Lecția 6. Necredință prin aliere

„Nu numiți uneltire (engl. alianță) tot ce numește poporul acesta uneltire; și nu vă temeți de ce se teme el, nici nu vă speriați! Sfințiți însă pe Domnul oștirilor. De El să vă temeți și să vă înfricoșați.” (Isaia 8:12, 13).

„[Dumnezeu] cheamă bărbați care să rămână separați de vrăjmașii adevărului. El cheamă bărbați care nu vor îndrăzni să recurgă la metode firești, asociindu-se cu cei lumești, pentru a asigura fonduri pentru înaintarea lucrării Sale – chiar pentru construirea instituțiilor.” – Sfaturi pentru sănătate, pg. 290 engl. (cap. Țineți adevărul în curăția lui).

Recomandare pentru studiu: Pe urmele Marelui Medic, pg. 183-200, engl. (cap. Planul lui Dumnezeu cu Israel, Pregătirea pentru o muncă utilă, Atenție față de cei săraci). 

Duminică 31 iulie
1. APOSTAZIE EXTREMĂ

a. Explicați amploarea condițiilor adverse pe care cei puțini rămași credincioși lui Dumnezeu le-au avut de îndurat în timpul domniei lui Ahaz, regele lui Iuda. 2 Cronici 28:1-4. Cum a descris Mica situația respectivă? Mica 7:2, 4.

2Cronici 28:1 Ahaz avea douăzeci de ani când a ajuns împărat, şi a domnit şaisprezece anila Ierusalim. El n-a făcut ce este bine înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său David.2 A umblat în căile împăraţilor lui Israel; şi a făcut chiar chipuri turnate pentru Baali,3 a ars tămâie în valea fiilor lui Hinom, şi a trecut pe fiii săi prin foc, după urâciunile neamurilor pe care le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 4 Aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi, pe dealuri şi sub orice copac verde.

Mica 7:2 S-a dus omul de bine dinţară, şi nu mai este nici un om cinstit printre oameni; toţi stau la pândă ca să verse sânge, fiecare întinde o cursă fratelui său. 3 Mâinile lor sunt îndreptate să facă rău: cârmuitorul cere daruri, judecătorul cere plată, cel mare îşi arată pe faţă ce doreşte cu lăcomie, şi astfel merg mână-n mână. 4 Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, cel mai cinstit este mai rău decât un tufiş de spini. Ziua vestită de toţi prorocii Tăi, pedeapsa Ta se apropie! Atunci va fi uluiala lor.

„Venirea la tron a lui Ahaz a adus pe Isaia și tovarășii săi față în față cu o situație mai îngrozitoare decât oricare alta care a existat vreodată în regatul lui Iuda. Mulți din cei care rezistaseră înainte influenței ademenitoare a practicilor idolatre, au fost convinși acum să ia parte la închinarea față de zeitățile păgâne. Prinți din Israel se dovedeau necredincioși datoriei lor; se ridicau profeți falși cu solii care să ducă în rătăcire; chiar și unii din preoți învățau pentru plată. Cu toate acestea, fruntașii apostaziei păstrau formele închinării dumnezeiești și pretindeau a face parte din poporul lui Dumnezeu.” – Profeți și regi, pg. 322, engl. (cap. Ahaz). ` Cârmuitorii tăi,` ... `te duc în rătăcire și pustiesc calea pe care umbli!` (Isaia 3:12). De-a lungul domniei lui Ahaz, acest lucru a fost adevărat literal. ... Forțele binelui se diminuau rapid, iar forțele răului se înmulțeau.” – Ibid., pg. 324. 

Luni 1 august
2. O ALIANȚĂ NESFÂNTĂ

a. Ce apel a făcut Dumnezeu în mijlocul crizei din timpul lui Ahaz? Mica 6:1-5. Cum a descris El situația și ce a făcut El în acest caz? Isaia 28:5-13.

Mica 6:1 Ascultaţi dar ce zice Domnul; Scoală-te, judecă-te înaintea munţilor, şi dealurile să-ţi audă glasul! 2 Ascultaţi, munţi, pricina Domnului, şi luaţi aminte, temelii tari ale pământului! Căci Domnul are o judecată cu poporul Său, şi vrea să Se judece cuIsrael. 3 Poporul Meu, ce ţi-am făcut şi cu ce te-am ostenit? Răspunde-Mi! 4 Căci te-am scos dinţara Egiptului, te-am izbăvit din casa robiei, şi am trimis înaintea ta pe Moise, Aaron şi Maria! 5 Poporul Meu, adu-ţi aminte ce plănuia Balac împăratul Moabului, şi ce i-a răspuns Balaam, fiul lui Beor, şi ce s-a întâmplat din Sitim pânăla Ghilgal, ca să cunoşti binefacerile Domnului!

„În fiecare veac, de dragul celor care au rămas credincioși și datorită dragostei Sale nemărginite față de cei rătăciți, Dumnezeu a răbdat îndelung răzvrătirea și a stăruit de ei să părăsească drumul lor rău și să se întoarcă la El. `Învățătură după învățătură, poruncă peste poruncă, ... puțin aici, puțin acolo,` prin bărbați rânduiți de El, i-a învățat pe călcătorii Legii calea neprihănirii (Isaia 28:10). La fel a fost și în timpul domniei lui Ahaz. O invitație după alta a fost trimisă Israelului rătăcitor ca să-l întoarcă la credincioșia față de Iehova. Apelurile profeților erau înduioșătoare și, în timp ce ei stăteau înaintea poporului, îndemnându-l stăruitor la pocăință și reformă, cuvintele lor aduceau roade spre slava lui Dumnezeu.” - Profeți și regi, pg. 324, 325, engl. (cap. Ahaz).

b. Cu toate că Ahaz a ignorat apelurile profeților și a continuat în calea idolatriei, ce l-a înspăimântat la final? 2 Regi 16:5. De ce a permis Dumnezeu să se întâmple acest lucru? 2 Cronici 29:6-8.

2Regi 16:5 În ziua aceea, Domnul oştirilor va fi o cunună strălucitoare şi o podoabă măreaţă pentru rămăşiţa poporului, 6 sau: un duh de dreptate pentru cel ce stă pe scaunul de judecată, şi o putere pentru cei ce dau pe vrăjmaş înapoi până la porţile lui. 7 Dar şi ei, se clatină de vin, şi băuturile tari îi ameţesc; preoţi şi proroci sunt îmbătaţi de băuturi tari, sunt stăpâniţi de vin, au ameţeli din pricina băuturilor tari; se clatină când prorocesc, se poticnesc când judecă. 8 Toate mesele sunt pline de vărsături murdare, şi nu mai este nici un loc curat. 9 Ei zic: Pe cine vrea el să înveţe înţelepciunea? Cui vrea să dea învăţături? Unor copii înţărcaţi de curând, luaţi de la ţâţă? 10 Căci dă învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo. 11 Ei bine! Prin nişte oameni cu buze bâlbâitoare şi cu vorbirea străină va vorbi poporului acestuia Domnul. 12 El îi zicea: Iată odihna; lăsaţi pe cel ostenit să se odihnească; iată locul de odihnă! Dar ei n-au vrut să asculte, 13 şi pentru ei cuvântul Domnului va fi: Învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo, ca mergând, să cadă pe spate şi să se zdrobească, să dea în laţ şi să fie prinşi.

2Regi 16:5 Atunci Reţin, împăratul Siriei, şi Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, s-au suit împotriva Ierusalimului ca să lupte împotriva lui. Au împresurat pe Ahaz, dar n-au putut să-l biruiască.

2Cronici 29:6 ăci părinţii noştri au păcătuit, au făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului nostru. L-au părăsit, şi-au abătut privirile de la cortul Domnului, şi i-au întors spatele. 7 Au închis chiar uşile pridvorului şi au strâns candelele, şi n-au adus Dumnezeului luiIsrael nici tămâie, nici arderi de tot în sfântul locaş. 8 De aceea mânia Domnului a fost peste Iuda şi peste Ierusalim, şi i-a făcut de groază, de spaimă şi de bătaie de joc, cum vedeţi cu ochii voştri.

„Dacă Ahaz și oamenii de frunte ai împărăției lui ar fi fost slujitori credincioși ai Celui Preaînalt, nu ar fi avut teamă de o alianță atât de neobișnuită ca aceea care se formase împotriva lor. Dar călcarea repetată a legii i-a făcut lipsiți de putere. Loviți de o spaimă de nedescris față de judecățile unui Dumnezeu ofensat, ` inima împăratului și a poporului său a tremurat, cum se clatină copacii din pădure când bate vântul` (Isaia 7:2).” – Ibid. pg. 328, 329, engl.

c. Ce solie a fost dată lui Ahaz în acest moment crucial? Isaia 7:4-9. Cum a răspuns regele? 2 Regi 16:6-8.

Isaia 7:4 şi spune-i: Ia seama şi fii liniştit; nu te teme de nimic, şi să nu ţi se înmoaie inima, din pricina acestor două cozi de tăciuni care fumegă: din pricina mâniei lui Reţin şi a Siriei, şi din pricina fiului lui Remalia! 5 Nu te teme că Siria gândeşte rău împotriva ta, şi că Efraim şi fiul lui Remalia zic: 6 Să ne suim împotriva lui Iuda, să batem cetatea, s-o spargem, şi să punem împărat în ea pe fiul lui Tabeel. 7 Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: Aşa ceva nu se va întâmpla şi nu va avea loc. 8 Căci Damascul va fi capitala Siriei, şi Reţin va fi capitala Damascului. Şi peste şaizeci şi cinci de ani, Efraim va fi nimicit şi nu va mai fi un popor. 9Samaria va fi capitala lui Efraim, şi fiul lui Remalia va fi capul Samariei. Dacă nu credeţi, nu veţi sta în picioare.

2Regi 16:6 În acelaşi timp, Reţin, împăratul Siriei, a adus iarăşi Elatul sub stăpânirea Sirienilor; a izgonit pe Evrei din Elat, şi Sirienii au venitla Elat, unde au locuit până în ziua de azi. 7 Ahaz a trimis soli lui Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, să-i spună: Eu sunt robul tău şi fiul tău; suie-te, şi izbăveşte-mă din mâna împăratului Siriei, şi din mâna împăratului lui Israel, care se ridică împotriva mea. 8 Şi Ahaz a luat argintul şi aurul din Casa Domnului şi din vistieriile casei împăratului, şi l-a trimis ca dar împăratului Asiriei.

„Ar fi fost bine pentru împărăția lui Iuda dacă Ahaz ar fi primit solia [lui Isaia] ca venită din partea cerului. Dar alegând să se sprijine pe brațul omenesc, el a căutat ajutor la păgâni.” – Ibid., pg. 329. 

Marți 2 august
3. SPERANȚĂ ÎN CEASUL CEL MAI ÎNTUNECAT

a. Ce avertizări ar trebui să luăm în considerare din rezultatele amare ale alianței lui Ahaz cu Asiria? 2 Cronici 28:14-23.

2Cronici 28:14 Ostaşii au lăsat pe prinşii de război şi prada înaintea căpeteniilor şi înaintea întregii adunări. 15 Şi oamenii numiţi pe nume pentru aceasta, s-au sculat şi au luat pe prinşii de război, au îmbrăcat cu prada pe toţi cei ce erau goi, le-au dat haine şi încălţăminte, le-au dat să mănânce şi să bea, i-au uns, au încălecat pe măgari pe toţi cei osteniţi, şi i-au adus la Ierihon, cetatea finicilor, la fraţii lor. Apoi s-au întors la Samaria. 16 Pe vremea aceea, împăratul Ahaz a trimis să ceară ajutor de la împăraţii Asiriei. 17 Edomiţii au venit iarăşi, au bătut pe Iuda, şi le-au luat prinşi de război. 18 Filistenii au năvălit în cetăţile din câmpie şi din partea de miazăzi a lui Iuda; au luat Bet-Şemeşul, Aialonul, Ghederotul, Soco şi satele lui, Timna şi satele ei, Ghimzo şi satele lui, şi s-au aşezat acolo. 19 Căci Domnul a smerit pe Iuda, din pricina lui Ahaz, împăratul lui Israel, care avusese o purtare fără frâu în Iuda şi păcătuise împotriva Domnului. 20 Tilgat Pilneser, împăratul Asiriei, a venit împotriva lui, s-a purtat cu el cum s-ar purta cu un vrăjmaş, şi nu l-a ajutat. 21 Căci Ahaz a prădat Casa Domnului, casa împăratului şi a mai marilor, ca să facă daruri împăratului Asiriei; dar nu i-a ajutat la nimic. 22 Pe vremea aceea, chiar când era la strâmtoare, a păcătuit şi mai mult împotriva Domnului, el, împăratul Ahaz. 23 A adus jertfă dumnezeilor Damascului, care-l bătuseră, şi a zis: Fiindcă dumnezeii împăraţilor Siriei le vin în ajutor, le voi aduce şi eu jertfe, ca să-mi ajute. Dar ei au fost prilejul căderii lui şi a întregului Israel.

„Tributul oferit [de Ahaz] a trezit lăcomia Asiriei și această națiune prefăcută a amenințat iarăși că va năvăli și va jefui pe Iuda. Ahaz și supușii lui nefericiți erau acum hărțuiți de teama de a cădea cu totul în mâinile cruzilor asirieni.” - Profeți și regi, pg. 329, engl. (cap. Ahaz).

b. Care a fost cea mai rea parte a apostaziei lui Ahaz? 2 Cronici 28:24-27.

2Cronici 28:24 Ahaz a strâns uneltele din Casa lui Dumnezeu, şi a făcut bucăţi uneltele din Casa lui Dumnezeu. A închis uşile Casei Domnului, şi-a făcut altare în toate colţurile Ierusalimului. 25 şi a ridicat înălţimi în fiecare cetate a lui Iuda, ca să aducă tămâie altor dumnezei. Şi a mâniat astfel pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi. 26 Celelalte fapte ale lui şi toate căile lui, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în cartea împăraţilor lui Iuda şi Israel. 27 Ahaz a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat în cetatea Ierusalimului, căci nu l-au pus în mormintele împăraţilor lui Israel. Şi în locul lui, a domnit fiul său Ezechia.

„Când regele apostat se apropia de încheierea domniei sale, a poruncit să fie închise porțile templului. Serviciile sfinte au fost întrerupte. Candelele nu au mai fost menținute aprinse înaintea altarului. Nu au mai fost aduse jertfe pentru păcatele poporului. Tămâia frumos mirositoare nu se mai înălța către cer în timpul jertfei de dimineață și de seară. Golind curțile casei lui Dumnezeu și încuindu-i porțile, locuitorii cetății necredincioase au ridicat cu îndrăzneală altare pentru închinarea la zeitățile păgâne, la colțurile străzilor, prin tot Ierusalimul. Păgânismul părea să triumfe; puterile întunericului aproape că predominau.” – Ibid., pg. 330.

c. De ce sunt atât de periculoase alianțele și ce putem învăța din solia de speranță a lui Isaia pentru rămășiță? Isaia 8:9-14.

Isaia 8:9 Scoateţi strigăte de război cât voiţi, popoare, căci tot veţi fi zdrobite; luaţi aminte, toţi cei ce locuiţi departe! Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci tot veţi fi zdrobiţi. Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci tot veţi fi zdrobiţi. 10 Faceţi la planuri, cât voiţi, căci nu se va alege nimic de ele! Luaţi la hotărâri cât voiţi, căci vor fi fără urmări! Căci Dumnezeu este cu noi (Emanuel). 11 Aşa mi-a vorbit Domnul, când m-a apucat mâna Lui, şi m-a înştiinţat să nu umblu pe calea poporului acestuia: 12 Nu numiţi uneltire tot ce numeşte poporul acesta uneltire; şi nu vă temeţi de ce se teme el, nici nu vă speriaţi! 13 Sfinţiţi însă pe Domnul oştirilor. De El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi. 14 Şi atunci El va fi un locaş sfânt, dar şi o piatră de poticnire, o stâncă de păcătuire pentru cele două case ale lui Israel, un laţ şi o cursă pentru locuitorii Ierusalimului!

„În Iuda mai locuiau câțiva care au păstrat credința față de Iehova, refuzând cu hotărâre să fie atrași în idolatrie. Către aceștia, Isaia, Mica și tovarășii lor priveau cu speranță, în timp ce erau martori la ruina produsă în ultimii ani ai domniei lui Ahaz. Sanctuarul a fost închis, dar cei credincioși aveau asigurarea: `Dumnezeu cu noi` (Isaia 8:10).” – Ibid. „A fost pusă întrebarea: Ce înțelegeți prin alianță (engl. confederație, conjurație, aliere)? Cine formează alianța? Știți ce este o alianță – o unire între oameni într-o anumită lucrare care nu poartă pecetea purității, cinstei, integrității ferme.” – The SDA Bible Commentary, vol. 4, pg. 1142. 

Miercuri 3 august
4. UN PRINCIPIU VEȘNIC

a. Ce avertizări, dacă vor fi ascultate, ne vor proteja de greșeala de a forma alianțe cu cei care nu aderă la adevărul prezent? Isaia 31:1-3.

Isaia 31:1 Vai de cei ce se pogoară în Egipt după ajutor, se bizuiesc pe cai şi se încred în mulţimea carelor şi în puterea călăreţilor, dar nu privesc spre Sfântul lui Israel, şi nu caută pe Domnul! 2 Dar şi El, este înţelept şi aduce nenorocirea, şi nu Îşi ia vorbele înapoi, ci Se ridică împotriva casei celor răi, şi împotriva ajutorului celor ce săvârşesc nelegiuirea. 3 Căci Egipteanul este om nu Dumnezeu, şi caii lui sunt carne nu duh. Doar mâna să-Şi întindă Domnul, şi ocrotitorul se va clătina, iar cel ocrotit va cădea, şi vor pieri cu toţii.

"Satan acționează cu puterile sale josnice pentru a determina oamenii să formeze alianțe și confederații ale răului împotriva luminii și împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Ateismul, papalitatea și semi-papalitatea sunt într-o relație strânsă și influentă cu pretinșii creștini. Părerile slabe despre inspirație, înălțarea ideilor umane provenite de la oameni așa zis înțelepți, pun talentul uman deasupra înțelepciunii și aspectelor divine și așa numita știință deasupra evlaviei vitale. Acestea sunt câteva din semnele zilelor din urmă.” – That I May Know Him, pg. 345.

„Toți au nevoie de înțelepciune pentru a descoperi cu atenție misterul nelegiuirii care este atât de extins la sfârșitul istoriei acestui pământ. Prezentarea lui Dumnezeu despre lucrările detestabile ale locuitorilor, care au puterea de conducere în această lume, care se unesc în societăți secrete și în confederații, neonorând legea lui Dumnezeu, ar trebui să împuternicească poporul care are lumina adevărului să facă de cunoscut aceste rele. Toți pretinșii oameni religioși vor da pe față tot mai mult faptele lor rele; există doar două grupuri: cei care țin poruncile lui Dumnezeu și cei care se luptă împotriva legii sfinte a lui Dumnezeu.” – Manuscript Releases, vol. 8, pg. 322.

b. Ce principiu biblic ne avertizează împotriva alianțelor? 2 Corintei 6:14-18.

2Corinteni 6:14 Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? 15 Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? 16 Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu. 17 De aceea: Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. 18 Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.

„Cei răi sunt prinși în legături, grupați în alianțe, în sindicate, în confederații. Să nu avem nicio legătură cu aceste organizații. Dumnezeu este Conducătorul nostru, Guvernatorul nostru și El ne cheamă să ieșim din lume și să fim separați de ea. ... Dacă refuzăm să facem aceasta, dacă vom continua să ne unim cu lumea și să privim la toate problemele din punct de vedere omenesc, vom deveni asemenea lumii. Când politica și ideile lumești guvernează afacerile noastre, nu putem sta pe platforma înaltă și sfântă a adevărului etern.” – The SDA Bible Commentary, vol. 4, pg. 1142.

„Sindicatele și confederațiile lumii sunt asemenea unui șarpe. Fraților, rămâneți în afara lor și stați departe de ele. Să nu aveți nicio legătură cu ele. Pentru că din cauza acestor alianțe și confederații, va fi curând foarte dificil pentru instituțiile noastre să-și ducă lucrarea în orașe.” – Solii Alese, vol. 2, pg. 142 engl. (rom. cap. 14: Evitând conflictele de muncă). 

Joi 4 august
5. UN CONCEPT EXTINS

a. Cum ilustrează Inspirația agitația vieții de la oraș și alianțele cerute de ea – în contrast cu viața liniștită pe care Dumnezeu o dorește pentru poporul Său? Naum 2:4; Plângeri 5:4; Isaia 32:17-19.

Naum 2:4 Duruiesc carele pe uliţe, se năpustesc unele peste altele în pieţe; parcă sunt nişte făclii la vedere, şi aleargă ca fulgerele

Plangeri 5:4 Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.

Isaia 32:17 Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie. 18 Poporul meu va locui în locuinţa păcii, în case fără grijă şi în adăposturi liniştite. 19 Dar pădurea va fi prăbuşită sub grindină şi cetatea plecată adânc.

„Planul lui Dumnezeu a fost ca poporul Său să locuiască afară din orașe și din aceste avanposturi să avertizeze orașele și să ridice în ele memoriale pentru Dumnezeu. Trebuie să existe o influență puternică în orașe astfel încât solia de avertizare să poată fi auzită. Timp de ani avertizarea a fost dată poporului nostru: ieșiți din Battle Creek. Dar din cauza urmăririi multor interese, era convenabil să locuiască acolo și oamenii nu aveau vreun motiv să se mute... Mutați școala în afara Battle Creek, dacă este posibil. Mergeți într-un loc unde nu sunt oameni care cred ca noi și stabiliți școala într-o zonă cu mult teren, astfel încât studenții să poată fi educați principiile drepte. [Frații Spalding și Magan] au ascultat instrucțiunile date. Aceasta a fost prima mutare. Ea a fost un succes. Dumnezeu a fost mulțumit cu aceasta.” – The General Conference Bulletin, 6 aprilie 1903.

„În planul pe care Dumnezeu l-a avut pentru Israel, fiecare familie avea o casă într-un ținut cu suficient teren pentru a fi cultivat. Astfel erau asigurate atât mijloacele, cât și mediul potrivit pentru o viață utilă, activă și de autoîntreținere. Și nicio invenție a omului nu a îmbunătățit vreodată acest plan. Pământul are binecuvântările sale adânc ascunse pentru cei care au curaj, voință și perseverență de a aduna comorile sale. Tații și mamele, care dețin porțiuni de teren și cămine confortabile, sunt regi și regine. O viață scumpă, mobila complicată, etalarea, luxul și comoditatea nu oferă condițiile esențiale unei vieți fericite, utile. – Credința prin care trăiesc, pg. 260 engl. (rom. cap. Regi și regine).

Vineri 5 august
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Cât de departe a condus Ahaz poporul lui Iuda în apostazie?

2. În ce mod a dat pe față o necredință gravă alianța lui Ahaz cu Asiria?

3. Cum a consolat Dumnezeu credincioșii, atunci când au încetat serviciile de la templu?

4. Care este problema reală a alianțelor?

5. De ce este bine pentru credința noastră să locuim la țară – în special în prezent?