Lecţia 11. Rezolvand diviziunile in biserică

TEXT CHEIE:„Apostolii şi prezbiterii [la Ierusalim] s-au strans pentru a lua in considerare această chestiune [despre convertirea şi tăierea imprejur a păganilor]” (Faptele apostolilor, 15:6).

NOTĂ INTRODUCTIVĂ:“Cată vreme nu simţiţi că aţi putea jertfi propria voastră stimă de sine, şi să vă daţi chiar viaţa pentru a-l salva pe un frate care greşeşte, nu v-aţi scos barna din ochiul vostru aşa incat să fiţi pregătiţi să-l ajutaţi pe fratele vostru.”– Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pg. 128

a. Cum trebuie rezolvate conflictele personale sau ofensele particulare intre membrii bisericii?

„Nici o biserică nu ar trebui să sfătuiască şi nici un comitet nu ar trebui să recomande, şi nici o biserică nu ar trebui să voteze ca numele unui făcător de rele să fie indepărtat din registrele bisericii, pană cand instrucţiunile date de Hristos n-au fost urmate cu credincioşie. Cand s-a realizat acest lucru, biserica s-a curăţat inaintea lui Dumnezeu. Atunci răul trebuie să fie făcut să fie văzut aşa cum este şi trebuie să fie indepărtat, pentru ca să nu ajungă tot mai răspandit. Sănătatea şi puritatea bisericii trebuie păstrate, pentru ca ea să poată sta inaintea lui Dumnezeu nepătată, imbrăcată in hainele neprihănirii lui Hristos.”– Slujitorii evangheliei, pg. 501. eng.

b. Cum ii priveşte Dumnezeu pe aceia care rezolvă dificultăţile după metoda Sa?

„Nimeni nu a fost recaştigat de la o poziţie greşită prin ocară şi reproş; dar mulţi au fost astfel abătuţi de la Hristos şi conduşi să-şi impietrească inimile impotriva convingerii. Un duh duios, un comportament amabil şi caştigător poate să-i salveze pe cei rătăciţi şi să ascundă o mulţime de păcate.”– Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pg. 103.

a. Cum poate un păcat particular să ajungă public şi să pretindă disciplina bisericii? De ce acţiune poate fi nevoie la ocazii speciale?

„In procedura cu membrii bisericii care rătăcesc, poporul lui Dumnezeu trebuie să urmeze cu grijă instrucţiunile date de Mantuitorul in capitolul al optsprezecelea din evanghelia după Matei.”– Slujitorii Evangheliei, pg. 498. eng.

b. Cum trebuie să rezolve membrii bisericii problemele personale care nu pretind acţiune disciplinară?

„Creştinii nu ar trebui să apeleze la tribunalele civile pentru a rezolva neinţelegerile care ar putea apărea intre membrii bisericii. Asemenea neinţelegeri ar trebui rezolvate intre ei, sau de către biserică, in armonie cu instrucţiunea lui Hristos. Deşi poate că s-a făcut nedreptate, urmaşul blandului şi umilului Isus va suporta ‚să fie păgubit’ mai degrabă decat să deschidă inaintea lumii păcatele fraţilor săi in biserică. Procesele legale intre fraţi sunt o ocară pentru cauza adevărului. Creştinii care merg la lege unul impotriva altuia expun biserica ridiculizării vrăjmaşilor ei şi determină puterile intunericului să triumfe. Ei Il rănesc din nou pe Hristos şi Il fac de ruşine publică. Ignorand autoritatea bisericii, ei manifestă lipsă de respect faţă de Dumnezeu, care a dat bisericii autoritatea ei.”– Istoria faptelor apostolilor, pg. 238.
„Acei membri ai bisericii care apelează la tribunalele lumeşti arată că au ales lumea ca judecător al lor, şi numele lor sunt inregistrate in ceruri ca una cu necredincioşii.”– Selected Messages, bk. 3, pg. 302, 303.

c. Pe măsură ce ne apropiem de sfarşitul controversei, ce ne putem aştepta să vedem adesea?

„A fost străduinţa continuă a vrăjmaşului aceea de a introduce in biserică persoane care acceptă mult din ceea ce este adevăr, dar care nu sunt convertite. Pretinşii creştini care nu sunt sinceri incredinţării lor, sunt canale prin intermediul cărora lucrează Satan. El poate folosi membri neconvertiţi ai bisericii pentru a-şi duce inainte propriile sale idei şi a intarzia lucrarea lui Dumnezeu. Influenţa lor este intotdeauna de partea răului. Ei pun critica şi indoiala ca pietre de poticnire in calea reformei.”– Selected Messages, vol. 2, pg. 159.
„Ingerii cei răi, in chip de credincioşi vor lucra in randurile noastre pentru a aduce un puternic spirit de necredinţă.”– Ibid., bk. 3, pg. 410.

a. Care este cea mai mare dovadă cu privire la faptul că Isus este singurul Mesia adevărat?

„Isus ştia că [preoţii şi invăţătorii geloşi] nu aveau să cruţe nici un effort pentru a crea o diviziune intre proprii Săi ucenici şi acei ai lui Ioan [Botezătorul]… Dorind să evite orice ocazii de disensiune sau inţelegere greşită, El Și-a incetat liniştit lucrarea şi S-a retras in Galilea. Şi noi, in timp ce suntem loiali adevărului, ar trebui să incercăm să amanăm tot ce poate conduce la discordie şi inţelegere greşită. Căci oriunde se ridică acestea, rezultă in pierderea de suflete. Oriunde apar imprejurări care ameninţă să producă diviziuni, noi ar trebui să urmăm exemplul lui Isus şi cel al lui Ioan Botezătorul.”– Hristos lumina lumii, pg. 138, 139.
„Urmaşii lui Hristos… ar trebui să folosească orice precauţie corespunzătoare pentru a evita neinţelegerile; căci in fiecare diviziune a interesului, care rezultă in dispute şi diferenţe nefericite in biserică, sunt pierdute suflete care ar fi putut fi mantuite in impărăţia Cerurilor. Cand are loc o criză religioasă, persoanele din conducere, care pretind a fi uneltele lui Dumnezeu, ar trebui să urmeze exemplul marelui Maestru şi acela al nobilului profet Ioan. Ei ar trebui să stea fermi şi uniţi in apărarea adevărului, in timp ce vor lucre cu grijă pentru a evita orice disensiuni injurioase.”– The Spirit of Prophecy, vol. 2, pg. 139, 140.

1 Corinteni 11:18,19 „ Mai întâi de toate, aud că atunci când veniţi la adunare, între voi sunt dezbinări. Şi în parte o cred,19. căci trebuie să fie şi partide între voi, ca să iasă la lumină cei găsiţi buni.”

„Cauza pentru diviziune şi discordie in familii şi in biserică este despărţirea de Hristos. A ne apropia de Hristos inseamnă a ne apropia unii de alţii. Secretul adevăratei uniri in biserică şi in familie nu este diplomaţia, nici managementul, nici eforturile supraomeneşti de a birui dificultăţile – deşi vor fi multe dintre acestea de făcut – ci unirea cu Hristos. Imaginaţi-vă un cerc mare de la marginea căruia sunt multe linii care merg toate spre centru. Cu cat mai mult se apropie aceste linii de centru, cu atat mai aproape sunt unele de altele. La fel este in viaţa creştină. Cu cat mai mult ne apropiem de Hristos, cu atat mai aproape vom fi unii de alţii. Dumnezeu este proslăvit cand poporul Său se uneşte in acţiune armonioasă.”– Căminul Adventist, pg. 179. eng.

c. Ce ar trebui să se facă cu acei care creează asemenea diviziuni?

a. Ce problemă serioasă s-a dezvoltat in biserică in Antiohia, care ar fi putut dăuna bisericii ca intreg?

„[Anumiţi evrei din Iudeia pretindeau] că nimeni nu putea fi mantuit fără a fi tăiat imprejur şi fără a ţine intreaga lege ceremonială. Aceasta a fost o intrebare importantă, şi una care afecta biserica intr-un foarte mare grad. Pavel şi Barnaba au intampinat-o cu promptitudine şi s-au impotrivit introducerii acestui subiect păganilor. Lor li se impotriveau in această privinţă iudeii care au crezut din Antiohia, şi care sprijineau poziţia celor din Iudeia. Chestiunea a rezultat in multe discuţii şi lipsă de armonie in biserică, pană cand, in cele din urmă, biserica din Antiohia, inţelegand că discutarea in continuare a chestiunii avea să ducă la o divizare intre ei, a hotărat să-l trimită pe Pavel şi pe Barnaba, impreună cu unii oameni responsabili din Antiohia la Ierusalim şi a pus chestiunea inaintea apostolilor şi prezbiterilor.”– The Spirit of Prophecy, vol. 3, pg. 369.

b. Ce hotărare a fost propusă pentru a rezolva divizare din biserică? Cine a participat la acest conciliu general?

Faptele apostolilor 15:2, 6-20 „Pavel şi Barnaba au avut cu ei un viu schimb de vorbe şi păreri deosebite; şi fraţii au hotărât ca Pavel şi Barnaba, şi câţiva dintre ei, să se suie la Ierusalim la apostoli şi prezbiteri, ca să-i întrebe asupra acestei neînţelegeri.Apostolii şi prezbiterii s-au adunat laolaltă, ca să vadă ce este de făcut.7. După ce s-a făcut multă vorbă, s-a sculat Petru şi le-a zis: "Fraţilor, ştiţi că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, Neamurile să audă cuvântul Evangheliei, şi să creadă.8. Şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a mărturisit pentru ei, şi le-a dat Duhul Sfânt ca şi nouă.9. N-a făcut nici o deosebire între noi şi ei, întrucât le-a curăţit inimile prin credinţă.10. Acum dar, de ce ispitiţi pe Dumnezeu, şi puneţi pe grumazul ucenicilor un jug, pe care nici părinţii noştri, nici noi nu l-am putut purta?11. Ci credem că noi, ca şi ei, suntem mântuiţi prin harul Domnului Isus."12. Toată adunarea a tăcut, şi a ascultat pe Barnaba şi pe Pavel, care au istorisit toate semnele şi minunile, pe care le făcuse Dumnezeu prin ei în mijlocul Neamurilor.13. Când au încetat ei de vorbit, Iacov a luat cuvântul, şi a zis: "Fraţilor, ascultaţi-mă!14. Simon a spus cum mai întâi Dumnezeu Şi-a aruncat privirile peste Neamuri, ca să aleagă din mijlocul lor un popor, care să-I poarte Numele.15. Şi cu faptul acesta se potrivesc cuvintele proorocilor, după cum este scris:16. ,După aceea, Mă voi оntoarce, şi voi ridica din nou cortul lui David din prăbuşirea lui, îi voi zidi dărâmăturile, şi-l voi înălţa din nou:17. pentru ca rămăşiţa de oameni să caute pe Domnul, ca şi toate Neamurile peste care este chemat Numele Meu,18. zice Domnul, care face aceste lucruri, şi căruia Îi sunt cunoscute din veşnicie."19. De aceea, eu sunt de părere să nu se pună greutăţi acelora dintre Neamuri care se întorc la Dumnezeu;20. ci să li se scrie doar să se ferească de pângăririle idolilor, de curvie, de dobitoace sugrumate şi de sânge.”

„Consiliul care a hotărat acest caz [al noilor convertiţi păgani] era compus din intemeietorii bisericilor creştine formate din iudei şi neamuri. Bătranii din Ierusalim şi delegaţii din Antiohia au fost prezenţi şi cele mai influente biserici au fost reprezentate. Consiliul n-a pretins infailibilitate in deliberările sale, dar a acţionat după dictatul unei judecăţi iluminate şi cu demnitatea unei biserici intemeiate după voia divină. Ei au văzut că Dumnezeu Insuşi decisese această chestiune, favorizandu-i pe cei dintre neamuri cu Duhul Sfant; şi a fost lăsat pe seama lor să urmeze călăuzirea Spiritului.”– The Spirit of Prophecy, vol. 3, pg. 376.
 „Acolo [la Ierusalim] [Pavel şi Barnaba şi alţi bărbaţi responsabili din Antiohia] urmau să-i intalnească pe delegaţii din diferite biserici şi pe cei care veniseră să participe la sărbătorile anuale care se apropiau. Pană atunci orice controverse trebuia să inceteze, pană avea să se ia o decizie finală de către responsabilii bisericii. Această decizie a fost dată apoi pentru a fi acceptată in mod universal de către diferitele biserici din toată ţara.”– Ibid., pg. 369.

c. De ce a inspirat această conferinţă de asemenea o mare bucurie?

Faptele apostolilor 15:3,4 „După ce au fost petrecuţi de Biserică pвnă afară din cetate, şi-au urmat drumul prin Fenicia şi Samaria, istorisind întoarcerea Neamurilor la Dumnezeu; şi au făcut o mare bucurie tuturor fraţilor.4. Cвnd au ajuns la Ierusalim, au fost primiţi de Biserică, de apostoli şi de prezbiteri, şi au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei.”

a. Cum au rezolvat primii creştini problemele care ameninţau să creeze divizări?

Fapte 15:22 „Atunci apostolii şi prezbiterii şi întreaga Biserică au găsit cu cale să aleagă vreo câţiva dintre ei, şi să-i trimită la Antiohia, împreună cu Pavel şi Barnaba. Şi au ales pe Iuda, zis şi Barsaba, şi pe Sila, oameni cu vază între fraţi.”

„Cand s-au ridicat disensiuni intr-o biserică locală, cum s-au ridicat mai tarziu in Antiohia şi in alte părţi, şi credincioşii nu puteau să ajungă la o inţelegere intre ei, unor asemenea chestiuni nu li s-a permis să creeze o divizare in biserică, ci s-a făcut referire la un consiliu general al intregului corp de credincioşi, format din delegaţii desemnaţi din diferitele comunităţi locale, cu apostolii şi prezbiterii in poziţii de responsabilitate in conducere.”– Istoria faptelor apostolilor, pg. 70.
„Pe vremuri, cand un mic grup de oameni insărcinat cu conducerea general a lucrării au căutat ca, in numele Conferinţei Generale, să aducă la indeplinire planuri neinţelepte şi să restricţioneze lucrarea lui Dumnezeu, am spus că nu puteam să mai consider glasul Conferinţei Generale, reprezentată de aceşti caţiva fraţi, drept glasul lui Dumnezeu. Insă aceasta nu spune că deciziile unei Conferinţe Generale compusă dintr-o adunare de personae desemnate in mod corespunzător, bărbaţi reprezentanţi din toate părţile campului, nu ar trebui respectate. Dumnezeu a randuit ca reprezentanţi ai bisericii Sale din toate părţile pămantului, cand sunt adunaţi intr-o Conferinţă Generală, să aibă autoritate.”– Slujitorii evangheliei, pg. 434.

b. Cum a fost informat intregul corp cu privire la decizia consiliului general?  Cine a urmat hotărarea?

„Intregul corp de creştini nu a fost chemat să voteze cu privire la intrebarea [care fusese ridicată in Antiohia]. Apostolii şi prezbiterii – bărbaţi cu influenţă şi judecată – au structurat şi emis decretul care a fost apoi acceptat in mod general de către bisericile creştine. Nu toţi au fost mulţumiţi, totuşi, cu această decizie, a existat o facţiune de fraţi falşi, care s-au angajat intr-o lucrare a propriei responsabilităţi. Ei s-au ingăduit in murmurare şi găsire de greşeli, propunand planuri noi şi căutand să dărame lucrarea oamenilor cu experienţă pe care Dumnezeu ii randuise să inveţe invăţătura lui Hristos. Biserica a avut de intampinat de la inceput asemenea obstacole şi le va avea mereu pană la incheierea timpului.”– The Spirit of Prophecy, vol. 3, pg. 376. „Dacă sfatul bisericii nu poate fi respectat, este intr-adevăr fără putere. Dumnezeu a pus in biserică un glas care trebuie să-i controleze pe membrii ei.”– Testimonies, vol. 5, pg. 103.

Fapte 15:24-28, 34, 35 „Fiindcă am auzit că unii, plecaţi dintre noi, fără vreo însărcinare din partea noastră, v-au tulburat prin vorbirile lor, şi v-au zdruncinat sufletele, zicând să vă tăiaţi împrejur şi să păziţi Legea;25. noi, după ce ne-am adunat cu toţii laolaltă, cu un gând, am găsit cu cale să alegem nişte oameni, şi să-i trimitem la voi, împreună cu preaiubiţii noştri Barnaba şi Pavel,26. oamenii aceştia, care şi-au pus în joc viaţa pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos.27. Am trimis dar pe Iuda şi pe Sila, care vă vor spune prin viu grai aceleaşi lucruri.28. Căci s-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă, să nu mai punem peste voi nici o altă greutate decât ceea ce trebuie,Totuşi Sila a găsit cu cale să rămână acolo.35. Pavel şi Barnaba au rămas în Antiohia, şi învăţau pe norod şi propovăduiau, cu mulţi alţii, Cuvântul Domnului.”

Fapte 16:4, 5 „Pe când trecea prin cetăţi, învăţa pe fraţi să păzească hotărârile apostolilor şi prezbiterilor din Ierusalim.5. Bisericile se întăreau în credinţă, şi sporeau la număr din zi în zi.”

a. Cum trebuie să tratăm problemele dintre membrii bisericii?
b. Ce fel de influenţă incearcă Satan să exercite in bisericile noastre? Cum putem fi siguri să nu fim abătuţi de la solia ce ne-a fost dată?
c. Care este principala cauză a divizărilor in pretinsul popor al lui Dumnezeu?
d. In prima biserică, cine a fost trimis la Ierusalim din diferite părţi ale lumii pentru a rezolva probleme de divizare?
e. Ce fel de autoritate a dat Dumnezeu acestui tip de corp mondial reprezentativ?

 

---

„Fiecare membru al bisericii are o voce in alegerea de slujbaşi ai bisericii. Biserica alege slujbaşii conferinţelor de stat. Delegaţii aleşi de către conferinţele de stat aleg slujbaşi pentru conferinţele de uniune şi delegaţii aleşi de către conferinţele de uniune aleg slujbaşii Conferinţei Generale. Prin acest aranjament, fiecare instituţie, chiar biserică, şi fiecare individ, fie direct sau prin reprezentanţi, are un glas in alegerea oamenilor care poartă principalele responsabilităţi in Conferinţa Generală.”– Testimonies, vol. 8, pg. 187.

„[Dumnezeu] Işi apreciază biserica Sa, nu pentru avantajele ei externe, ci pentru evlavia sinceră care ii deosebeşte de lume.”– Profeţi şi Regi, pg. 465.

„Relele stimei de sine şi ale unei independenţe nesfinţite, care ne impiedică cel mai mult utilitatea şi care se vor dovedi spre ruina noastră dacă nu le biruim, izvorăsc din egoism. ‚Sfătuiţi-vă unii cu alţii’ este solia care mi-a fost repetată tot mereu de către ingerul lui Dumnezeu… Dumnezeu conduce un popor şi il pregăteşte pentru inălţarea la cer. Stăm noi, cei care jucăm un rol in această lucrare, ca santinele pentru Dumnezeu? Căutăm noi să lucrăm in unire? Suntem noi binevoitori să devenim servii tuturor? Urmăm noi marele nostru exemplu?”– Testimonies, vol. 5, pg. 29.

„Dacă au existat dificultăţi,… dacă au existat invidie, răutate, amărăciune, bănuieli rele, mărturisiţi aceste păcate, nu intr-un mod general, ci mergeţi personal la fraţii şi surorile voastre. Fiţi specifici. Dacă voi aţi săvarşit un rău şi ei douăzeci, mărturisiţi-l pe acela unu, ca şi cand aţi fi principalul vinovat. Luaţi-i de mană, lăsaţi inima voastră să se inmoaie sub influenţa Duhului luiDumnezeu şi spuneţi: ‚Mă veţi ierta? Nu am avut sentimente bune faţă de voi. Doresc să indrept orice lucru rău, pentru ca nimic să nu stea inregistrat impotriva mea in cărţile din cer. Trebuie să am un raport curat.’ Cine, credeţi voi, că ar rezista unei mişcări ca aceasta?”– Inalta noastră chemare, pg. 370. eng.