Lecţia 1. Sabat, 1 ianuarie 2011. Dumnezeu

„Înainte ca să se fi născut munţii şi înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu!” (Psalmii 90:2).

„Dumnezeu a fost dintotdeauna. El este marele EU SUNT… El este nemărginit şi omniprezent. Nici un cuvânt omenesc nu poate descrie măreţia şi grandoarea Sa.” – Slujirea Medicală, pag. 92 engl.

Recomandare pentru studiu: Testimonies, vol. 8, pag. 255-289 engl., cap. Dumnezeu în natură, cap. Un Dumnezeu personal, cap. Falsa și adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu și teoriile speculative.

Duminică 26 decembrie

1. Odescoperire practică a lui Dumnezeu

a. Cât de aproape este Dumnezeu de noi? Faptele Apostolilor 17:24-27; Ieremia 23:24.

Dumnezeu, care a făcut lumea şi tot ce este în ea, este Domnul cerului şi al pământului, şi nu locuieşte în temple făcute de mâni. El nu este slujit de mâni omeneşti, ca şi când ar avea trebuinţă de ceva, El, care dă tuturor viaţa, suflarea şi toate lucrurile. El a făcut ca toţi oamenii, ieşiţi dintr-unul singur, să locuiască pe toată faţa pământului; le-a aşezat anumite vremuri şi a pus anumite hotare locuinţei lor, ca ei să caute pe Dumnezeu, şi să se silească să-L găsească bîjbăind, cu toate că nu este departe de fiecare din noi. (Apostolilor 17:24-27).

Poate cineva să stea într-un loc ascuns fără să-l văd Eu? zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile şi pământul? zice Domnul. (Ieremia 23:24).

b. După exod, cum a locuit Dumnezeu cu oamenii în aşa fel încât ei puteau să vadă slava şi caracterul Său? Exodul 25:8; Psalmii 63:2. Cum se numea muntele pe care stătea sanctuarul lui Dumnezeu? Psalmii 9:11; 76:2.

Să-Mi facă un locaş Sfânt şi Eu voi locui în mijlocul lor. (Exodul 25:8).

Aşa Te privesc eu în locaşul cel Sfânt, ca să-Ţi văd puterea şi slava. (Psalmii 63:2).

Cântaţi Domnului, care împărăţeşte în Sion, vestiţi printre popoare isprăvile Lui! (Psalmii 63:2).

Cortul Lui este în Salem, şi locuinţa Lui în Sion… (Psalmii 76:2).

c. Ce învaţă serviciul din sanctuar despre Dumnezeu şi planul de răscumpărare? Psalmii 77:13; 68:24.

Norii au turnat apă cu găleata, tunetul a răsunat în nori, şi săgeţile Tale au sburat în toate părţile. (Psalmii 77:13).

Ei văd intrarea Ta, Dumnezeule, intrarea Dumnezeului meu, Împăratului meu, în locaşul cel Sfânt. (Psalmii 68:24).

„Serviciul solemn de jertfe şi închinare de la sanctuar şi declaraţiile profeţilor erau o descoperire a lui Dumnezeu.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 592 engl.

„Marile adevăruri prezentate lămurit de simboluri în serviciul sanctuarului erau aduse la vedere iar credinţa se prindea de obiectivul central al acelui sistem – Mielul lui Dumnezeu, care avea să îndepărteze păcatul lumii.” – Educaţia, pag. 47 engl.

d. Ce mângâiere a primit regele David când a privit la locul sanctuarului din Ierusalim? Psalmii 122:1; 134:3.

(O cântare a treptelor. Un psalm al lui David.) Mă bucur când mi se zice „Haidem la Casa Domnului!” (Psalmii 122:1).

Domnul să te binecuvânteze din Sion, El, care a făcut cerurile şi pământul! (Psalmii 134:3).

Luni 27 decembrie

2. Scopulsanctuarului

a. Când a dat lui Israel sanctuarul, pe cine şi ce spera Dumne- zeu ca ei să găsească? Psalmii 27:4,5; 84:1-5,10.

Un lucru cer de la Domnul, şi-l doresc fierbinte: aş vrea să locuiesc toată viaţa mea în Casa Domnului, ca să privesc frumuseţea Domnului, şi să mă minunez de Templul Lui. Căci El mă va ocroti în coliba Lui, în ziua necazului, mă va ascunde sub acoperişul cortului Lui, şi mă va înălţa pe o stâncă. (Psalmii 27:4,5)

(Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe Ghitit. Un psalm al fiilor lui Core.) cât de plăcute Sunt locaşurile Tale, Doamne al oştirilor! Sufletul meu suspină şi tânjeşte de dor după curţile Domnului, inima şi carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu! Până şi pasărea îşi găseşte o casă acolo, şi rândunica un cuib unde îşi pune puii... Ah! altarele Tale, Doamne al oştirilor, Împăratul meu şi Dumnezeul meu! Ferice de cei ce locuiesc în Casa Ta! Căci ei tot mai pot să Te laude. Ferice de ceice-şi pun tăria în Tine, în a căror inimă locuieşte încrederea. (Psalmii 84:1-5).

Căci mai mult face o zi în curţile Tale decât o mie în altă parte; eu vreau mai bine să stau în pragul Casei Dumnezeului meu, decât să locuiesc în corturile răutăţii! (Psalmii 84:10).

„Dintr-un neam de sclavi, israeliţii au fost înălţaţi deasupra tuturor popoarelor ca să fie comoara deosebită a Regelui regilor. Dumnezeu i-a despărţit de lume, ca să le încredinţeze un lucru sfânt. El i-a făcut depozitarii legii Sale, şi a intenţionat ca, prin ei, să păstreze între oameni cunoştinţa despre Sine. În felul acesta lumina cerului trebuia să strălucească asupra unei lumi învăluite în întuneric, şi avea să se audă un glas care făcea apel la toate popoarele ca să se întoarcă de la idolatrie ca să slujească viului Dumnezeu.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 314 engl.

„Dumnezeu i-a poruncit lui Moise pentru Israel: ‚Să-Mi facă un sanctuar; că să locuiesc în mijlocul lor’ (Exodul 25:8), şi El a locuit în sanctuar, în mijlocul poporului Său. În timpul întregii lor pribegii prin pustiu, simbolul prezenţei Sale era cu ei.” – Hristos lumina lumii, pag. 23 engl.

b. Cu ce condiţie putea poporul lui Dumnezeu să locuiască, prin credinţă, în sanctuarul Său? Psalmii 15:1-5. Ce asigu- rare aveau? Psalmii 91:1-9. Ce asigurare avem ca o ancoră trainică pentru suflet? Evrei 6:19,20; 10:19,20.

(Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel Sfânt? -Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu, şi spune adevărul din inimă. Acela nu cleveteşte cu limba lui, nu face rău semenului său, şi nu aruncă ocara asupra aproapelui său. El priveşte cu dispreţ pe cel vrednic de dispreţuit, dar cinsteşte pe cei ce se tem de Domnul. El nu-şi ia vorba înapoi, dacă face un jurământ în paguba lui. El nu-şi dă banii cu dobîndă, şi nu ia mită împotriva celui nevinovat. Cel ce se poartă aşa, nu se clatină niciodată. (Psalmii 15:1-5).

Cel ce stă sub ocrotirea Celui Prea Înalt, şi se odihneşte la umbra Celui Atoputernic, zice despre Domnul: „El este locul meu de scăpare, şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!” Da, El te scapă de laţul vânătorului, de ciumă şi de pustiirile ei. El te va acoperi cu penele Lui, şi te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui! Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care sboară ziua, nici de ciuma, care umblă în întuneric, nici de molima, care bîntuie ziua nameaza mare. O mie să cadă alături de tine, şi zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia. Doar vei privi cu ochii, şi vei vedea răsplătirea celor răi. Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost!” şi faci din Cel Prea Înalt turnul tău de scăpare. Psalmii 91:1-9.

…pe care o avem ca o ancoră a sufletului; o nădejde tare şi neclintită, care pătrunde dincolo de perdeaua dinăuntrul Templului, unde Isus a intrat pentru noi ca înainte mergător, când a fost făcut „Mare Preot în veac, după rânduiala lui Melhisedec”. (Evrei 6:19,20).

Astfel, deci, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul preaSfânt, pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său… (Evrei 10:19,20).

„Lui Israel, în mijlocul căruia a dorit [Dumnezeu] să locuiască, El i-a descoperit idealul Său glorios al caracterului. Modelul le-a fost arătat pe munte atunci când s-a dat legea pe Sinai…

Însă ei nu puteau atinge acest ideal în puterea lor. Descoperirea de la Sinai nu putea decât să-i impresioneze faţă de nevoia şi neajutorarea lor. Tabernacolul, prin serviciul său de jertfe, trebuia să înveţe o altă lecţie – lecţia iertării de păcate, şi puterii prin Mântuitorul pentru ascultare spre viaţă.” – Educaţia, pag. 35, 36 engl.

„Dumnezeu a intenţionat ca templul din Ierusalim să fie un martor constant pentru destinul nobil deschis oricărui suflet… Curţile templului de la Ierusalim, plin de tumultul comerţului nesfânt, reprezenta prea bine templul inimii, mânjit de prezenţa patimii senzuale şi a gândurilor nesfin­te. Prin curăţirea templului de cumpărătorii şi vânzătorii lumii, Isus Şi-a făcut de cunoscut misiunea de a curăţa inima de mânjitura păcatului – de dorinţele pământeşti, pofte egoiste, obiceiuri rele, care murdăresc sufletul.” – Hristos lumina lumii, pag. 161 engl.

Marţi 28 decembrie

3. Omniprezenţa lui Dumnezeu

a. Prin cine locuieşte Dumnezeu cu fiecare dintre servii Săi? Isaia 57:15; 66:1,2; Ioan 14:16,17,23. Care este condiţia ca El să locuiască în noi?

 Căci aşa vorbeşte Cel Prea Înalt, a cărui locuinţă este veşnică şi al cărui Nume este Sfânt. „Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar Sunt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite, şi să îmbărbătez inimile zdrobite. (Isaia 57:15).

Aşa vorbeşte Domnul: „Cerul este scaunul Meu de domnie, şi pământul este aşternutul picioarelor Mele! Ce casă aţi putea voi să-Mi zidiţi, şi ce loc Mi-aţi putea voi da ca locuinţă? Toate aceste lucruri, doar mâna Mea le-a făcut, şi toate şi-au căpătat astfel fiinţa” -zice Domnul. ,Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de cuvântul Meu. (Isaia 66:1,2).

Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt mângîietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor.), care să rămână cu voi în veac; şi anume, Duhul adevărului pe care lumea nu-l poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi, şi va fi în voi. (Ioan 14:16,17).

Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el. (Ioan 14:23).

„Duhul Sfânt este reprezentantul lui Hristos, însă fără personalitatea umanităţii, şi independent de ea. Împiedicat de umanitate, Hristos nu putea să fie peste tot în mod personal. De aceea era în avantajul lor ca El să meargă la Tatăl şi să trimită pe Duhul să fie succesorul Său pe pământ. Atunci, nimeni nu mai putea avea nici un avantaj datorită localizării lui sau a contactului personal cu Isus. Prin Duhul, Mântuitorul avea să fie accesibil pentru toţi. În acest sens, urma El să fie mai aproape de ei decât dacă nu s-ar fi înălţat la cer.” – Hristos lumina lumii, pag. 669 engl.

„Dacă Îl cunoaştem pe Dumnezeu, şi pe Isus Hristos pe care L-a trimis El, sufletul nostru va fi umplut de mulţumire de negrăit. O, cât de mult avem nevoie de prezenţa divină! Fiecare lucrător ar trebui să se roage la Dumnezeu pentru botezul cu Duhul Sfânt. Ar trebui să se strângă grupe ca împreună să ceară de la Dumnezeu ajutor special, înţelepciune cerească, pentru ca poporul lui Dumnezeu să ştie cum să facă planuri şi să îndeplinească lucrarea.” – Mărturii către predicatori, pag. 170 engl.

 

b. Cum prezintă apostolii Pavel şi Ioan condiţia cu care putem avea prezenţa lui Dumnezeu cu noi? 1 Corinteni 3:16,17; 1 Ioan 3:24.

Nu ştiţi că voi Sunteţi Templul lui Dumnezeu, şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi? Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este Sfânt: şi aşa Sunteţi voi. (1 Corinteni 3:16,17).

Cine păzeşte poruncile Lui, rămâne în El, şi El în el. Şi cunoaştem că El rămâne în noi prin Duhul pe care ni L-a dat. (1 Ioan 3:24).

„În inima omenească, curăţită de toată necurăţia morală, locuieşte Mântuitorul preţios, înnobilând, sfinţind întreaga fire, şi făcând din om un templu pentru Duhul Sfânt.” – Idem., pag. 387,388 engl.

„Acesta este testul; dovada dragostei noastre este acea credinţă care lucrează prin dragoste şi curăţă sufletul. ‚Cine nu Mă iubeşte nu păzeşte cuvintele Mele’ Ioan 14:24. ‚Cine are poruncile Mele şi le păzeşte acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi şi Mă voi arăta lui’ Ioan 14:21. Aici se află o făgăduinţă cu o condiţie: să nu deducem logic că motivul pentru care biserica înţelege atât de puţin despre prezenţa lui Dumnezeu este indiferenţa ei de a face lucrurile menţionate de El, şi că ea dă lumii o reprezentare greşită a caracterului lui Hristos?” – The Ellen G. White 1888 Materials, pag. 1037.

Miercuri 29 decembrie

4. Manifestările lui Dumnezeu

a. Întrucât nici o fiinţă umană nu L-a văzut pe Dumnezeu Tatăl, ce trebuie să înţelegem despre nevoia noastră de a avea descoperirea lui Hristos? Ioan 1:18.

Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sînul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut. (Ioan 1:18).

„Ceea ce este rostirea pentru cuget, este Hristos pentru Tatăl nevăzut. El este manifestarea Tatălui şi este numit Cuvântul lui Dumnezeu. Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său în lume, divinitatea Sa s-a îmbrăcat cu umanitatea, ca omul să poarte chipul Dumnezeului cel nevăzut. El

a făcut de cunoscut în cuvintele Sale, caracterul Său, puterea şi maiestatea Sa, natura şi atributele lui Dumnezeu. Divinitatea a strălucit prin umanitate într-o lumină caldă şi convingătoare. El a fost întruparea legii lui Dumnezeu, care este o transcriere a caracterului Său.” – Comentarii biblice, vol. 5, pag. 1131.

b. Ce a vrut să spună Isus când a zis că cel cu inima curată Îl va vedea pe Dumnezeu? Matei 5:8. Cum ar trebui să ne afecteze aceasta viaţa într-un mod practic?

Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! (Matei 5:8).

„Cei curați cu inima Îl descoperă pe Creator în lucrările mâinilor Sale puternice, în lucrurile frumuseţii din univers. În cuvântul Său scris, ei citesc în rânduri clare descoperirea îndurării Sale, a bunătăţii şi harului Său. Adevărurile care sunt ascunse de cei înţelepţi sunt descoperite pruncilor. Frumuseţea şi valoarea adevărului care nu pot fi văzute de cei înţelepţi în felul lumii, se descoperă tot mai mult celor care au o dorinţă încrezătoare, ca de copil, să cunoască şi să împlinească voinţa lui Dumnezeu. Noi discernem adevărul, devenind noi înşine părtaşi la natura divină.” – Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pag. 26, 27 engl.

„Cei cu inima curată Îl vor vedea pe Dumnezeu. Prezenţa Sa poate fi descoperită; nu poate fi înţeleasă. Această cunoştinţă este prea minunată pentru noi. Există simţăminte care nu pot fi transmise. Cuvintele sunt slabe, iar gândurile sunt prea mărginite ca să cuprindă totul; pentru că dincolo de gândurile noastre se află necuprinsul.

Dacă dorim să fim împreună lucrători cu Dumnezeu, trebuie să fim în comuniune directă cu El: trebuie să cerem îndrumarea Sa în tot ceea ce întreprindem.” – Manuscript Releases, vol. 6, pag. 381.

Joi 30 decembrie

5. Cumeste Dumnezeu?

a. Cum este caracterul lui Dumnezeu? Deuteronomul 32:4; 1 Petru 1:16.

El este Stânca; lucrările Lui Sunt desăvârşite, Căci toate căile Lui Sunt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat. (Deuteronomul 32:4).

Căci este scris: „Fiţi sfinţi, căci Eu Sunt Sfânt…(1 Petru 1:16).

b. Care alte calităţi aparţin caracterului lui Dumnezeu? Exodul 34:6; 1 Ioan 4:8.

c. Pe ce principii este întemeiat tronul lui Dumnezeu? Psalmii 89:14. Ce se află în jurul tronului lui Dumnezeu? Apocalipsa 4:3. Explicaţi cum merg împreună dreptatea şi mila în planul lui Dumnezeu. Psalmii 85:10.

Dreptatea şi judecata Sunt temelia scaunului Tău de domnie; bunătatea şi credincioşia Sunt înaintea Feţei Tale. (Psalmii 89:14).

Cel ce şedea pe el, avea înfăţişarea unei pietre de iaspis şi de sardiu; şi scaunul de domnie era înconjurat cu un curcubeu ca o piatră de smarald la vedere. (Apocalipsa 4:3).

Bunătatea şi credincioşia se întâlnesc, dreptatea şi pacea se sărută. (Psalmii 85:10).

„Nu trebuie susţinută doar dreptatea; pentru că aceasta ar eclipsa slava curcubeului făgăduinţei de deasupra tronului; oamenii n-ar putea vedea decât pedeapsa legii. Dacă nu ar fi dreptate, nu ar fi pedeapsă și guvernarea lui Dumnezeu nu ar avea trăinicie. Prin amestecarea judecăţii cu mila devine mântuirea completă. Îmbinarea celor două ne conduce, ca atunci când vedem pe Mântuitorul lumii şi legea lui Iehova, să exclamăm: ‚Măreţia Ta m-a făcut mare’ (2 Samuel 22:36).” – God’s Amazing Grace, pag. 70 engl.

d. Care este dovada că Dumnezeu i-a creat nu numai pe îngeri ci şi pe oameni cu voinţă liberă? Deuteronomul 30:19; Iosua 24:15.

„Dumnezeu nu găseşte plăcere în ascultare forţată; şi El dă tuturor libertatea de alegere, ca să-i aducă un serviciu voluntar.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 34 engl.

Vineri 31 decembrie

Întrebări recapitulative personale

1. Unde doreşte Dumnezeu să locuiască chiar acum?

2. Ce condiţie cere Dumnezeu în „templu” înainte ca El să locuiască acolo?

3. Reflectăm caracteristicile lui Dumnezeu descoperite în sanctuar?

4. Cum Îl putem vedea pe Dumnezeu?

5. Descrieţi caracterul lui Dumnezeu. Cum puteţi dovedi din Biblie că oamenii au fost creaţi ca agenţi morali liberi