Lecția 3. Imperii viitoare dezvăluite
VERSET DE MEMORAT: „El schimbă vremurile și împrejurările; El răstoarnă și pune împărați; dă înțelepciune înțelepților și pricepere celor pricepuți!“ (Daniel 2:21).
Recomandare pentru studiu: Profeți și regi, pp. 491–502 (cap. 40: Visul lui Nebucadnețar).
„Tăria națiunilor, ca și a indivizilor, nu se găsește în ocaziile sau posibilitățile care par să le facă invincibile; nu se găsește în măreția cu care se fălesc. Ea se măsoară prin credincioșia cu care împlinesc scopul lui Dumnezeu.” — Profeți și regi, p. 502 (cap. 40).
„Împăratul știa că, dacă ar fi putut spune într-adevăr tălmăcirea, ar fi putut spune și visul. Domnul, în providența Sa, îi dăduse lui Nebucadnețar acest vis și făcuse ca detaliile să fie uitate, în timp ce impresia înfricoșătoare rămânea în mintea lui, pentru a demasca pretențiile înțelepților Babilonului.” — Sfințirea vieții, p. 34 (cap. 4).
c. În ciuda afirmațiilor lor despre legătura cu lumea spirituală și viața de apoi, ce au recunoscut acești înțelepți ai Babilonului? Daniel 2:8–11.
Daniel 2:8-11: „Împăratul a luat iarăși cuvântul și a zis: „Văd, cu adevărat, că voiți să câștigați vreme, pentru că vedeți că lucrul mi-a scăpat din minte. Dacă deci nu-mi veți spune visul, vă așteaptă pe toți aceeași soartă, fiindcă vreți să vă înțelegeți ca să-mi spuneți minciuni și neadevăruri până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneți-mi visul, ca să știu dacă sunteți în stare să mi-l și tâlcuiți!” Haldeenii au răspuns împăratului: „Nu este nimeni pe pământ care să poată spune ce cere împăratul; de aceea niciodată niciun împărat, oricât de mare și puternic ar fi fost, n-a cerut așa ceva de la niciun vrăjitor, cititor în stele sau haldeean! Ce cere împăratul este greu; nu este nimeni care să spună lucrul acesta împăratului, afară de zei, a căror locuință nu este printre muritori!”“
„Cuprinși de teamă pentru consecințele eșecului lor, vrăjitorii au încercat să-i arate împăratului că cererea lui era nerezonabilă și încercarea era mai presus de ceea ce fusese vreodată cerut vreunui om.” — Profeți și regi, p. 492 (cap. 40).
LUNI, 13 APRILIE
2. DANIEL INTERVINE
a. Cum a reacționat împăratul la eșecul înțelepților de a-i descoperi și interpreta visul și cum a ajuns Daniel implicat? Daniel 2:12–16.
Daniel 2:12-16: „La auzul acestor cuvinte, împăratul s-a mâniat și s-a supărat foarte tare. A poruncit să piardă pe toți înțelepții Babilonului. Hotărârea ieșise, înțelepții începuseră să fie omorâți și căutau și pe Daniel și pe tovarășii lui ca să-i piardă. Atunci, Daniel a vorbit cu minte și cu judecată lui Arioc, căpetenia străjerilor împăratului, care ieșise să omoare pe înțelepții Babilonului. A luat cuvântul și a zis lui Arioc, căpitanul împăratului: „Pentru ce a dat împăratul o poruncă atât de aspră?” Arioc a spus lui Daniel cum stau lucrurile. Și Daniel s-a dus la împărat și l-a rugat să-i dea vreme ca să dea împăratului tâlcuirea.“
„Printre cei căutați de ofițerii care se pregăteau să îndeplinească prevederile decretului regal se aflau Daniel și prietenii săi. Când li s-a spus că, potrivit decretului, și ei trebuie să moară, Daniel, „cu sfat și înțelepciune”, l-a întrebat pe Arioc, căpetenia gărzii împăratului: „Pentru ce este așa de grăbită porunca din partea împăratului?” Arioc i-a spus povestea frământării împăratului cu privire la visul său uimitor și a eșecului de a primi ajutor din partea celor în care avusese până atunci cea mai mare încredere. Auzind acestea, Daniel, riscându-și viața, a îndrăznit să se înfățișeze înaintea împăratului și a cerut ca să i se acorde timp, pentru ca el să poată ruga pe Dumnezeul său să-i descopere visul și tălmăcirea lui.
Împăratul a fost de acord cu această cerere. „Apoi Daniel s-a dus acasă și le-a făcut cunoscut lucrul acesta tovarășilor săi, Hanania, Mișael și Azaria.” Împreună au căutat înțelepciune de la Izvorul luminii și al cunoașterii. Credința lor era puternică, conștienți fiind că Dumnezeu îi așezase acolo unde erau, că făceau lucrarea Lui și îndeplineau cerințele datoriei.” — Profeți și regi, p. 493 (cap. 40).
b. Ce putem învăța din felul în care s-au rugat Daniel și tovarășii lui în această împrejurare? Daniel 2:17–23.
Daniel 2:17-23: „Apoi Daniel s-a dus în casa lui și a spus despre lucrul acesta tovarășilor săi Hanania, Mișael și Azaria, rugându-i să ceară îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină, ca să nu piară Daniel și tovarășii săi odată cu ceilalți înțelepți ai Babilonului. După aceea i s-a descoperit lui Daniel taina într-o vedenie în timpul nopții. Și Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor. Daniel a luat cuvântul și a zis: „Binecuvântat să fie Numele lui Dumnezeu, din veșnicie în veșnicie! Ale Lui sunt înțelepciunea și puterea. El schimbă vremurile și împrejurările; El răstoarnă și pune pe împărați; El dă înțelepciune înțelepților și pricepere celor pricepuți! El descoperă ce este adânc și ascuns; El știe ce este în întuneric și la El locuiește lumina. Pe Tine, Dumnezeul părinților mei, Te slăvesc și Te laud că mi-ai dat înțelepciune și putere și mi-ai făcut cunoscut ce Ți-am cerut noi, căci ne-ai descoperit taina împăratului!”“
„În vremuri de nedumerire și primejdie, [Daniel și tovarășii săi] se îndreptaseră întotdeauna spre [Dumnezeu] pentru călăuzire și protecție, iar El Se dovedise un ajutor mereu prezent. Acum, cu strângere de inimă, s-au supus din nou Judecătorului pământului, rugându-L să le dea izbăvire în acest timp de nevoie deosebită. Și nu au cerut în zadar. Dumnezeul pe care Îl onoraseră, acum i-a onorat pe ei. Duhul Domnului S-a odihnit asupra lor, iar lui Daniel, „într-o vedenie de noapte”, i-a fost descoperit visul împăratului și semnificația lui.” — Ibidem, pp. 493, 494 (cap. 40).
„[Cei patru evrei] nu au căutat în zadar îndurările lui Dumnezeu. Atunci Daniel și-a chemat tovarășii și a mulțumit lui Dumnezeu că rugăciunile lor fuseseră auzite și ascultate, și au adus lui Dumnezeu o jertfă de laudă și mulțumire, care a fost pe deplin acceptată de Conducătorul universului. [Daniel 2:20–22 citat]. Daniel și tovarășii săi au avut o adunare de laudă, și întreg universul ceresc s-a unit cu ei în mulțumire.” — The Youth’s Instructor, 22 noiembrie 1894.
MARȚI, 14 APRILIE
3. O STATUIE PARTICULARĂ
a. Cum i s-a adresat Daniel lui Nebucadnețar cu privire la descoperirea visului? Daniel 2:24–30.
Daniel 2:24-30: „După aceea, Daniel s-a dus la Arioc, căruia îi poruncise împăratul să piardă pe înțelepții Babilonului; s-a dus și i-a vorbit așa: „Nu pierde pe înțelepții Babilonului! Du-mă înaintea împăratului și voi da împăratului tâlcuirea!” Arioc a dus degrabă pe Daniel înaintea împăratului și i-a vorbit așa: „Am găsit între prinșii de război ai lui Iuda un om care va da împăratului tâlcuirea!” Împăratul a luat cuvântul și a zis lui Daniel, care se numea Beltșațar: „Ești tu în stare să-mi spui visul pe care l-am visat și tâlcuirea lui?” Daniel a răspuns înaintea împăratului și a zis: „Ce cere împăratul este o taină pe care înțelepții, cititorii în stele, vrăjitorii și ghicitorii nu sunt în stare s-o descopere împăratului. Dar este în ceruri un Dumnezeu care descoperă tainele și care face cunoscut împăratului Nebucadnețar ce se va întâmpla în vremurile de pe urmă. Iată visul tău și vedeniile pe care le-ai avut în patul tău. În patul tău, împărate, ți-au venit în minte gânduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri, și Cel ce descoperă tainele ți-a făcut cunoscut ce se va întâmpla. Însă, dacă mi s-a descoperit taina aceasta, nu înseamnă că este în mine o înțelepciune mai mare decât a tuturor celor vii, ci pentru ca să se dea împăratului tâlcuirea ei și să afli ce-ți dorește inima să știi.“
„Iată-l pe robul evreu, calm și stăpân pe sine, în prezența monarhului celui mai puternic imperiu al lumii. În primele lui cuvinte, a respins onoarea pentru sine și L-a înălțat pe Dumnezeu ca izvor al oricărei înțelepciuni. La întrebarea plină de neliniște a împăratului: ‘Ești tu în stare să-mi faci cunoscut visul pe care l-am avut și tălmăcirea lui?’ el a răspuns: ‘Taina pe care o cere împăratul nu pot să o arate împăratului nici înțelepții, nici astrologii, nici vrăjitorii, nici ghicitorii; dar este un Dumnezeu în ceruri care descoperă tainele și face cunoscut împăratului Nebucadnețar ce are să fie în zilele de pe urmă.’ ” — Profeți și regi, pp. 494–497 (cap. 40).
„Robul evreu stătea înaintea monarhului celui mai puternic imperiu peste care a strălucit vreodată soarele. În ciuda bogățiilor și slavei sale, Nebucadnețar era în mare tulburare sufletească, dar tânărul exilat era liniștit și fericit în Dumnezeul său. Dacă vreodată a existat o ocazie pentru Daniel să se înalțe pe sine — să-și pună în evidență propria bunătate și înțelepciunea lui superioară, atunci aceasta era acum. Dar primul său efort a fost să respingă orice onoare pentru sine și să-L înalțe pe Dumnezeu ca Izvor al înțelepciunii.” — The Youth’s Instructor, 1 septembrie 1903.
b. Descrieți imaginea pe care împăratul a văzut-o în vis. Daniel 2:31–33.
Daniel 2:31-33: „Tu, împărate, te uitai și iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare și de o strălucire nemaipomenită. Stătea în picioare înaintea ta și înfățișarea lui era înfricoșătoare. Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul și brațele îi erau de argint; pântecele și coapsele îi erau de aramă; fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte de fier și parte de lut.“
„Ascultând cu atenție solemnă în timp ce fiecare detaliu era redat, împăratul a recunoscut că acesta era visul din pricina căruia fusese atât de tulburat; și era pregătit să primească cu bunăvoință tălmăcirea.” — Ibidem.
„Regele regilor era pe punctul de a comunica un mare adevăr monarhului babilonian. Dumnezeu avea să dezvăluie că El are putere asupra împărățiilor lumii, putere de a înscăuna și de a detrona împărați. Mintea lui Nebucadnețar trebuia trezită, dacă era posibil, la simțământul responsabilității sale față de cer. Evenimentele viitoare, coborând până la sfârșitul timpului, aveau să-i fie descoperite.” — Profeți și regi, p. 498 (cap. 40).
c. Ce s-a întâmplat cu statuia în timp ce împăratul se uita la ea? Daniel 2:34, 35.
Daniel 2:34-35: „Tu te uitai la el, și s-a dezlipit o piatră fără ajutorul vreunei mâini, a izbit picioarele de fier și de lut ale chipului și le-a făcut bucăți. Atunci, fierul, lutul, arama, argintul și aurul s-au sfărâmat împreună și s-au făcut ca pleava din arie vara; le-a luat vântul și nici urmă nu s-a mai găsit din ele. Dar piatra care sfărâmase chipul s-a făcut un munte mare și a umplut tot pământul.“
MIERCURI, 15 APRILIE
4. VISUL TÂLCUIT
a. Ce însemna capul de aur? Daniel 2:36–38.
Daniel 2:36-38: „Iată visul. Acum îi vom spune și tâlcuirea înaintea împăratului. Tu, împărate, ești împăratul împăraților, căci Dumnezeul cerurilor ți-a dat împărăție, putere, bogăție și slavă. El ți-a dat în mâini, oriunde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele câmpului și păsările cerului și te-a făcut stăpân peste toate acestea: tu ești capul de aur!“
„Sub domnia lui Nebucadnețar, Babilonul era cea mai bogată și cea mai puternică împărăție de pe pământ. Bogățiile și splendoarea sa au fost redate doar vag de Inspirație.” — The Youth’s Instructor, 29 septembrie 1903.
b. Ce imperii erau simbolizate de metalele următoare? Daniel 2:39, 40.
Daniel 2:39-40: „După tine, se va ridica o altă împărăție, mai neînsemnată decât a ta; apoi o a treia împărăție, care va fi de aramă și care va stăpâni peste tot pământul. Va fi o a patra împărăție, tare ca fierul; după cum fierul sfărâmă și rupe totul, și ea va sfărâma și va rupe totul, ca fierul care face totul bucăți.“
„Profeția a urmărit ascensiunea și progresul marilor imperii ale lumii — Babilon, Medo-Persia, Grecia și Roma.” — Profeți și regi, p. 535 (cap. 43).
„Daniel […] i-a declarat lui Nebucadnețar că împărăția lui va fi înlocuită. Măreția și puterea lui în lumea lui Dumnezeu aveau să-și aibă timpul lor, și o a doua împărăție avea să se ridice, care de asemenea avea să treacă printr-o perioadă de încercare cu privire la faptul dacă Îl va înălța pe Singurul Conducător, singurul Dumnezeu adevărat. Neprocedând astfel, slava ei avea să apună, iar o a treia împărăție avea să-i ia locul. Fiind pusă la probă prin ascultare sau neascultare, și aceasta avea să treacă; iar o a patra, puternică precum fierul, avea să supună națiunile lumii. Aceste preziceri ale Celui Infinit, consemnate pe paginile profetice și redate de istorie, au fost date pentru a demonstra că Dumnezeu este puterea conducătoare în treburile acestei lumi. El schimbă vremurile și împrejurările, înlătură împărați și pune împărați, pentru a-Și împlini propriul scop.” — The Youth’s Instructor, 29 septembrie 1903.
„Babilonul a pierit pentru că, în prosperitatea sa, l-a uitat pe Dumnezeu și a atribuit slava reușitei sale efortului omenesc.
Împărăția Medo-Persană a fost pedepsită de mânia cerului deoarece în această împărăție legea lui Dumnezeu a fost călcată în picioare. Frica de Domnul nu și-a găsit loc în inimile oamenilor. Influențele predominante în Medo-Persia erau nelegiuirea, blasfemia și corupția.
Împărățiile care au urmat au fost chiar mai decăzute și corupte. Ele s-au deteriorat pentru că s-au lepădat de supunerea față de Dumnezeu. Pe măsură ce L-au uitat, s-au afundat tot mai jos pe scara valorii morale.” — Ibid., 22 septembrie 1903.
c. Cum erau unice împărățiile reprezentate prin picioare și degete? Daniel 2:41–43.
Daniel 2:41-43: „Și, după cum ai văzut picioarele și degetele picioarelor parte de lut de olar și parte de fier, tot așa și împărăția aceasta va fi împărțită, dar va rămâne în ea ceva din tăria fierului, tocmai așa cum ai văzut fierul amestecat cu lutul. Și, după cum degetele de la picioare erau parte de fier și parte de lut, tot așa și împărăția aceasta va fi în parte tare și în parte plăpândă. Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omenești de căsătorie, dar nu vor fi lipiți unul de altul, după cum fierul nu se poate uni cu lutul.“
„Poziția noastră în imaginea lui Nebucadnețar este reprezentată prin degete, într-o stare divizată și dintr-un material sfărâmicios, care nu se va ține împreună.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 1, p. 361 (cap. 69).
JOI, 16 APRILIE
5. ÎMPĂRĂȚIA LUI DUMNEZEU VA DĂINUI VEȘNIC
a. Ce împărăție va pune capăt întregului sistem al puterilor lumești? Daniel 2:44, 45.
Daniel 2:44-45: „Dar, în vremea acestor împărați, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăție care nu va fi nimicită niciodată și care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma și va nimici toate acele împărății și ea însăși va dăinui veșnic. Aceasta înseamnă piatra pe care ai văzut-o dezlipindu-se din munte fără ajutorul vreunei mâini și care a sfărâmat fierul, arama, lutul, argintul și aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci cunoscut împăratului ce are să se întâmple după aceasta. Visul este adevărat și tâlcuirea lui este temeinică.”“
„Visul marii statui, revelând înaintea lui Nebucadnețar evenimente ce ajungeau până la sfârșitul timpului, i-a fost dat pentru ca el să înțeleagă rolul pe care urma să-l joace în istoria lumii și relația pe care împărăția lui trebuia să o aibă cu împărăția cerului. În tâlcuirea visului, a fost instruit în mod clar cu privire la întemeierea împărăției veșnice a lui Dumnezeu.” — Profeți și regi, p. 503 (cap. 41).
b. Când va începe domnia glorioasă a împărăției lui Dumnezeu? Ioan 18:36; Matei 25:31–34; 26:64; Apocalipsa 6:15–17.
Ioan 18:36: „”Împărăția Mea nu este din lumea aceasta”, a răspuns Isus. „Dacă ar fi Împărăția Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor, dar, acum, Împărăția Mea nu este de aici.”“
Matei 25:31-34: „Când va veni Fiul omului în slava Sa, cu toți sfinții îngeri, va ședea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții cum desparte păstorul oile de capre; și va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. Atunci, Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: ‘Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, de moșteniți Împărăția, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.“
Matei 26:64: ”„Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii lui Dumnezeu și venind pe norii cerului” .“
Apocalipsa 6:15-17: „Împărații pământului, domnitorii, căpitanii oștilor, cei bogați și cei puternici, toți robii și toți oamenii slobozi s-au ascuns în peșteri și în stâncile munților. Și ziceau munților și stâncilor: „Cădeți peste noi și ascundeți-ne de Fața Celui ce șade pe scaunul de domnie și de mânia Mielului, căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui și cine poate sta în picioare?” “
„Împărăția noastră nu este din lumea aceasta. Îl așteptăm pe Domnul nostru din cer, ca să vină pe pământ să doboare toată autoritatea și puterea și să-Și stabilească împărăția Sa veșnică. […] Profeția ne arată că ziua cea mare a lui Dumnezeu este chiar asupra noastră. Ea se grăbește mult.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 1, pp. 360, 361 (cap. 69).
c. Cum a răspuns împăratul la succesul lui Daniel în a-i descoperi visul? Daniel 2:46–49.
Daniel 2:46-49: „Atunci, împăratul Nebucadnețar a căzut cu fața la pământ și s-a închinat înaintea lui Daniel și a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare și miresme. Împăratul a vorbit lui Daniel și a zis: „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul împăraților și El descoperă tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!” Apoi, împăratul a înălțat pe Daniel și i-a dat daruri multe și bogate; i-a dat stăpânire peste tot ținutul Babilonului și l-a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înțelepților Babilonului. Daniel a rugat pe împărat să dea grija treburilor ținutului Babilonului în mâna lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului.“
„Expunerea acestui vis de către Daniel a avut ca rezultat conferirea de onoare și demnitate asupra lui și asupra tovarășilor lui. […] Cei trei tovarăși ai lui Daniel au fost făcuți sfetnici, judecători și conducători în țară. Acești oameni nu s-au mândrit, ci au văzut și s-au bucurat că Dumnezeu era recunoscut mai presus de toți domnitorii pământești și că împărăția Lui era înălțată mai presus de toate împărățiile pământești.” — The Youth’s Instructor, 8 septembrie 1903.
VINERI, 17 APRILIE
ÎNTREBĂRI PENTRU REVIZUIRE PERSONALĂ
1. Ce a descoperit împăratul Nebucadnețar cu privire la înțelepții lui de încredere?
2. Ce este semnificativ în faptul că rugăciunea de mulțumire a lui Daniel este consemnată, dar nu și rugăciunea de cerere?
3. Deși era cel mai înțelept om din Babilon, ce trăsătură avea Daniel?
4. Descrieți caracteristicile împărățiilor reprezentate de metalele care se schimbă.
5. Când se va împlini ultima parte a visului cu piatra?