Lecţia 3. Credinţă în evanghelie

„Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.” (Romani 10:17).

„Ispitele apar adesea irezistibile deoarece, prin neglijarea rugăciunii și a studiului Bibliei, cel ispitit nu poate să-și amintească repede făgăduinţele lui Dumnezeu și să-l întâmpine pe Satan cu armele Scripturii.” – Marea luptă, pag. 600 engl.

Recomandare pentru studiu: Pildele Domnului Hristos, pag. 95-102 engl.

Duminică 10 ianuarie
1. PUTEREA LUI DUMNEZEU

a. De ce este atât de greu pentru unii oameni să trăiască asemenea unor creştini? Cum îi poate ajuta evanghelia să treacă de această difi cultate? Romani 6:3-7; 1 Corinteni 1:18, 24.
Nu ştiţi că toţi cîţi am fost botezaţi în Isus Hristos, am fost botezaţi în moartea Lui? Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă. În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui. Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului; căci cine a murit de drept, este izbăvit de păcat. (Romani 6:3-7).
Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării: dar pentru noi, care suntem pe calea mîntuirii, este puterea lui Dumnezeu…
…dar pentru cei chemaţi, fie Iudei, fie Greci, este puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu. (1 Corinteni 1:18, 24).

„De ce este atât de greu să se trăiască o viaţă jertfi toare de sine și umilă? Întrucât pretinșii creștini nu sunt morţi faţă de lume. Este ușor să trăim după ce suntem morţi. Însă mulţi încă tânjesc după prazul și cepele din Egipt. Ei au înclinaţia de a se îmbrăca și acţiona cât de asemănător cu lumea cu putiţă și să meargă totuși la cer. Unii ca aceștia urcă altă cale. Ei nu intră pe poarta cea strâmtă și nu merg pe calea cea îngustă.” - Testimonies, vol. 1, pag. 131.

„Atunci când ne predăm pe de-antregul lui Dumnezeu, și credem pe deplin, sângele lui Hristos ne curăţește de orice păcat. Conștiinţa poate fi eliberată de condamnare. Prim credinţa în sângele Său, toţi pot fi făcuţi desăvârșiţi în Hristos Isus.” - Selected Messages, vol. 2, pag. 32.

b. În afară de adevărata evanghelie pe ce altceva a mai pus bază Pavel? 1 Corinteni 9:16; Galateni 3:1; Filipeni 3:8.
Dacă vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricină de laudă, căci trebuie s-o vestesc; şi vai de mine dacă nu vestesc Evanghelia! (1 Corinteni 9:16).
O, Galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat, pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? (Galateni 3:1).
Ba încă, şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să cîştig pe Hristos. (Filipeni 3:8).

„Toţi cei neconvertiţi sunt fascinaţi, vrăjiţi de puterea fermecătoare a marelui amăgitor... Toţi cei care nutresc o greșeală cunoscută, în credinţă sau practică, se afl ă sub puterea vrăjitoriei, și exercită vrajă asupra altora. Satana îi folosește pentru a induce în eroare alte sufl ete.” - Th e Signs of the Times, 18 mai 1882.

Luni 11 ianuarie
2. CREDINŢA VIE

a. Cum putem să ne prindem de evanghelie aşa încât aceasta să poată fi puterea lui Dumnezeu pentru mântuire în viaţa noastră? Efeseni 6:10, 11, 18.
Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului.
Faceţi în toată vremea prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii. (Efeseni 6:10, 11, 18).

„Atunci când Isus a luat asupra Sa natura umană, El a legat omenirea de Sine cu o legătură de dragoste care nu poate fi ruptă niciodată de nici o altă putere decât alegerea omului. Satan va prezenta continuu ispite ca să ne ademenească să rupem această legătură – să alegem să ne despărţim de Hristos. Aici trebuie să veghem, să ne luptăm, să ne rugăm ca nimic să nu ne momească să algem un alt conducător; pentru că suntem tot timpul liberi să facem aceasta. Însă se ne menţinem privirea fi xată asupra lui Hristos, și El ne va păzi. Privind la Isus, noi suntem în siguranţă.” - Calea către Hristos, pag. 72 engl.

„Fără harul lui Hristos, păcătosul se afl ă într-o stare lipsită de speranţă; nu se poate face nimic pentru el; însă prin harul divin, omului îi este acordată putere supranaturală, care lucrează în minte, inimă și caracter. Prin împărtășirea cu harul lui Hristos, păcatul este văzut în natura sa odioasă, și în cele din urmă alungat din templul sufl etului.” - Selected Messages, vol. 1, pag. 366.

b. Cum se poate să ştim ce este cu adevărat credinţa veritabilă şi vie? Efeseni 5:14; Evrei 12:2.
De aceea zice: "Deşteaptă-te tu care dormi, scoală-te din morţi, şi Hristos te va lumina." (Efeseni 5:14).
Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvîrşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. (Evrei 12:2).

„Prin păcat, noi ne-am despărţit de viaţa lui Dumnezeu. Sufl etele noastre sunt paralizate. Prin noi înșine nu suntem mai capabili să ducem o viaţă sfântă decât a fost paraliticul să meargă. Sunt mulţi care își dau seama de neputinţa lor și care tânjesc după acea viaţă spirituală care să-i aducă în armonie cu Dumnezeu; ei se luptă în zadar să o primească. În disperare, ei strigă: ‘O nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?’ (Romani 7:24, u.p.). Cei care sunt atât de disperaţi și care se luptă, să privească în sus. Mântuitorul Se pleacă pentru a-i cumpăra cu sângele Său, spunând cu o gingășie și milă inexprimabilă: ‘Vrei să te faci sănătos?’ (Ioan 5:6) El îţi poruncește să te ridici în sănătate și pace. Nu aștepta să simţi că ai fost făcut sănătos. Crede cuvântul Său, și el se va împlini. Puneţi voinţa de partea lui Hristos. Să dorești să-I slujești, și, acţionând după cuvântul Său, vei primi putere. Oricare ar fi obiceiul rău, patima stăpânitoare care prin tolerare îndelungată leagă atât sufl etul cât și trupul, Isus poate și tânjește să elibereze. El va da viaţă sufl etului care este ‘mort în greșeli’ (Efeseni 2:1). El îl va elibera pe captivul care este ţinut de slăbi

Marţi 12 ianuarie
3. SUTAŞUL DIN CAPERNAUM

a. Ce cerinţă urgentă i-a adresat sutaşul roman lui Isus în timp ce El trecea prin Capernaum? Matei 8:5, 6.
Pe cînd intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, care-L ruga şi-I zicea: "Doamne, robul meu zace în casă slăbănog, şi se chinuieşte cumplit." (Matei 8:5, 6).

„Slujitorul sutașului fusese lovit de paralizie iar acum era pe moarte. La romani, slujitorii erau sclavi, cumpăraţi și vânduţi în pieţe, și maltrataţi și trataţi cu cruzime; însă sutașul era atașat de slujitorul lui și își dorea foarte mult însănătoșirea lui. El credea că Isus putea să-l vindece. Nu-L văzuse pe Mântuitorul, însă veștile pe care le auzise îi inspiraseră credinţă. În ciuda formalismului iudeilor, acest roman era convins că religia lor era superioară religiei lui. El trecuse deja barierele prejudecăţii și urii naţionale care îi despărţea pe cuceritori de poporul cucerit. El arătase respect faţă de slujba închinată lui Dumnezeu și fusese binevoitor cu iudeii ca închinători ai Săi. În învăţătura lui Hristos, așa cum îi fusese raportat, el a găsit ceea ce a satisfăcut nevoia sufl etului său. Tot ceea ce era spiritual în el a răspuns la cuvintele Mântuitorului. Dar el s-a simţit nevrednic să vină în prezenţa lui Isus, și a apelat la bătrânii poporului iudeu ca aceștia să prezinte cererea lui pentru vindecarea slujitorului lui.” - Hristos lumina lumii, pag. 315 engl.

b. Ce speranţă a adus şi încă mai aduce răspunsul lui Hristos? Matei 8:7.
Isus i-a zis: "Am să vin şi să-l tămăduiesc." (Matei 8:7).

„[Domnul] dorește să venim la El în slăbiciunea noastră, cu credinţă, știind că El Își întoarce ochii plini de milă spre noi.” - Th e Review and Herald, 1 aprilie 1880.

c. Cum a răspuns acest om cu autoritate lumească, arătând prin aceasta că Îl înţelege mai bine pe Isus decât pretinsul popor al lui Dumnezeu? Matei 8:8, 9.
"Doamne", a răspuns sutaşul, "nu sunt vrednic să intri sub acoperămîntul meu; ci zi numai un cuvînt, şi robul meu va fi tămăduit. Căci şi eu sunt om sub stăpînire; am sub mine ostaşi, şi zic unuia: "Du-te!" şi se duce; altuia: "Vino!" şi vine; şi robului meu: "Fă cutare lucru! şi-l face." (Matei 8:8, 9).

„[Când s-a apropiat de Mântuitorul, sutașul a spus] După cum eu reprezint puterea Romei, iar soldaţii mei îmi recunosc autoritatea ca fi ind supremă, în același fel și Tu reprezinţi puterea Dumnezeului Nemărginit și toate lucrurile create ascultă de cuvântul Tău. Poţi să comanzi bolii să se depărteze, și ea va asculta de Tine. Poţi convoca mesagerii Tăi cerești, iar ei vor răspândi vindecarea. Spune doar un cuvânt și slujitorul meu va fi vindecat.” - Hristos lumina lumii, pag. 316.

Miercuri 13 ianuarie
4 UMILINŢĂ ŞI CREDINŢĂ

a. Ce a recunoscut Isus în atitudinea sutaşului, prin care s-a ajuns la rezultatul dorit? Matei 8:10-13.
Cînd a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat, şi a zis celor ce veneau după El: "Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare. Dar vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus, şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor. Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde vor fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor." Apoi a zis sutaşului: "Du-te, şi facă-ţi-se după credinţa ta." Şi robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela. (Matei 8:10-13).

„Sutașul și-a spus: ‘Nu sunt vrednic.’ Inima lui fusese atinsă de harul lui Hristos. El și-a văzut propria nevrednicie; totuși nu se temea să ceară ajutor. El nu se încredea în propria lui bunătate; argumentul lui era marea lui nevoie. Credinţa lui s-a apucat de Hristos în adevăratul Său caracter. El nu a crezut în El doar ca într-un simplu făuritor de minuni, ci ca într-un prieten și Mântuitor al omenirii....
‘El [Mântuitorul nostru] ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui’ (Tit 3:5). Atunci când Satan îţi spune că ești păcătos și că nu poţi nădăjdui să primești binecuvântarea de la Dumnezeu, spune-i că Hristos a venit în lume ca să-i mântuiască pe păcătoși. Nu avem nimic care să ne recomande lui Dumnezeu; însă argumentul pe care îl putem aduce acum și oricând este starea noastră neajutorată care face din puterea Sa mântuitoare o necesitate. Să renunţăm la sine și să privim la crucea de pe Calvar și să spunem: ‘În mâna mea nici un preţ nu aduc, mă prind doar de crucea Ta.’” - Hristos lumina lumii, pag. 317.

b. Cum arată această experienţă că trebuie să credem sincer Cuvântul lui Dumnezeu pentru a fi mântuiţi? Ieremia 29:13; Faptele Apostolilor 16:30, 31.
Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima. (Ieremia 29:13).
…i-a scos afară, şi le-a zis: "Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mîntuit?" şi Sila i-au răspuns: "Crede în Domnul Isus, şi vei fi mîntuit tu şi casa ta." (Faptele Apostolilor 16:30, 31).

„Noi nu suntem mântuiţi ca grup; nici un nume denominaţional nu are nici o virtute ca să ne facă să fi m aprobaţi de Dumnezeu. Sutem mântuiţi în mod individual în calitate de credincioși în Domnul Isus Hristos. Și ‘prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Și aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.’ (Efeseni 2:8). Poate că numele noastre sunt scrise în registrele celor mai spirituale biserici, și totuși se poate să nu aparţinem lui Hristos, iar numele noastre să nu fi e scrise în cartea vieţii a Mielului. Hristos a spus: ‘Eu sunt calea, adevărul și viaţa; nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.’ (Ioan 14:6). Dacă am putea ajunge în cer prin propriile noastre merite și eforturi, atunci nu era nevoie ca Hristos să vină în lume, să îndure suferinţa, ocara și rușinea și să fi e supus la umilinţă, batjocură, insultă și moarte. El a făcut un sacrifi ciu nemărginit pentru că era singura cale prin care putea fi salvat omul. Cei care cred în Hristos vor descoperi aceasta în viaţa și caracterul lor. Privind la Hristos, ei vor fi schimbaţi după chipul Său, iar Hristos va fi prezentat lumii de către urmașii Săi.” - Th e Review and Herald, 10 februarie 1891.

Joi 14 ianuarie
5. CREDINŢA ŞI ÎNCREDEREA

a. Cum arată experienţa sutaşului că nu este de ajuns doar să crezi – ci că această credinţă trebuie să includă şi încredere? Iacov 2:19, 20; 1 Timotei 4:10.
Tu crezi că Dumnezeu este unul şi bine faci, dar şi dracii cred... şi se înfioară! dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică? (Iacov 2:19, 20).
Noi muncim, în adevăr, şi ne luptăm, pentru că ne-am pus nădejdea în Dumnezeul cel viu, care este Mîntuitorul tuturor oamenilor, şi mai ales al celor credincioşi. (1 Timotei 4:10).

„Nimeni nu poate fi îndreptăţit prin propriile fapte. El poate fi eliberat de vina păcatului, de condamnarea legii, de pedeapsa păcatului, numai pe baza suferinţei, morţii și învierii lui Hristos. Credinţa este singura condiţie cu care se poate obţine îndreptăţirea iar credinţa nu presupune doar a crede ci și încredere.” - Selected Messages, vol. 1, pag. 389.

b. Ce trebuie să facem zilnic pentru a obţine această credinţă însufl eţitoare? Isaia 45:22; 1 Timotei 6:11, 12.
Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, şi caută neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blîndeţea. Luptă-te lupta cea bună a credinţei; apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat, şi pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire înaintea multor martori. (1 Timotei 6:11, 12).

„Cuvântul lui Dumnezeu oferă libertatea și iluminarea spirituală acelora care îl studiază cu seriozitate. Cei care primesc făgăduinţele lui Dumnezeu și acţionează pe baza lor cu o credinţă vie, vor avea lumina cerului în vieţile lor. Ei se vor adăpa din fântâna vieţii, și-i vor conduce și pe alţii la apele care le-au înviorat sufl etele. Trebuie să avem acea credinţă în Dumnezeu care Îl crede pe cuvânt.” - Th e Review and Herald, 22 septembrie 1910.

„Privind în mod constant la Isus cu ochii credinţei, vom fi întăriţi. Dumnezeu va face cele mai preţioase descoperiri poporului Său care fl ămânzește și însetează. Ei vor vedea că Hristos este un Mântuitor personal. Când se hrănesc cu cuvântul Său, ei simt că este duh și viaţă. Cuvântul nimicește natura fi rească și pământească, și oferă o viaţă nouă în Hristos Isus.” - Hristos lumina lumii, pag. 391 engl.

Vineri 15 ianuarie
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

a. Ce vrea să spună citatul: „Este uşor să trăim după ce am murit”?
b. Descrieţi adevărata credinţă vie.
c. Ce l-a făcut pe sutaşul roman să dezvolte adevărata credinţă în Isus?
d. Având în vedere experienţa sutaşului, descrieţi adevărata însemnătate a credinţei.
e. Ce include adevărata credinţă care o face atât de puternică?