Lecția 11. „Apoi, Sfântul Locaș va fi curățit” – II

Să știi, dar, și să înțelegi că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului până la Unsul, la Cârmuitorul, vor trece șapte săptămâni; apoi, timp de șaizeci și două de săptămâni, piețele și gropile vor fi zidite din nou, și anume în vremuri de strâmtorare.” (Daniel 9:25).

„Sângele lui Hristos, deși îl eliberează pe păcătosul pocăit de sub condamnarea legii, nu anulează păcatul; el stă înregistrat în sanctuar până la ispășirea finală.” - Patriarhi și profeți, pag. 357 engl.

Recomandare pentru studiu: Profeți și regi, pag. 607-617 engl.

Duminică 7 martie
1. Cele șaptezeci de săptămâni
a. Cu ce profeție începe profeția celor șaptezeci de săptămâni? Daniel 9:25.
Să știi, dar, și să înțelegi că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului până la Unsul, la Cârmuitorul, vor trece șapte săptămâni; apoi, timp de șaizeci și două de săptămâni, piețele și gropile vor fi zidite din nou, și anume în vremuri de strâmtorare.” (Daniel 9:25).

b. Explicați de ce decretele lui Cir și Darius nu au împlinit toate condițiile acestei profeții. Ezra 1:1-4; 6:1-12.
În cel dintîi an al lui Cir, împăratul Perşilor, ca să se împlinească cuvîntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cir, împăratul Perşilor, care a pus să se facă prin viu grai şi prin scris vestirea aceasta în toată împărăţia lui: Aşa vorbeşte Cir, împăratul Perşilor: "Domnul, Dumnezeul cerurilor, mi-a dat toate împărăţiile pămîntului şi mi-a poruncit să-I zidesc o casă la Ierusalim în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Dumnezeul lui să fie cu el, şi să se suie la Ierusalim în Iuda şi să zidească acolo Casa Domnului, Dumnezeului lui Israel! El este adevăratul Dumnezeu, care locuieşte la Ierusalim. Oriunde locuiesc rămăşiţe din poporul Domnului, oamenii din locul acela să le dea argint, aur, avere, şi vite, pe lîngă daruri de bunăvoie pentru Casa lui Dumnezeu, care este la Ierusalim!" (Ezra 1:1-4).
Atunci împăratul Dariu a dat poruncă să se facă cercetări în casa scrisorilor unde se puneau vistieriile în Babilon. Şi s-a găsit la Ahmeta, capitala ţinutului Mediei, un sul pe care era scrisă această aducere aminte: "În anul întîi al domniei împăratului Cir, împăratul Cir a dat această poruncă privitoare la Casa lui Dumnezeu din Ierusalim. "Casa să fie zidită iarăşi, ca să fie un loc unde să se aducă jertfe, şi să aibă temelii tari. Să aibă o înălţime de şaizeci de coţi, o lăţime de şaizeci de coţi, trei rînduri de pietre cioplite şi un rînd de lemn nou. Cheltuielile vor fi plătite din casa împăratului. Mai mult, uneltele de aur şi de argint ale Casei lui Dumnezeu, pe care le luase Nebucadneţar din Templul de la Ierusalim şi le adusese la Babilon, să fie date înapoi, duse în Templul din Ierusalim la locul unde erau şi puse în Casa lui Dumnezeu." Acum, Tatnai, dregătorul de dincolo de Rîu, Şetar-Boznai, şi tovarăşii voştri de slujbă din Afarsac, care locuiţi dincolo de Rîu, depărtaţi-vă de locul acesta. Lăsaţi să meargă înainte lucrările acestei case a lui Dumnezeu; dregătorul Iudeilor şi bătrînii Iudeilor s-o zidească iarăşi pe locul unde era. Iată porunca pe care o dau cu privire la ce veţi avea de făcut faţă de aceşti bătrîni ai Iudeilor, pentru zidirea acestei Case a lui Dumnezeu: cheltuielile, luate din averile împăratului venite din birurile de dincolo de Rîu, să fie plătite îndată oamenilor acestora, ca să nu înceteze lucrul. Lucrurile trebuincioase pentru arderile de tot ale Dumnezeului cerurilor, viţei, berbeci şi miei, grîu, sare, vin şi untdelemn, să li se dea, la cerere, preoţilor din Ierusalim zi de zi, şi fără nici o lipsă, ca să aducă jertfe de bun miros Dumnezeului cerurilor, şi să se roage pentru viaţa împăratului şi a fiilor lui. Şi iată porunca pe care o dau cu privire la oricine va călca porunca aceasta: să se scoată din casa lui o bîrnă, s-o ridice ca să fie spînzurat pe ea, şi casa să i se prefacă într-o grămadă de gunoi. Dumnezeul care a pus să locuiască în locul acela Numele Lui să răstoarne pe orice împărat şi pe orice popor, care ar întinde mîna să calce cuvîntul meu, ca să nimicească această Casa a lui Dumnezeu din Ierusalim! Eu, Dariu, am dat porunca aceasta. Să fie împlinită întocmai." (Ezra 1:1-4; 6:1-12).

c. De este considerat decretul lui Artaxerxe ca punct de pornire în împlinirea acestei profeții? Ezra 6:14; 7:11-26.
Şi bătrînii Iudeilor au zidit cu izbîndă, după proorociile proorocului Hagai şi ale lui Zaharia, fiul lui Ido; au zidit, au isprăvit, după porunca Dumnezeului lui Israel, şi după porunca lui Cir, lui Dariu şi lui Artaxerxe, împăratul Perşilor. (Ezra 6:14).
Iată cuprinsul scrisorii date de împăratul Artaxerxe preotului şi cărturarului Ezra, care învăţa poruncile şi legile Domnului cu privire la Israel: "Artaxerxe, împăratul împăraţilor, către Ezra, preotul şi cărturarul iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, şi aşa mai departe: Am dat poruncă să se lase să plece aceia din poporul lui Israel, din preoţii şi din Leviţii lui, care se află în împărăţia mea, şi care vor să plece cu tine la Ierusalim. Tu eşti trimis de împăratul şi de cei şapte sfetnici ai lui să cercetezi în Iuda şi Ierusalim, după Legea Dumnezeului tău, care este în mîinile tale, şi să duci argintul şi aurul pe care împăratul şi sfetnicii săi l-au dăruit cu dragă inimă Dumnezeului lui Israel, a cărui locuinţă este la Ierusalim, tot argintul şi aurul pe care-l vei găsi în tot ţinutul Babilonului, şi darurile de bunăvoie făcute de popor şi preoţi pentru Casa Dumnezeului lor la Ierusalim. Ca urmare, vei avea grijă să cumperi cu argintul acesta viţei, berbeci, miei, şi ce trebuie pentru darurile de mîncare şi jertfele de băutură, şi să le aduci pe altarul Casei Dumnezeului vostru la Ierusalim. Cu celălalt argint şi aur să faceţi ce veţi crede de cuviinţă, tu şi fraţii tăi, potrivit cu voia Dumnezeului vostru. Pune înaintea Dumnezeului din Ierusalim uneltele care-ţi vor fi încredinţate pentru slujba Casei Dumnezeului tău. Să scoţi din casa vistieriilor împăratului ce va trebui pentru celelalte cheltuieli pe care le vei avea de făcut cu privire la Casa Dumnezeului tău. Eu, împăratul Artaxerxe, dau poruncă tuturor vistiernicilor de dincolo de Rîu să dea îndată lui Ezra, preot şi cărturar iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, tot ce vă va cere, pînă la o sută de talanţi de argint, o sută de cori de grîu, o sută de baţi de vin, o sută de baţi de untdelemn, şi sare cîtă va vrea. Tot ce este poruncit de Dumnezeul cerurilor să se facă întocmai pentru Casa Dumnezeului cerurilor, pentru ca să nu vină mînia Lui asupra împărăţiei, asupra împăratului şi asupra fiilor săi. Vă facem cunoscut că nu puteţi pune nici bir, nici dare, nici vamă de trecere, peste nici unul din preoţi, din Leviţi, din cîntăreţi, din uşieri, din slujitorii Templului şi din slujitorii acestei Case a lui Dumnezeu. tu, Ezra, după înţelepciunea lui Dumnezeu pe care o ai, pune judecători şi dregători care să facă dreptate la tot poporul de dincolo de Rîu, tuturor celor ce cunosc legile Dumnezeului tău; şi fă-le cunoscut celor ce nu le cunosc. Oricine nu va păzi întocmai Legea Dumnezeului tău şi legea împăratului, să fie osîndit la moarte, la surghiun, la gloabă, sau la temniţă." (Ezra 7:11-26).

„În forma lui cea mai competă, [decretul] a fost emis de Artaxerxe, regele Persiei în 457 î. Hr..” - Marea luptă, pag. 326 engl.
„Decretul lui Artaxerxe Longimanus pentru restaurarea și zidirea Ierusalimului, al treilea emis de la încheierea captivității de șaptezeci de ani, este remarcabil prin expresiile referitoare la Dumnezeul cerului, prin recunoașterea realizărilor lui Ezra, și prin dărnicia pentru rămășița poporului lui Dumnezeu.” - Profeți și regi, pag. 610 engl.

Luni 8 martie
2. Mesia descoperit

a. Când S-a descoperit Mesia – arătând că ultima din cele șaptezeci de săptămâni profetice începuse? Ioan 1:29, 41; Matei 3:16, 17; Faptele Apostolilor 10:38.
A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el, şi a zis: "Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii! (Ioan 1:29).
De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea, cerurile s-au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborîndu-Se în chip de porumbel şi venind peste El. Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: "Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea." (Matei 3:16, 17).
…cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfînt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine, şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul; căci Dumnezeu era cu El. (Faptele Apostolilor 10:38).

„,De la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului până la Unsul, la Cârmuitorul, vor trece șapte săptămâni, apoi șaizeci și două de săptămâni’ – adică 483 de ani. Decretul lui Artaxerxe a intrat în vigoare în toamna anului 457 î. Hr. Începând cu această dată, 438 de ani se întind până în toama anului 27 d. Hr. ... Atunci s-a împlinit această profeție. Cuvântul ‘Mesia’ înseamnă ‘Cel uns’. În toamna anului 27 d. Hr., Hristos a fost botezat de către Ioan și a primit ungerea Duhului. Apostolul Petru mărturisește că ‘Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret’ (Faptele Apostolilor 10:38). Iar Mântuitorul Însuși a declarat: ‘Duhul Domnului este peste Mine pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia’ (Luca 4:1). După botezul Său, El a mers în Galilea, ‘și propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu. El zicea: ‘S-a împlinit vremea’ (Marcu 1:14, 15).” - Marea luptă, pag. 327 engl.

b. Cum a folosit Isus această profeție (Daniel 9:25) ca să facă de cunoscut lucrarea Sa? Marcu 1:14, 15.
Să știi, dar, și să înțelegi că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului până la Unsul, la Cârmuitorul, vor trece șapte săptămâni; apoi, timp de șaizeci și două de săptămâni, piețele și gropile vor fi zidite din nou, și anume în vremuri de strâmtorare.” (Daniel 9:25).
După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galilea şi propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu. El zicea: "S-a împlinit vremea şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă, şi credeţi în Evanghelie." (Marcu 1:14, 15).

„Isus Însuși Își trimise [ucenicii] cu solia: ‘S-a împlinit vremea și împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți-vă și credeți în evanghelie.’ (Marcu 1:15). Acea solie se baza pe profeția din Daniel 9. Îngerul a declarat că cele șaizeci și nouă de săptămâni se întindeau până la ‘Mesia, Cârmuitorul’, iar ucenicii așteptau cu mari speranțe și anticipare bucuroasă întemeierea împărăției lui Mesia la Ierusalim ca să stăpânească peste întregul pământ.
Ei au predicat solia pe care le-a încredințat-o Hristos, deși ei nu o înțelegeau corect. Deși anunțul lor se găsea în Daniel 9:25, ei nu vedeau că în versetul următor al aceluiași capitol, Mesia urma să fie stârpit. Chiar de la nașterea lor inimile lor, s-au legat de slava anticipată a unui imperiu pământesc, iar aceasta le-a întunecat înțelegerea față de precizările profeției și față de cuvintele lui Hristos.” - Idem., pag. 345 engl.

Marți 9 martie
3. Împlinirea profeției

a. Ce Îl preocupa pe Isus de-a lungul lucrării Sale, și ce a avut loc exact la timpul stabilit? Ioan 7:6-8; 19:16-18, 28-30.
Isus le-a zis: "Vremea Mea n-a sosit încă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică. Pe voi lumea nu vă poate urî; pe Mine Mă urăşte pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele. Suiţi-vă voi la praznicul acesta; Eu încă nu Mă sui la praznicul acesta, fiindcă nu Mi s-a împlinit încă vremea." (Ioan 7:6-8).
Atunci L-a dat în mîinile lor, ca să fie răstignit. Au luat deci pe Isus, şi L-au dus să-L răstignească. Isus, ducîndu-Şi crucea, a ajuns la locul zis al "Căpăţînii", care în evreieşte se cheamă "Golgota." Acolo a fost răstignit, şi împreună cu El au fost răstigniţi alţi doi, unul deoparte şi altul de alta, iar Isus la mijloc. (Ioan 19:16-18).
După aceea, Isus, care ştia că acum totul s-a sfîrşit, ca să împlinească Scriptura, a zis: "Mi-e sete." Acolo era un vas plin cu oţet. Ostaşii au pus într-o ramură de isop un burete plin cu oţet, şi I l-au dus la gură. Cînd a luat Isus oţetul, a zis: "S-a isprăvit!" Apoi Şi-a plecat capul, şi Şi-a dat duhul. (Ioan 19: 28-30).

„Vremea primei veniri și a unora dintre cele mai de seamă evenimente din jurul vieții de lucrare a Mântuitorului a fost făcută de cunoscut lui Daniel de către îngerul Gabriel. ‘Șaptezeci de săptămâni’, a spus îngerul, ‘au fost hotărâte asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispășirea păcatelor, până la ispășirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veșnice, până la pecetluirea vedeniei și prorociei și până la ungerea Sfântului sfinților.’ (Daniel 9:24).” - Profeți și regi, pag. 698 engl.
„Hristos venise exact la timpul și în felul prezis de profeție. Mărturia Scripturii fusese împlinită în fiecare detaliu al slujirii Sale.” - Marea luptă, pag. 346 engl.

b. Întrucât prima parte (cele 490 de zile profetice) s-a încheiat în 34 d. Hr., când ar trebui să se încheie restul celor 2300 zile?

„În felul acesta, moartea lui Hristos – exact evenimentul pe care ucenicii îl priviseră ca pe dărâmarea decisivă a speranței lor – a făcut-o sigură pe vecie. Deși le-a adus o crudă dezamăgire, ea a reprezentat punctul culminant al dovezii că ei crezuseră corect. Evenimentul care îi umpluse de jale și disperare, a fost acela care a deschis ușa speranței pentru fiecare copil al lui Adam și în care erau concentrate viața viitoare și fericirea veșnică a tuturor credincioșilor lui Dumnezeu din toate veacurile.” - Idem., pag. 348 engl.
„Astfel, toate precizările profețiilor sunt împlinite într-un mod remarcabil, iar începutul celor șaptezeci de săptămâni este fără îndoială în anul 457 î.Hr., iar ele se încheie în 34 d. Hr. De la aceste date nu este greu să se găsească sfârșitul celor 2300 zile. Cele șaptezeci de săptămâni – 490 zile – fiind separate din 2300, au mai rămas 1810 ani care se întind până în 1844. ca urmare, cele 2300 de zile din Daniel 8:14, se încheie în 1844. La sfârșitul acestei lungi perioade profetice, conform mărturiei îngerului lui Dumnezeu ‘sanctuarul va fi curățit’. Astfel, timpul curățirii sanctuarului – despre care s-a crezut aproape universal că are loc la cea de-a doua venire – este scos în evidență în mod hotărât.” - Idem., pag. 328 engl.

Miercuri 10 martie
4. Judecata de cercetare: o parte a evangheliei

a. Care este scopul soliei despre cele 2300 zile și judecata de cercetare ca parte a evangheliei veșnice care trebuie să fie prezentată lumii? Apocalipsa 14:6, 7.
Şi am văzut un alt înger care zbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie veşnică pentru ca s-o vestească locuitorilor pămîntului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod. El zicea cu glas tare: "Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pămîntul, marea şi izvoarele apelor!" (Apocalipsa 14:6, 7).

„Pentru ca oamenii să fie pregătiți să stea în picioare la judecată, solia le poruncește: ‘Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă’, ‘și închinți-vă Celui ce a făcut cerurile, și pământul și marea și izvoarele apelor.’ Rezultatul primirii acestor solii este redat prin aceste cuvinte: ‘Aici este răbdarea sfinților care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus.’ Pentru a fi pregătiți pentru judecată, este nevoie ca oamenii să păzească legea lui Dumnezeu.” - Marea luptă, pag. 436 engl.

b. Implică Apocalipsa 14:6, 7 faptul că este posibil să identificăm tim- pul pentru începerea judecății? Dacă timpul corect nu poate fi identificat, atunci cum ar putea fi dată o astfel de solie?
Şi am văzut un alt înger care zbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie veşnică pentru ca s-o vestească locuitorilor pămîntului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod. El zicea cu glas tare: "Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pămîntul, marea şi izvoarele apelor!" (Apocalipsa 14:6, 7).

„Solia [primului înger] revarsă lumină cu privire la timpul când această mișcare [de vestire a apropiatei veniri a lui Hristos] trebuie să aibă loc. Se spune că este o parte din ‘evanghelia veșnică’; și anunță începutul judecății. Solia mântuirii a fost predicată în toate veacurile; însă această solie este o parte a evangheliei care poate fi vestită numai în zilele de pe urmă, pentru că numai atunci ar fi adevărat că a sosit ceasul judecății. Profețiile prezintă o succesiune de evenimente care duc până la începutul judecății.” - Idem., pag. 355, 356 engl.

c. Cum repetă chiar ultima carte a Bibliei condițiile de primire în împărăție? Apocalipsa 21:27; 22:14, 15.
Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună, ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului. (Apocalipsa 21:27).
Ferice de cei ce îşi spală hainele, ca să aibă drept la pomul vieţii, şi să intre pe porţi în cetate! Afară sunt cîinii, vrăjitorii, curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli, şi oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună! (Apocalipsa 22:14, 15).

„Dacă oamenii ar contempla iubirea lui Hristos, dată pe față pe cruce, credința lor ar fi întărită pentru a-și însuși meritele sângelui Său revărsat și ar fi curățiți și mântuiți din păcat. Sunt mulți cei care se vor pierde din cauză că depind de o religie legalistă, sau doar de pocăința de păcat. Însă doar pocăința de păcat nu poate aduce mântuirea nici unui suflet. Omul nu poate fi mântuit prin propriile fapte. Este imposibil ca fără Hristos să asculte în mod desăvârșit de legea lui Dumnezeu; iar cerul nu poate fi niciodată câștigat printr-o ascultare imperfectă; pentru că aceasta ar pune în pericol întregul cer, și ar face posibilă o a doua răscoală.” - The Signs of the Times, 30 decembrie 1889.

Joi 11 martie
5. Intrare legitimă

a. Care este singura modalitate prin care cineva are dreptul să intre în Noul Ierusalim? Efeseni 5:27; Isaia 43:25.
…ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbîrcitură sau altceva de felul acesta, ci sfîntă şi fără prihană. (Efeseni 5:27).
Eu, Eu îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale. (Isaia 43:25).

b. Ce ar trebui să facem în lumina seriozității vremurilor în care trăim? Marcu 13:33; Apocalipsa 3:3; 22:11.
Luaţi seama, vegheaţi şi rugaţi-vă; căci nu ştiţi cînd va veni vremea aceea. (Marcu 13:33).
Adu-ţi aminte dar cum ai primit şi auzit! ţine, şi pocăieşte-te! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoţ, şi nu vei şti în care ceas voi veni peste tine. (Apocalipsa 3:3).
Cine este nedrept, să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat, să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană, să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfînt, să se sfinţească şi mai departe! (Apocalipsa22:11).

„Judecata are loc acum în sanctuarul de sus. Această lucrare este în proces de desfășurare de mulți ani. În curând – nimeni nu știe cât de curând – va trece la cazurile celor în viață. În prezența înfricoșătoare a lui Dumnezeu, viețile noastre vor fi trecute în revistă...
Atunci când se încheie judecata de cercetare, destinul tuturor va fi fost hotărât pentru viață sau moarte. Încercarea se încheie cu puțin timp înaintea de venirea Domnului pe norii cerului...
Cel drept și cel rău vor mai trăi încă pe pământ în starea lor muritoare – oamenii vor semăna și construi, vor mânca și bea, toți inconștienți de faptul că decizia finală și irevocabilă a fost rostită în sanctuarul de sus... Primejdioasă este starea acelora care, obosind în veghea lor, s-au întors către atracțiile lumii. În timp ce omul de afaceri este absorbit de dorința de câștig, în timp ce iubitorul de plăceri caută îngăduință, în timp ce fiica modei își aranjează podoabele – acesta poate fi acel ceas când Judecătorul întregului pământ să pronunțe sentința: ‘Ai fost cântărit în cumpănă, și ai fost găsit prea ușor.’ (Daniel 5:27).” - Marea luptă, pag. 490, 491 engl.

Vineri 12 martie
Întrebări recapitulative personale

a. De ce marchează anul 456 î. Hr. începutul celor șaptezeci de săptămâni?
b. Cum a arătat Isus că începutul lucrării Sale marca începutul celei de-a șaptezecea săptămâni?
c. Cum se leagă evenimentele din cea de-a șaptezecea săptămână cu restul celor 2300 zile?
d. Ce fel de caracter trebuie să ne formăm pentru a avea dreptul de a intra pe porțile Noului Ierusalim?
e. Întrucât ni s-a încredințat mandatul de a avertiza întreaga lume, ce solie trebuie să formeze o parte a evangheliei în aceste zile de pe urmă?