, cetate din Galilea, şi acolo învăţa pe oameni în ziua Sabatului.”

Marcu 2:27,28 “Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat; 28. aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.””

„Porunca despre Sabat este aşezată exact in centrul Decalogului, intre preceptele neschimbătoare ale lui Iehova. Şi totuşi, de la cat de multe amvoane din ţara noastră se aude strigătul dispreţuitor contra Sabatului instituit de Domnul Dumnezeul cerului, şi este stigmatizat ca ‘vechiul Sabat evreiesc’. Fie ca toţi cei ce caută adevărul să işi amintească faptul că Sabatul a fost instituit in Eden inainte ca să existe vreun evreu, şi că Mantuitorul a spus ‘Sabatul a fost făcut pentru om’ (Marcu 2:27). Porunca a patra a fost rostită impreună cu celelalte nouă precepte morale in mijlocul tunetelor şi al măreţiei muntelui Sinai, iar in sfanta sfintelor, in sanctuarul ceresc de sus se află chivotul lui Dumnezeu. El este numit ‘chivotul legămantului’, şi sub capacul acestuia - tronul harului - sunt cele zece porunci care au fost scrise cu degetul lui Dumnezeu.”- The Signs of the Times, 8 ianuarie 1894.
„Isus venise ca să ‘mărească legea şi să o facă onorabilă’ (Isaia 42:21 engl.). El nu avea să ii ştirbească demnitatea, ci să o inalţe... El venise să elibereze Sabatul de cerinţele impovărătoare care il făcuseră un blestem in loc de binecuvantare.”- Hristos, Lumina lumii, p. 206 (engl.) (rom. cap. Betezda şi Sinedriul).
„Inlăturand restricţiile lipsite de sens ale iudeilor, Hristos a onorat Sabatul, in timp ce acei care se plangeau de El dezonorau ziua sfantă a lui Dumnezeu.”- Ibid., p. 287.

b. Care era atitudinea ucenicilor, a apostolilor, şi a primilor creştini cu referire la Sabatul zilei a şaptea?

Luca 23:54-56 “Era ziua Pregătirii, şi începea ziua Sabatului. 55. Femeile, care veniseră cu Isus din Galilea, au însoţit pe Iosif; au văzut mormântul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el, 56. s-au întors, şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege.”

Fapte 13:42,44 “ Când au ieşit afară, Neamurile i-au rugat să le vorbească şi în Sabatul viitor despre aceleaşi lucruri. 44. În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu.”

Fapte 16:13 “În ziua Sabatului am ieşit afară pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am şezut jos, şi am vorbit femeilor, care erau adunate laolaltă.”

Fapte 17:2 “Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi,”

Fapte 18:4 “Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat, şi îndupleca pe Iudei şi pe Greci.”

„Noul Testament nu a schimbat Legea lui Dumnezeu. Sfinţenia Sabatului poruncii a patra este la fel de ferm intemeiată ca şi tronul lui Iehova. Ioan scrie; ‘Oricine face păcat, face şi fărădelege. Şi ştiţi că El S-a arătat ca să ia păcatele; şi in El nu este păcat. Oricine rămane in păcat, păcătuieşte; oricine păcătuieşte, nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut.’ (1 Ioan 3:4-6).”-The Sanctified Life, p. 68.
„Hristos a dat legea poporului Său ales, iar incercand să anuleze legea lui Dumnezeu pe motivul că Hristos a abolit legea, [oamenii, bărbaţi şi femei] Il insultă atat pe Tatăl, cat şi pe Fiul.”- The Signs of the Times, 2 octombrie 1893.

a. Ce asigurare ne dă Domnul prin profetul Isaia despre Sabatul pe pămantul reinnoit?

Isaia 66:22, 23 “Căci după cum cerurile cele noi, şi pământul cel nou, pe care le voi face, vor dăinui înaintea Mea " zice Domnul " aşa va dăinui şi sămânţa voastră şi numele vostru. 23. În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, "zice Domnul." ”

„In chivotul lui Dumnezeu din cer sunt tablele de piatră pe care sunt scrise preceptele care sunt la temelia guvernării Sale. Iar Sabatul, despre care Dumnezeu declară că este semnul loialităţii poporului Său, este aşezat in central Decalogului. Sfinţenia sa atinge veşnicia; pentru că Dumnezeu declară că de la o lună nouă la alta, şi de la un Sabat la altul, supuşii Săi vor veni să se inchine inaintea Sa pe pămantul făcut nou.”- The Signs of the Times, 7 aprilie 1898.
„Atat timp cat vor exista cerul şi pămantul, Sabatul va exista ca semn al puterii creatoare a lui Dumnezeu. Şi cand Edenul va inflori din nou pe pămant, ziua sfantă de odihnă a lui Dumnezeu va fi onorată de toţi cei de sub soare.”- Hristos, Lumina lumii, p. 283 (engl.) (rom. cap. Sabatul).

b. Care va fi tema celor mantuiţi cand vor veni să se inchine Domnului?

Apocalipsa 5:11-13 “M-am uitat, şi împrejurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii şi în jurul bătrânilor am auzit glasul multor îngeri. Numărul lor era de zece mii de ori zece mii şi mii de mii. 12. Ei ziceau cu glas tare: „Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!” 13. Şi pe toate făpturile, care sunt în cer, pe pămвnt, sub pământ, pe mare, şi tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicând: „A Celui ce stă pe scaunul de domnie, şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpânirea în vecii vecilor!””

Apocalipsa 15:2-4 “Şi am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc; şi pe marea de sticlă, cu alăutele lui Dumnezeu în mână, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei, şi ai numărului numelui ei. 3. Ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului. Şi ziceau: „Mari şi minunate sunt lucrările tale, Doamne Dumnezeule, Atotputernice! Drepte şi adevărate sunt căile Tale, Împărate al Neamurilor! 4. Cine nu se va teme, Doamne, şi cine nu va slăvi Numele Tău? Căci numai Tu eşti Sfânt, şi toate Neamurile vor veni şi se vor închina înaintea Ta, pentru că judecăţile Tale au fost arătate!””

„Tema mantuirii este una pe care ingerii doresc să o pătrundă; ea va fi ştiinţa şi cantecul celor mantuiţi in decursul veacurilor nesfarşite ale veşniciei. Nu este ea demnă şi acum de meditaţie atentă şi studiu minuţios? Nu ar trebui să Il lăudăm pe Dumnezeu cu inima şi sufletul şi vocea, ‘pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor’ (Psalm 107:8)?”- Mărturii, vol. 5, p. 318 (engl.) (rom. cap. Lăudaţi-L pe Domnul).

a. Cum putem face din Sabat o binecuvantare?
b. Pentru ce este Sabatul un memorial, şi de ce nu este acesta ‘evreiesc’?
c. De ce trebuie ca Sabatul să fie adus in atenţie la sfarşitul istoriei acestui pămant?
d. Ce exemple de păzitori ai Sabatului există in Noul Testament?
e. Cand va fi restaurat Sabatul intre toţi adevăraţii copii ai lui Dumnezeu?