Lecţia 3. Hristos, Temelia +(Salvat prin har)

„Pe această piatră [Isus Hristos] voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui” (Matei 16:18).

„Timp de şase mii de ani credinţa a clădit pe Hristos. Timp de şase mii de ani torentele şi furtunile mâniei satanice au lovit Stânca mântuirii noastre, dar ea a rămas neclintită.” Hristos lumina lumii, pg. 413, engl.

Recomandare pentru studiu: Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pg. 147-152, engl.

Duminică 10 iulie

1. CONSTRUCTORI ÎNŢELEPŢI

a. Care este singura temelie pe care vom putea sta în picioare la judecată? 1 Corinteni 3:11. Ce ne-a chemat Dumnezeu să fim în această lume? 1 Corinteni 3:9.

Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă, şi care este Isus Hristos. (1 Corinteni 3:11).

Căci noi Suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi Sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu. (1 Corinteni 3:9).

„Hristos, Cuvântul, descoperirea lui Dumnezeu – manifestare a caracterului Său, a legii Sale, a dragostei Sale, a vieţii Sale – este singura temelie pe care putem clădi un caracter care să reziste…

„Pe măsură ce primeşti cuvântul prin credinţă, el îţi va da puterea de a asculta. Pe măsură ce dai atenţie luminii pe care o ai, vei primi lumină mai mare. Clădeşti pe Cuvântul lui Dumnezeu şi caracterul tău va fi clădit asemenea caracterului lui Hristos.” Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pg. 149, 150, engl.

b. În ce fel a descris Hristos un om înţelept? Matei 7:24, 25.

De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă. A dat ploaia, au venit şivoaele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. (Matei 7:24, 25).

„Asemenea constructorilor acestor case [a căror temelie a fost pusă] pe stâncă, a spus Isus, este cel care primeşte cuvintele pe care vi le-am spus, şi face din ele temelia caracterului şi vieţii sale… Cuvântul lui Dumnezeu este singurul lucru sigur din această lume. Este temelia sigură.” Ibid., pg.148, engl.

Luni 11 iulie

2. CONSTRUCTORI NEÎNŢELEPŢI

a. În ce fel descrie Hristos o persoană neînţeleaptă chiar dacă poate pretinde a fi creştină? Matei 7:26, 27. Prin ce greşesc atât de mulţi creştini cu numele care nu-şi dau seama de pericolul în care se află? Matei 7:21-23.

Însă ori şi cine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip. A dat ploaia, au venit şivoaiele, au suflat vânturile, şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.” (Matei 7:26, 27).

Nu orişicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am proorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?” Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.” (Matei 7:21-23).

b. Cu ce fel de materiale trebuie să construim dacă vrem să avem o clădire spirituală care să facă faţă tuturor încercărilor? 1 Corinteni 3:12, 13.

Iar dacă clădeşte cineva pe această temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fîn, trestie, lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. (1 Corinteni 3:12, 13).

„După cum focul descoperă diferenţa dintre aur, argint, pietre preţioase şi lemn, fân şi paie, la fel ziua judecăţii va pune la probă caracterele, arătând diferenţa dintre caracterele formate după chipul lui Hristos şi caracterele formate după asemănarea inimii egoiste.” Minte, caracter şi personalitate, vol. 2, pg. 548, engl.

„Orice clădire construită pe o altă temelie decât cuvântul lui Dumnezeu va cădea. Cel care, asemenea evreilor din timpul Domnului Hristos, construieşte pe temelia ideilor şi opiniilor omeneşti, pe forme şi ceremonii inventate de oameni, sau pe orice alte lucruri pe care le poate face inde­pendent de harul lui Hristos, îşi ridică construcţia caracterului pe nisipuri mişcătoare. Furtunile puternice ale ispitelor vor mătura temelia de nisip şi vor transforma casa într-o ruină pe ţărmurile timpului.” Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pg. 150, 151, engl.

c. Cum îi deschid oamenii neînţelepţi uşa lui Satana? Matei 12:43-45.

Duhul necurat, când a ieşit dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, şi n-o găseşte. Atunci zice: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi, când vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită. Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decât cea dintâi. Tocmai aşa se va întâmpla şi cu acest neam viclean.” (Matei 12:43-45).

„Casa împodobită reprezintă neprihănirea de sine….

Neprihănirea de sine este un blestem, o împodobire a omenescului, pe care Satan o foloseşte spre slava sa. Acei care-şi împodobesc sufletul cu laudă de sine şi linguşire, pregătesc calea pentru celelalte şapte duhuri mai rele decât cel dintâi. Chiar prin primirea adevărului aceste suflete se auto-înşală. Ei construiesc pe temelia neprihănirii de sine.” Comentariile Biblice AZS [Comentariile E. G. White], vol. 5, pg. 1093, engl.

Marţi 12 iulie

3. CONDIŢII DE CARE TREBUIE ŢINUT CONT

a. În ce condiţii putem afirma că suntem servii lui Hristos? Evrei 3:6; 10:23, 36.

Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste casa lui Dumnezeu. Şi casa Lui Suntem noi, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea nezguduită şi nădejdea cu care ne lăudăm. (Evrei 3:6).

Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa. (Evrei 10:23).

Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit. (Evrei 10:36).

„Nu este suficient să te declari credincios. Trebuie să suportăm cu răbdare toate greutăţile şi să ne împotrivim plini de curaj tuturor ispitelor. Credinţa poate fi păstrată doar supunând religia creştină testului aplicării practice, demonstrând astfel puterea sa transformatoare şi credincioşia făgăduinţelor sale.” Comentariile Biblice AZS [Comentariile E. G. White], vol. 7, pg. 928, 929, engl.

b. Ce raporturi doreşte Dumnezeu să vadă între membrii comunităţii Sale? Galateni 6:9, 10; Romani 15:5–7.

Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. Aşa dar, cât avem prilej, să facem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă. (Galateni 6:9, 10).

Dumnezeul răbdării şi al mângîierii să vă facă să aveţi aceleaşi simţiminte, unii faţă de alţii, după pilda lui Hristos Isus; pentru ca toţi împreună, cu o inimă şi cu o gură, să slăviţi pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos. Aşa dar, primiţi-vă unii pe alţii, cum v-a primit şi pe voi Hristos, spre slava lui Dumnezeu. (Romani 15:5–7).

„Relaţia cu biserică nu este o chestiune de mică importanţă. Fiecare credincios ar trebui să aibă inima plină de afecţiune faţă de biserica lui Dumnezeu. Prosperitatea ei ar trebui să fie preocuparea sa primordială…. Nimeni nu trebuie să se dea la o parte din cauză că are talente neînsemnate sau din lipsă de ocazii favorabile. Stă în puterea tuturor să facă ceva pentru cauza lui Dumnezeu. Ei pot ilustra în vieţile şi caracterele lor învăţăturile lui Hristos, trăind în pace unii cu alţii şi avansând într-o armonie perfectă. De asemenea, ei pot, printr-o oarecare tăgăduire de sine, să ajute la purtarea poverilor financiare ale bisericii. Ei nu ar trebui să se simtă liberi să primească beneficiile aduse de ea, şi să ia parte la privilegiile legăturii cu biserica, fără să facă aceasta….

Hristos a înţeles că, pentru succesul cauzei Sale erau necesare unitatea şi părtăşia creştină, de aceea El a poruncit ucenicilor să cultive aceste calităţi, iar istoria creştinismului de atunci până acum dovedeşte clar că doar în unire există putere.” The Bible Echo and Sings of the Times, 1 Septembrie 1888, engl.

„Din anumite cauze unii dintre cei care Îl iubesc şi ascultă pe Dumnezeu sărăcesc. Unii nu sunt atenţi; nu ştiu cum să se administreze. Alţii sunt săraci datorită bolilor şi nenorocirilor. Indiferent care ar fi cauza, ei au nevoie de ajutor şi a-i ajuta este o importantă direcţie a lucrării misionare.

„Toate bisericile noastre ar trebui să se îngrijească de săracii proprii. Dragostea pe care o avem pentru Dumnezeu ar trebui exprimată prin a face bine celor aflaţi în nevoi şi suferinţe dintre cei de o credinţă cu noi, ale căror necesităţi ne sunt aduse la cunoştinţă solicitând grija noastră. Fiecare fiinţă are datoria trasată de Dumnezeu de a se îngriji cu compasiune deosebită de săracii demni de respect.” Mărturii, vol. 6, pg. 271, engl.

Miercuri 13 iulie

4. AJUTOR RECIPROC

a. Ca membri ai comunităţii lui Hristos, cum trebuie să ne ajutăm unii pe alţii? Galateni 6:1, 2; Iacov 5:19, 20; Evrei 10:24; 12:13.

Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşală, voi, care Sunteţi duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţei. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu. Purtaţi-vă sarcinile unii altora, şi veţi împlini astfel Legea lui Hristos. (Galateni 6:1, 2).

Fraţilor, dacă s-a rătăcit vreunul dintre voi de la adevăr, şi-l întoarce un altul, să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte, şi va acoperi o sumedenie de păcate. (Iacov 5:19, 20).

Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. (Evrei 10:24).

… croiţi cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce şchiopătează să nu se abată din cale, ci mai de grabă să fie vindecat. (Evrei 12:13).

b. Unde şi în ce fel ar trebui să aplicăm avertizarea lui Pavel din 2 Tesaloniceni 3:13? Isaia 58:7; Matei 25:34–40.

Voi, fraţilor, să nu osteniţi în facerea binelui. (2 Tesaloniceni 3:13).

…împarte-ţi pâinea cu cel flămând, şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l, şi nu întoarce spatele semenului tău. (Isaia 58:7).

Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.” Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând, şi Ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut? Când Te-am văzut noi străin, şi Te-am primit? Sau gol, şi Te-am îmbrăcat? Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă, şi am venit pe la Tine?” Drept răspuns, Împăratul le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.” (Matei 25:34–40.)

„Cauza lui Dumnezeu îi include pe toţi sfinţii aflaţi în nevoi şi suferinţă. Nu trebuie ca în mod egoist să alegem câteva rude şi prieteni pentru a-i ajuta, punând capăt prin aceasta lucrării noastre. Pe toţi aceia aflaţi în nevoi, despre care aflăm, trebuie să îi ajutăm, dar în special pe cei care suferă pentru adevăr.” Comentariile Biblice AZS [Comentariile E. G. White], vol. 4, pg. 1151, engl.

c. Ce stare spirituală ar trebui să dobândim înainte de a-i putea ajuta într-un mod eficient pe alţii? 2 Timotei 2:20-26. În ce fel putem deveni vase de cinste în casa lui Hristos? 1 Timotei 4:12-16.

Într-o casă mare nu Sunt numai vase din aur şi din argint, ci şi din lemn şi de pământ. Unele Sunt pentru o întrebuinţare de cinste, iar altele pentru o întrebuinţare de ocară. Deci dacă cineva se curăţeşte de acestea, va fi un vas de cinste, sfinţit, folositor stăpânului său, destoinic pentru orice lucrare bună. Fugi de poftele tinereţii, şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată. Fereşte-te de întrebările nebune şi nefolositoare, căci ştii că dau naştere la certuri. Şi robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blând cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plin de îngăduinţă răbdătoare, să îndrepte cu blândeţă pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului; şi, venindu-şi în fire, să se desprindă din cursa diavolului, de care au fost prinşi ca să-i facă voia. (2 Timotei 2:20-26).

Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o pildă pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinţă, în curăţie. Până voi veni, ia seama bine la citire, la îndemnare, şi la învăţătura pe care o dai altora. Nu fi nepăsător de darul care este în tine, care ţi-a fost dat prin proorocie, cu punerea mânilor de către ceata presbiterilor (Sau: bătrâni.). Pune-ţi pe inimă aceste lucruri, îndeletniceşte-te în totul cu ele, pentru ca înaintarea ta să fie văzută de toţi. Fii cu luare aminte asupra ta însuţi şi asupra învăţăturii pe care o dai altora: stăruieşte în aceste lucruri, căci dacă vei face aşa, te vei mântui pe tine însuţi şi pe cei ce te ascultă. (1 Timotei 4:12-16).

„Un exemplu evlavios va vorbi mai mult în favoarea adevărului decât cea mai răsunătoare elocvenţă, neînsoţită însă de o viaţă bine rânduită. Curăţaţi lampa sufletului şi umpleţi-o cu uleiul Duhului. Cereţi de la Hristos acel har, acea adâncime a înţelegerii, care vă va ajuta să aveţi succes în lucrare.” Slujitorii Evangheliei, pg. 104, 105, engl.

„Luaţi aminte la voi înşivă. Nu vorbiţi despre defectele altora. Dacă aveţi ceva împotriva cuiva, mergeţi la el şi spuneţi-i tot ce aveţi de spus despre aceasta. Rugaţi-vă cu el şi pentru el. Dacă toţi ar face aceasta, cât de multe suflete nu ar fi salvate pentru lucrarea lui Dumnezeu!...

Dumnezeu ne-a trimis mustrări şi avertismente. Nu uitaţi lucrurile pe care le-aţi văzut. Nu uitaţi istoria trecutului, momentele când Dumnezeu Şi-a descoperit puterea şi harul dând biruinţă după biruinţă, momentele când a revărsat asupra noastră binecuvântarea şi îndurarea Sa şi momentele când El a mustrat greşelile şi păcatele noastre. Nu repetaţi greşelile pe care El le-a condamnat. Nu aşteptaţi ca El să vă spună de fiecare dată ce trebuie să faceţi. Când vă porunceşte o dată, aceasta este pentru totdeauna. Puneţi-vă încrederea în Dumnezeu. Veniţi la El cu o credinţă vie.” The General Conference Bulletin, 2 Aprilie 1903, engl.

 

Joi 14 iulie

5. „NU TE TEME, TURMĂ MICĂ”

a. Cum L-a tratat lumea pe Stăpânul universului? Care este tratamentul la care trebuie să ne aşteptăm din partea lumii? Matei 10:24-26.

Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici robul mai presus de domnul său. Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui, şi robului să fie ca domnul lui. Dacă pe Stăpânul casei L-au numit Beelzebul, cu cât mai mult vor numi aşa, pe cei din casa lui? Aşa că să nu vă temeţi de ei. Căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, şi nimic tăinuit care nu va fi cunoscut. (Matei 10:24-26).

„Servii lui Dumnezeu nu trebuie să fie surprinşi când suferă acum greutăţi mari şi persecuţii. Pe vremea Sa, Mântuitorul lumii, Fiul lui Dumnezeu, a fost tratat într-un mod ruşinos de către poporul pe care venise să-l binecuvânteze. A trebuit să rătăcească din oraş in oraş pentru a fi în siguranţă, iar această persecuţie L-a urmărit până când lucrarea Sa de pe pământ a fost dusă la îndeplinire.

Sunt extrem de recunoscătoare pentru faptul că avem o credinţă care va rezista la proba încercării şi împotrivirii. Pe măsură ce problemele din lume vor deveni tot mai numeroase, copiii Domnului vor trebui să sufere; însă Cuvântul lui Dumnezeu le aduce mângâiere şi încurajare pentru un astfel de timp.” Manuscipt Releases, vol. 21, pg. 101, engl.

b. Cu ce condiţie avem siguranţă când trecem prin persecuţii? Romani 8:35–37; Evrei 13:6; 2 Cronici 15:2.

Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strîmtorarea sau prigonirea sau foametea sau lipsa de îmbrăcăminte sau primejdia sau sabia? După cum este scris: „Din pricina Ta Suntem daţi morţii toată ziua; Suntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.” Totuşi în toate aceste lucruri noi Suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. (Romani 8:35–37).

Dar acum Hristos a căpătat o slujbă cu atât mai înaltă cu cât legământul al cărui mijlocitor este El, e mai bun, căci este aşezat pe făgăduinţe mai bune. (Evrei 13:6).

…şi Azaria s-a dus înaintea lui Asa, şi i-a zis: „Ascultaţi-mă, Asa, şi tot Iuda şi Beniamin! Domnul este cu voi când Sunteţi cu El; dacă-L căutaţi, Îl veţi găsi; iar dacă-L părăsiţi, şi El vă va părăsi. (2 Cronici 15:2).

„În fiecare veac solii aleşi ai lui Dumnezeu au fost insultaţi şi persecutaţi, însă, trecând prin toate aceste nenorociri, cunoştinţa de Dumnezeu a fost răspândită dincolo de hotare. Fiecare ucenic al lui Hristos trebuie să păşească în rânduri şi să ducă mai departe aceeaşi lucrare, ştiind că duşmanii nu pot face nimic împotriva adevărului, ci în favoarea sa. Dumnezeu intenţionează ca adevărul să fie scos în faţă şi să devină subiect de cercetare şi dezbatere, în ciuda dispreţului care îi este arătat. Minţile oamenilor trebuie provocate; fiecare dispută, fiecare ocară, fiecare efort de a restrânge libertatea de conştiinţă, este un mijloc al lui Dumnezeu de a trezi minţi care altfel ar dormita.” Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pg. 33, engl.

Vineri 15 iulie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Descrieţi un constructor spiritual înţelept.

2. Descrieţi un constructor spiritual neînţelept.

3. Cum poate fi identificată comunitatea lui Hristos?

4. Ce se va lua în considerare la judecată?

5. Ce asigurare avem cu privire la timpul de persecuţie?

---

Click aici pentru a vizualiza tema din cartea Salvat prin har pentru studiul din Sabat dupa amiaza.