Lecţia 11. Studii medii

TEXT CHEIE: „Fie ca fiii noştri să fie ca nişte plante mature în tinereţea lor, iar fetele noastre să fie ca nişte pietre din capul unghiului, şlefuite după asemănarea unui palat” (Psalmii 144:12 engl.)

NOTĂ INTRODUCTIVĂ: „Copiii şi tinerii, cu talentele lor proaspete, energia şi curajul lor, cu caracterul lor repede impresionabil, sensibil, sunt iubiţi de Dumnezeu, iar El doreşte să îi aducă în armonie cu agenţii divini. Ei trebuie să îşi obţină educaţia care îi va ajuta să stea de partea lui Hristos în serviciu neegoist.” - Pe urmele Marelui Medic, p. 395 engl. (rom. cap. Ţinta adevăratei educaţii).

Duminică 8 iunie
1. PRIORITĂŢILE îN ALCĂTUIREA PLANURILOR

    a. Ce listă de priorităţi trebuie să fie întipărită într-o inima tânără plină de visuri referitoare la viitorul său?

1 Timotei 6:5-12 "zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricaţi la minte, lipsiţi de adevăr şi care cred că evlavia este un izvor de câştig. Fereşte-te de astfel de oameni. 6. Negreşit, evlavia însoţită de mulţumire este un mare câştig. 7. Căci noi n-am adus nimic în lume, şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. 8. Dacă avem, dar, cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns. 9. Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd, şi pierzare. 10. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă, şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri. 11. Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, şi caută neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea. 12. Luptă-te lupta cea bună a credinţei; apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat, şi pentru care ai făcut aceea frumoasă mărturisire înaintea multor martori."

2 Corinteni 4:18 "Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd, sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd, sunt veşnice."

NOTĂ: „Tinerii ar trebui învăţaţi că atât binele lor prezent cât şi bunăstarea lor viitoare depind într-o mare măsură de obiceiurile pe care şi le formează în copilărie şi în tinereţe. Ei trebuie să fie învăţaţi de timpuriu ascultarea, tăgăduirea de sine, şi atenţia faţă de fericirea altora. Ei trebuie să fie învăţaţi să îşi supună temperamentul repezit, să nu rostească cuvinte pătimașe, să manifeste amabilitate invariabilă, politeţe şi autocontrol.”- Principiile fundamentale ale educaţiei creştine, p. 67 engl. (rom. cap. Căminul şi şcoala).
„Dintr-un punct de vedere lumesc, banul înseamnă putere; dar din punctul de vedere creştin, puterea stă în iubire.” - Căminul advent, p. 195 engl. (rom. cap. Siguranţă prin iubire).
„Nu fiţi controlaţi de dorinţa după bogăţie, de dictatele modei, sau de obiceiurile societăţii. Puneţi preţ pe ceea ce tinde cel mai mult spre simplitate, puritate, sănătate şi reală valoare.”- Pe urmele Marelui Medic, p. 363 engl. (rom. cap. Alegerea şi instalarea căminului).
„Dacă nu trăim ca să îi binecuvântăm pe ceilalţi, suntem servi necredincioşi, şi nu vom primi niciodată binecuvântarea divină: ‚Bine, rob bun’. Dar, Dumnezeu va avea un popor deosebit, despre care este scris că Hristos nu Se ruşinează să îi numească fraţi.”- The Review and Herald, 27 iunie 1893.

Luni 9 iunie
2. TÂNĂRUL ISUS, EXEMPLUL NOSTRU

    a. Ce s-a văzut în băiatul Isus?

Romani 12:1, 2 ". Vă îndemn dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. 2. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită."

1 Petru 1:18, 19 "căci ştiţi că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, aţi fost răscumpăraţi din felul deşert de vieţuire, pe care-l moşteniserăţi de la părinţii voştri,  19. ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur şi fără prihană."

NOTĂ: „[Isus] nu era dispus să fie imperfect nici măcar în mânuirea uneltelor. El a fost un lucrător desăvârşit, la fel cum era desăvârşit în caracter. Prin propriul Său exemplu, El ne-a învăţat că este de datoria noastră să fim harnici şi pricepuţi, că lucrarea noastră trebuie să fie făcută cu exactitate
şi conştiinciozitate, şi că o astfel de muncă este onorabilă.”- Hristos, Lumina lumii, p. 72 engl. (rom. cap. Ca un prunc).

b. Cum putem urma mai îndeaproape exemplul tânărului Isus?

Luca 2:52 "Şi Isus creştea în înţelepciune, în statură, şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor."

NOTĂ: „Simplitatea vieţii lui Hristos şi caracterul Său liber de mândrie şi de vanitate i-au adus favoarea lui Dumnezeu şi a omului. El nu a căutat să atragă atenţia pentru a se distinge. Viaţa Sa a fost caracterizată de fermitate, totuşi El a fost întotdeauna respectuos şi ascultător. El S-a supus restricţiilor impuse copiilor. îi plăcea să se achite de datoriile Sale faţă de părinţii Săi şi de societate, fără să renunţe la principiile Sale sau să fie contaminat de influenţa impură care îl înconjura în Nazaret.”- The Youth’s Instructor, 1 septembrie 1873.
„Părinţii trebuie să exercite veghere crescândă, pentru ca cei încredinţaţi lor să nu fie pierduţi pentru Dumnezeu. Dacă s-ar considera la fel de important ca tinerii să posede un caracter frumos şi o dispoziţie amiabilă precum se consideră de important ca ei să imite modele lumii în îmbrăcăminte şi comportament, am vedea sute acolo unde astăzi doar unul păşeşte pe scena vieţii active fiind pregătit să exercite o influenţă înnobilatoare asupra societăţii...
Eforturile celor mai buni învăţători sunt limitate adesea să aducă doar puţine roade, dacă taţii şi mamele nu îşi îndeplinesc partea lor cu credincioşie.”- Principiile fundamentale ale educaţiei creştine, p. 69, 70 engl. (rom. cap. Căminul şi şcoala).
„Cu câtă grijă trebuie să îşi păzească părinţii copiii de obiceiuri neglijente, uşuratice, demoralizatoare! Taţi şi mame, realizaţi voi importanţa responsabilităţii care este asupra voastră? Permiteţi voi copiilor să se asocieze cu alţi copii fără ca voi să fiţi de faţă şi să ştiţi ce educaţie primesc ei? Nu le permiteţi să fie singuri cu alţi copii.” - Îndrumarea copilului, p. 114 engl. (rom. cap. Puritate).

Marți 10 iunie
3. UN PLAN DE îNVĂŢĂMÂNT CENTRAT PE HRISTOS

    a. Care este un element cheie în planificarea unei programe şcolare creştine?

Psalmii 127:1 "Dacă nu zideşte Domnul o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc; dacă nu păzeşte Domnul o cetate, degeaba veghează cel ce o păzeşte."

NOTĂ: „Marele scop în fiecare dintre şcolile medii trebuie să fie acela de a acorda cea mai mare atenţie materiilor obişnuite.”- Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, p. 210 engl. (rom. cap. Şcolile medii, subcap. Studiul avansat).
„Valoarea cântecului ca metodă de educaţie nu trebuie pierdută niciodată din vedere. Să existe cântece în cămin, imnuri dulci şi curate, şi vor fi mai puţine cuvinte de corecţie şi mai multă voioşie şi bucurie. Să se cânte în şcoală, şi elevii vor fi atraşi mai aproape de Dumnezeu, către profesorii lor, şi
unii către alţii.”- Educaţia, p. 168 engl. (rom. cap. Poezii şi cântece).

    b. Cum poate fi predat un principiu vital al adevăratului creştinism chiar prin materii ca geografia şi istoria?

NOTĂ: „Cunoaşterea este aceea care trezeşte simpatia, iar simpatia este izvorul slujirii eficiente. Pentru a trezi în copii şi tineri simpatie şi spiritul de sacrificiu pentru milioanele suferinde din ‚regiunile îndepărtate’, faceţi ca ei să devină familiarizaţi cu aceste ţări şi cu popoarele din ele. în această direcţie se poate face mult în şcolile noastre. în loc să insistaţi pe expediţiile lui Alexandru sau ale lui Napoleon, oamenii istorici, elevii să studieze vieţile unor oameni ca apostolul Pavel sau Martin Luther, Moffat sau Livingstone şi Carey, şi istoria prezentă, în desfăşurare, a eforturilor misionare. în loc să le împovăraţi minţile cu o listă de nume şi teorii care nu au nici o relevanţă pentru vieţile lor, şi la care, odată ieşiţi din sala de clasă, abia dacă se mai gândesc, să studieze toate ţările în lumina eforturilor misionare şi să se familiarizeze cu oamenii aceia şi cu nevoile lor.”- Educaţia, p. 269 engl. (rom. cap. Lucrarea vieţii).
„Când inteligenţele cereşti văd că oamenilor nu li se mai permite să prezinte adevărul, Duhul lui Dumnezeu va veni asupra copiilor, şi ei vor avea de împlinit o lucrare în proclamarea adevărului, pe care lucrătorii mai în vârstă nu o pot face, pentru că drumul lor este blocat. Şcolile noastre de comunitate sunt menite de Dumnezeu să-i pregătească pe copii pentru această lucrare mare.” - Mărturii, vol. 6, p. 203 engl. (rom. cap. Rezultatele lucrării şcolilor de comunitate).

Miercuri 11 iunie
4. ŞTINŢA CARE îL ONOREAZĂ PE DU MNEZEU

    a. De ce pot fi de un interes adânc materiile din anii medii de studii?

Romani 11:33 "O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui, şi cât de neînţelese sunt căile Lui!"

NOTĂ: „Noi nu descurajăm educaţia, nici nu subestimăm cultura mintală şi disciplina. Dumnezeu vrea să fim studenţi atât timp cât ne aflăm în această lume. Fiecare ocazie de a ne cultiva trebuie valorificată. Facultăţile trebuie întărite prin exerciţiu, mintea trebuie antrenată şi dezvoltată prin studiu solicitant; dar toate acestea pot fi făcute în timp ce inima devine o pradă uşoară pentru înşelăciune. Sufletul trebuie să primească înţelepciune de sus prin comuniune... Biblia nu trebuie testată după ideile pe care le au oamenii despre ştiinţă, ci ştiinţa trebuie testată după standardul care nu greşeşte. Cu toate acestea, nu trebuie neglijat studiul ştiinţelor. Cărţile trebuie folosite pentru acest scop: dar, ele trebuie să fie în armonie cu Biblia, pentru că aceasta este standardul. Cărţile de acest caracter trebuie să ia locul multora dintre cele care sunt acum în mâinile studenţilor. Dumnezeu este autorul ştiinţei. Cercetările ştiinţifice deschid în faţa minţii noi câmpuri de gândire şi de informaţie, făcându-ne în stare să îl vedem pe Dumnezeu în lucrurile Sale create. Ignoranţa poate încerca să sprijine scepticismul
apelând la ştiinţă; dar, în loc să susţină scepticismul, adevărata ştiinţă contribuie cu dovezi proaspete despre înţelepciunea şi puterea lui Dumnezeu. Înţelese corect, ştiinţa şi cuvântul scris concordă, şi fiecare aruncă lumină asupra celeilalte. împreună, ele ne conduc la Dumnezeu, învăţându-ne ceva despre legile înţelepte şi benefice prin care lucrează El.
Când studentul îl recunoaşte pe Dumnezeu ca sursa a toată cunoaşterea, şi îl onorează, supunându-i Lui mintea şi caracterul, pentru a fi modelate de cuvântul Său, el poate pretinde promisiunea ‚Pe cel ce Mă onorează, îl voi onora’ (1 Samuel 2:30). Cu cât intelectul este dezvoltat mai sârguincios, cu atât mai
eficient poate acesta să fie folosit în serviciul lui Dumnezeu, dacă este pus sub controlul Duhului Său.”- Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, p. 425, 426 engl.(rom. cap. Cuvântul lui Dumnezeu, o vistierie subcap. Ştiinţa şi Biblia).

    b. Ce pot fi învăţaţi chiar copiii să facă pentru cei bolnavi şi suferinzi?

1 Tesaloniceni 5:17 "Rugaţi-vă neîncetat."

Iacov 5:15 "Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşa; şi dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate."

NOTĂ: „Copiii trebuie instruiţi în adevărurile speciale pentru acest timp şi în lucrarea misionară practică. Ei trebuie să se înroleze în armata de lucrători care îi ajută pe cei bolnavi şi pe cei suferinzi. Copiii pot lua parte la lucrarea misionară şi, prin lucrul mărunt şi neînsemnat pe care îl fac, pot ajuta la avansarea acesteia.” - Mărturii, vol. 6, p. 203 engl. (rom. cap. Rezultatele lucrării şcolilor de comunitate).

Joi 12 iunie
5. LUCRURILE PRACTICE DEASUPRA TUTUROR

    a. Care sunt unele scopuri importante pe care trebuie să le avem pentru tinerii noştri, şi cum şi de ce pot fi promovate acestea?

Psalmii 144:12 "Fiii noştri sunt ca nişte odrasle, care cresc în tinereţea lor; fetele noastre ca nişte stâlpi săpaţi frumos, care fac podoaba caselor împărăteşti."

Daniel 1:17 "Dumnezeu a dat acestor patru tineri ştiinţă şi pricepere pentru tot felul de scrieri, şi înţelepciune; mai ales însă a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile şi în toate visele."

NOTĂ: „Astăzi, ca în zilele lui Israel, fiecare tânăr trebuie să fie instruit în datoriile vieţii practice. Fiecare trebuie să acumuleze cunoştinţă într-o ramură a lucrului manual prin care, la nevoie, să îşi poată câştiga pâinea zilnică.” - Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, p. 307 engl. (rom. cap. O pregătire practică).
„Fetele tinere ar fi trebuit instruite să confecţioneze îmbrăcăminte, să croiască, să facă şi să repare haine, şi astfel să fie educate pentru datoriile practice ale vieţii. Pentru băieţii tineri trebuie să existe locuri stabilite unde să poată învăţa diferite meserii, care să le pună la lucru muşchii şi puterile mintale. Dacă tinerii pot avea doar o educaţie unilaterală, care este cea cu consecinţe mai mari - o cunoaştere a ştiinţelor, cu toate dezavantajele pe care aceasta le aduce sănătăţii şi vieţii, sau o cunoaştere a muncii pentru viaţa practică? Răspundem fără ezitare: cea din urmă. Dacă trebuie neglijată vreuna din acestea două, aceasta să fie studiul cărţilor.”- Sfaturi pentru sănătate, p. 180 engl. (rom. cap. Un echilibru adecvat între munca fizică şi cea intelectuală).
„în studiul agriculturii, elevilor să nu li se prezinte doar teorie, ci acesta să fie şi practic. în timp ce învaţă ceea ce le spune ştiinţa despre natura şi pregătirea terenului, despre valoarea diferitelor recolte, şi despre cele mai bune metode de producţie, ei trebuie să utilizeze cunoştinţele acumulate... Această ambiţie [de a face lucrarea în modul cel mai potrivit], împreună cu efectele înviorătoare ale exerciţiului, ale razelor de soare, şi ale aerului proaspăt vor crea o iubire pentru munca în agricultură, care va fi determinantă pentru mulţi tineri în alegerea unei ocupaţii. Astfel se pot crea influenţe care vor ajunge departe în a întoarce valul de migraţie dinspre marile oraşe, care acum este atât de puternic.”- Educaţia, p. 219, 220 engl. (rom. cap. Lucrul manual).

Vineri 13 iunie
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. De ce schimbare este nevoie în inima orientată spre cele materiale?
2. În ce Se deosebea Isus de majoritatea tinerilor, şi ce arată aceasta?
3. Cum poate fi împletit spiritul de slujire cu planul nostru fundamental de învăţământ?
4. Cum poate adevărata ştiinţă să aducă binecuvântări lumii?
5. Cum pot studiile referitoare la agricultură să ajute societatea de astăzi într-o mare măsură?