Lecția 13. Apelul final al lui Maleahi

VERSET DE MEMORAT: „El va ședea, va topi și va curăți argintul; va curăți pe fiii lui Levi, îi va lămuri cum se lămuresc aurul și argintul, și vor aduce (ca să poată aduce — trad. engl.) Domnului daruri neprihănite.” (Maleahi 3:3) 

Recomandare pentru studiu: Profeți și regi, pp. 702–721 (cap. 59); Mărturii pentru comunitate, vol. 7, pp. 45–50 (Obligații ale vieții de căsătorie). 

„În mod solemn, cei răi au fost avertizați cu privire la ziua judecății care avea să vină și cu privire la scopul lui Iehova de a aduce o distrugere rapidă fiecărui călcător de lege. Totuși, nimeni nu a fost lăsat fără speranță; profețiile lui Maleahi despre judecată au fost însoțite de invitații adresate celor nepocăiți de a face pace cu Dumnezeu.” — Profeți și regi, p. 706 (cap. 59). 

DUMINICĂ, 22 MARTIE 

1. GREȘELI ADES TRECUTE CU VEDEREA  

a. De ce tendință spre lăcomie egoistă am putea fi vinovați? Maleahi 1:8 

Maleahi 1:8: „Când aduceți ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Când aduceți una șchioapă sau beteagă, nu este rău lucrul acesta oare? Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ține el seama de ea?”, zice Domnul oștirilor.“ 

„Mulți s-au dedat la cheltuieli inutile, doar pentru a satisface simțurile, gustul și privirea, atunci când cauza avea nevoie chiar de mijloacele folosite astfel, și când unii dintre slujitorii lui Dumnezeu erau prost îmbrăcați și împiedicați în lucrarea lor din lipsă de resurse. Îngerul a spus: ‘Timpul lor de a face bine se va sfârși curând. Faptele lor arată că eul este idolul lor și pentru el jertfesc ei.’ Eul trebuie mai întâi satisfăcut; simțirea lor este: ‘Sunt eu păzitorul fratelui meu?’ Mulți au primit avertizare după avertizare, dar nu le-au luat în seamă. Eul este obiectivul principal și totul trebuie să i se închine.” — Mărturii pentru comunitate , vol. 1, p. 115 (cap. 15). 

b. În contrast puternic cu practicile societății de azi, cum privește Dumnezeu angajamentul tandru și sacru al căsătoriei? Maleahi 2:12–16; Evrei 13:4; Matei 19:4–6

Maleahi 2:12-16: „Domnul va nimici pe omul care a făcut lucrul acesta, pe cel ce veghează și răspunde, îl va nimici din corturile lui Iacov și va nimici pe cel ce aduce un dar de mâncare Domnului oștirilor. Iată acum ce mai faceți: Acoperiți cu lacrimi altarul Domnului, cu plânsete și gemete, așa încât El nu mai caută la darurile de mâncare și nu mai poate primi nimic din mâinile voastre. Și dacă întrebați: „Pentru ce?” Pentru că Domnul a fost martor între tine și nevasta din tinerețea ta, căreia acum nu-i ești credincios, măcar că este tovarășa și nevasta cu care ai încheiat legământ! Nu ne-a dat Unul singur, Dumnezeu, suflarea de viață și ne-a păstrat-o? Și ce cere acel Unul singur? Sămânță dumnezeiască! Luați seama dar în mintea voastră și niciunul să nu fie necredincios nevestei din tinerețea lui! „Căci Eu urăsc despărțirea în căsătorie”, zice Domnul Dumnezeul lui Israel, „și pe cel ce își acoperă haina cu silnicie”, zice Domnul oștirilor. „De aceea, luați seama în mintea voastră și nu fiți necredincioși!”“ 

Evrei 13:4: „Căsătoria să fie ținută în toată cinstea și patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari și pe preacurvari.“ 

 

Matei 19:4-6: „Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-ați citit că Ziditorul de la început i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască și a zis: ‘De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi vor fi un singur trup’? Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.”“ 

„Învățați să promovați fericirea unul altuia. Să existe dragoste reciprocă, răbdare reciprocă. Atunci căsătoria, în loc să fie sfârșitul iubirii, va fi ca și cum ar fi începutul ei.” — Divina vindecare, p. 360 (Ziditorii căminului). 

LUNI, 23 MARTIE 

2. PROCESUL DE CURĂȚIRE  

a. Explicați împlinirea profetică a textului Maleahi 3:1–3; Ioan 2:13–16. 

Maleahi 3:1-3: „Iată, voi trimite pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Și deodată va intra în Templul Său Domnul, pe care-L căutați: Solul legământului, pe care-L doriți; iată că vine”, zice Domnul oștirilor. „Cine va putea să sufere însă ziua venirii Lui? Cine va rămâne în picioare când Se va arăta El? Căci El va fi ca focul topitorului și ca leșia înălbitorului. El va ședea, va topi și va curăți argintul; va curăți pe fiii lui Levi, îi va lămuri cum se lămurește aurul și argintul și vor aduce Domnului daruri neprihănite.“ 

Ioan 2:13-16: „Paștele iudeilor erau aproape și Isus S-a suit la Ierusalim. În Templu a găsit pe cei ce vindeau boi, oi și porumbei și pe schimbătorii de bani șezând jos. A făcut un bici de ștreanguri și i-a scos pe toți din Templu, împreună cu oile și boii, a vărsat banii schimbătorilor și le-a răsturnat mesele. Și a zis celor ce vindeau porumbei: „Ridicați acestea de aici și nu faceți din casa Tatălui Meu o casă de negustorie.”“

„Prin curățirea templului, Isus anunța misiunea Sa ca Mesia. (…) Curțile templului din Ierusalim, pline de tumultul unui comerț nelegiuit, reprezentau prea bine templul inimii, întinat de prezența pasiunilor senzuale și a gândurilor necurate. Prin curățirea templului de cumpărătorii și vânzătorii lumii, Isus Și-a anunțat misiunea de a curăți inima de întinarea păcatului—de dorințele pământești, de poftele egoiste, de obiceiurile rele care corup sufletul.” — Hristos, Lumina lumii, p. 161 (cap. 16). 

„Dumnezeu dorește ca slujitorii Săi să devină conștienți de mecanismul moral al propriilor inimi. Pentru a realiza acest lucru, El adesea îngăduie ca focul încercărilor să îi asalteze, pentru ca ei să devină curățiți. (…) 

Curățirea poporului lui Dumnezeu nu se poate realiza fără suferință. Dumnezeu îngăduie ca focurile încercării să consume zgura, să separe ceea ce este fără valoare de ceea ce este prețios, pentru ca metalul curat să strălucească. El ne trece dintr-un foc în altul, testându-ne adevărata valoare. Dacă nu putem suporta aceste încercări, ce vom face în vremea de necaz? Dacă prosperitatea sau adversitatea descoperă falsitate, mândrie sau egoism în inimile noastre, ce vom face atunci când Dumnezeu va încerca lucrarea fiecărui om ca prin foc și va descoperi secretele tuturor inimilor?” — Mărturii pentru comunitate, vol. 4, p. 85 (Procesul de punere la probă). 

b. Numiți câteva moduri prin care poporul lui Dumnezeu este mustrat pentru că L-a uitat și explicați ce înseamnă cu adevărat a-L jefui pe Dumnezeu. Maleahi 3:5–8; Iacov 1:27; Luca 12:15; Proverbe 3:9,10. 

Maleahi 3:5-8: „Mă voi apropia de voi pentru judecată și Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descântătorilor și preacurvarilor, împotriva celor ce jură strâmb, împotriva celor ce opresc plata simbriașului, care asupresc pe văduvă și pe orfan, nedreptățesc pe străin și nu se tem de Mine”, zice Domnul oștirilor. „Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea voi, copii ai lui Iacov, n-ați fost nimiciți. Din vremea părinților voștri, voi v-ați abătut de la poruncile Mele și nu le-ați păzit. Întoarceți-vă la Mine și Mă voi întoarce și Eu la voi”, zice Domnul oștirilor. „Dar voi întrebați: ‘În ce trebuie să ne întoarcem?’ Se cade să înșele un om pe Dumnezeu cum Mă înșelați voi? Dar voi întrebați: ‘Cu ce Te-am înșelat?’ Cu zeciuielile și darurile de mâncare.“ 

Iacov 1:27: „Religia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor și să ne păzim neîntinați de lume.“ 

Luca 12:15: „Apoi le-a zis: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui.”“ 

Proverbele 3:9-10: „Cinstește pe Domnul cu averile tale și cu cele dintâi roade din tot venitul tău, căci atunci grânarele îți vor fi pline de belșug și teascurile tale vor geme de must.“

„Trebuie să hotărâm în mod conștient că Îl vom onora pe Dumnezeu cu bunurile noastre; și apoi să nu lăsăm nimic să ne ispitească să-L jefuim de zecimi și daruri, care Îi sunt datorate. Trebuie să fim inteligenți, sistematici și consecvenți în actele noastre de caritate față de oameni și în exprimarea recunoștinței față de Dumnezeu pentru binecuvântările Sale asupra noastră. Aceasta este o datorie prea sfântă ca să fie lăsată la întâmplare sau controlată de impuls ori sentiment. Ar trebui să punem deoparte în mod regulat ceva pentru cauza lui Dumnezeu, pentru ca El să nu fie jefuit de partea pe care o revendică. Când Îl jefuim pe Dumnezeu, ne jefuim și pe noi înșine. Renunțăm la comoara cerească de dragul de a avea mai mult din această lume. Aceasta este o pierdere pe care nu ne-o putem permite. Dacă trăim astfel încât să avem binecuvântarea lui Dumnezeu, vom avea mâna Lui ocrotitoare și prosperitatea Sa în treburile noastre pământești; dar dacă mâna Lui este împotriva noastră, El ne poate nimici toate planurile și poate risipi mai repede decât putem noi aduna.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, pp. 271, 272 (Zecimi și daruri). 

MARȚI, 24 MARTIE 

3. ÎNREGISTRĂRI METICULOASE  

a. Menționați câteva binecuvântări care rezultă din returnarea unei zecimi credincioase și a unor daruri generoase—și explicați de ce trebuie să evităm amânarea în acest caz. Maleahi 3:10–12. 

Maleahi 3:10-12: „Aduceți însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneți-Mă astfel la încercare”, zice Domnul oștirilor, „și veți vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor și dacă nu voi turna peste voi belșug de binecuvântare. Și voi mustra pentru voi pe cel ce mănâncă (lăcusta) și nu vă va nimici roadele pământului, și vița nu va fi neroditoare în câmpiile voastre”, zice Domnul oștirilor. „Toate neamurile vă vor ferici atunci, căci veți fi o țară plăcută”, zice Domnul oștirilor.“ 

„Milostenia de pe patul de moarte nu este ceea ce cere Hristos de la urmașii Săi; ea nu poate scuza egoismul vieții. Cei care își țin cu tărie proprietățile până în ultimul moment, le predau morții, mai degrabă decât cauzei. Pierderile se ivesc continuu. Băncile dau faliment și proprietățile sunt consumate în multe feluri. Mulți au de gând să facă ceva, dar amână, iar Satan lucrează pentru a împiedica ca mijloacele să mai ajungă vreodată în vistierie. Ele se pierd înainte de a fi returnate lui Dumnezeu, iar Satan jubilează că este așa. 

Dacă vrei să faci bine cu mijloacele tale, fă-l de îndată, ca nu cumva Satan să pună mâna pe ele și astfel să împiedice lucrarea lui Dumnezeu. De multe ori, când Domnul a deschis calea ca frații să își folosească bunurile pentru a înainta cauza Sa, agenții lui Satan au prezentat vreo întreprindere prin care erau siguri că frații își pot dubla mijloacele. Ei mușcă momeala; banii lor sunt investiți, iar cauza, și adesea chiar ei înșiși, nu mai primesc niciun dolar.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 154 (Va jefui oare un om pe Dumnezeu?).

b. Ce înregistrare dureros de exactă despre noi ar trebui să hotărâm să fie ștearsă? Eclesiastul 12:14; Isaia 65:6, 7. 

Eclesiastul 12:14: „Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, și judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.“ 

 

Isaia 65:6-7: „Iată ce am hotărât în Mine: ‘Nici gând să tac, ci îi voi pedepsi; da, îi voi pedepsi.’ Pentru nelegiuirile voastre”, zice Domnul, „și pentru nelegiuirile părinților voștri, care au ars tămâie pe munți și M-au batjocorit pe înălțimi, de aceea, le voi măsura plata pentru faptele lor din trecut.”“ 

c. Pe lângă faptul că au numele scrise în cartea vieții, ce descoperă faptele înregistrate în cărțile lui Dumnezeu despre copiii Lui credincioși? Maleahi 3:16; Psalmii 56:8. 

Maleahi 3:16: „Atunci, și cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat aminte la lucrul acesta și a ascultat și o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui pentru cei ce se tem de Domnul și cinstesc Numele Lui.“ 

Psalmi 56:8: „Tu numeri pașii vieții mele de pribeag; pune-mi lacrimile în burduful Tău! Nu sunt ele scrise în cartea Ta?“ 

„O ‘carte de aducere aminte’ este scrisă înaintea lui Dumnezeu, în care sunt înregistrate faptele bune ale celor care se tem de Domnul și care se gândesc la Numele Lui. (Maleahi 3:16). Cuvintele lor de credință, actele lor de dragoste sunt consemnate în ceruri. Neemia se referă la aceasta când spune: ‘Adu-Ți aminte de mine, Dumnezeule, … și nu șterge faptele mele bune pe care le-am făcut pentru casa Dumnezeului meu’ (Neemia 13:14). În cartea aducerii aminte a lui Dumnezeu, fiecare faptă de neprihănire este permanent înregistrată. Acolo este consemnată fiecare ispită biruită, fiecare rău biruit, fiecare cuvânt de milă și compasiune rostit este fidel înregistrat. Și fiecare act de sacrificiu, fiecare suferință și durere îndurate de dragul lui Hristos sunt scrise.” — Tragedia veacurilor, p. 481 (cap. 28). 

MIERCURI, 25 MARTIE 

4. NEPRIHĂNIREA DESCOPERITĂ  

a. Ce bucurie Își exprimă Dumnezeu față de poporul Său credincios și cum putem reflecta acea bucurie în caracterul și faptele noastre? Maleahi 3:17; Matei 25:34–40. 

Maleahi 3:17: „Ei vor fi ai Mei”, zice Domnul oștirilor, „Îmi vor fi o comoară deosebită în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei cum are milă un om de fiul său care-i slujește.”“

Matei 25:34-40: „Atunci, Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: ‘Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, de moșteniți Împărăția, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămând și Mi-ați dat de mâncat; Mi-a fost sete și Mi-ați dat de băut; am fost străin și M-ați primit; am fost gol și M-ați îmbrăcat; am fost bolnav și ați venit să Mă vedeți; am fost în temniță și ați venit pe la Mine.’ Atunci, cei neprihăniți Îi vor răspunde: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Ți-am dat să mănânci sau fiindu-Ți sete și Ți-am dat de ai băut? Când Te-am văzut noi străin și Te-am primit sau gol și Te-am îmbrăcat? Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniță și am venit pe la Tine?’ Drept răspuns, Împăratul le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut.’“ 

„Când inimile simpatizează cu inimile împovărate de descurajare și durere, când mâna se întinde spre a dărui celui lipsit, când cel gol este îmbrăcat, străinul este bine venit la un loc în casa ta și în inima ta, îngerii se apropie foarte mult, iar un răspuns de armonie răsună în ceruri. Fiecare act de dreptate, milă și bunătate face o melodie în cer. Tatăl, de pe tronul Său, privește pe aceia care fac aceste fapte de îndurare și îi numără printre cele mai prețioase comori ale Sale.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 25 (Lucrând pentru Hristos). 

b. Cum știm că deosebirea dintre cei răi și cei neprihăniți va deveni în curând pe deplin evidentă? Maleahi 3:18; Apocalipsa 22:11, 12. 

Maleahi 3:18: „Și veți vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihănit și cel rău, dintre cel ce slujește lui Dumnezeu și cel ce nu-I slujește.“ 

Apocalipsa 22:11-12: „Cine este nedrept să fie nedrept și mai departe; cine este întinat să se întineze și mai departe; cine este fără prihană să trăiască și mai departe fără prihană. Și cine este sfânt să se sfințească și mai departe!” „Iată, Eu vin curând și răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.“ 

„ ‘Cerurile vor vesti dreptatea Lui, căci Dumnezeu este Cel ce judecă.’ (Psalmii 50:6). Acea lege sfântă, neprihănirea lui Dumnezeu, care în mijlocul tunetelor și al flăcărilor a fost proclamată pe Sinai ca ghid pentru viață, este acum descoperită oamenilor ca normă a judecății. Mâna deschide tablele și acolo se văd preceptele Decalogului, trasate ca și cu un stilou de foc. Cuvintele sunt atât de clare încât toți le pot citi. Memoria este trezită, întunericul superstiției și al ereziei este alungat din orice minte, iar cele zece precepte ale lui Dumnezeu, scurte, cuprinzătoare și autoritare, sunt aduse înaintea tuturor locuitorilor pământului. 

Este imposibil de descris groaza și disperarea celor care au călcat în picioare cerințele sfinte ale lui Dumnezeu. Domnul le-a dat Legea Sa; ei și-ar fi putut compara caracterul cu ea și ar fi putut învăța care le sunt lipsurile pe când încă mai aveau ocazie pentru pocăință și reformă; dar, pentru a câștiga favoarea lumii, au pus deoparte preceptele ei și i-au învățat și pe alții să păcătuiască. Ei au încercat să îi constrângă pe copiii lui Dumnezeu să profaneze Sabatul Său. Acum sunt condamnați de acea Lege pe care au disprețuit-o. Cu o claritate înfricoșătoare, văd că sunt fără scuză… 

Prea târziu își dau seama de adevărata natură a sabatului lor fals și a fundamentului nisipos pe care și-au clădit viața. Descoperă că s-au luptat împotriva lui Dumnezeu. Învățătorii religioși au condus suflete la pierzare, în timp ce pretindeau că le călăuzesc spre porțile Paradisului.” — Tragedia veacurilor, pp. 639, 640 (cap. 40). 

JOI, 26 MARTIE 

5. ULTIMUL CAPITOL  

a. Descrieți destinul final al celor răi. Maleahi 4:1–3. 

Maleahi 4:1-3: „Căci iată, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toți cei trufași și toți cei răi vor fi ca miriștea; ziua care vine îi va arde”, zice Domnul oștirilor, „și nu le va lăsa nici rădăcină, nici ramură. Dar pentru voi, care vă temeți de Numele Meu, va răsări Soarele neprihănirii și tămăduirea va fi sub aripile Lui; veți ieși și veți sări ca vițeii din grajd. Și veți călca în picioare pe cei răi, căci ei vor fi ca cenușa sub talpa picioarelor voastre în ziua pe care o pregătesc Eu”, zice Domnul oștirilor.“ 

b. Care este ultimul apel pe care Dumnezeu îl trimite prin profeții mici? Maleahi 4:5, 6. 

Maleahi 4:5-6: „Iată, vă voi trimite pe prorocul Ilie înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare și înfricoșată. El va întoarce inima părinților spre copii și inima copiilor spre părinții lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc țara cu blestem!” “ 

„Lumescul și egoismul sunt cele care despart de Dumnezeu. Soliile din cer sunt de așa natură încât trezesc împotrivire. Martorii credincioși ai lui Hristos și ai adevărului vor mustra păcatul. Cuvintele lor vor fi asemenea unui ciocan care sfărâmă inima de piatră, asemenea unui foc care mistuie zgura. Este nevoie în mod constant de solii stăruitoare, hotărâte, de avertizare. Dumnezeu va avea oameni credincioși datoriei. La timpul potrivit, El trimite soliile Sale credincioase pentru a face o lucrare asemănătoare cu cea a lui Ilie.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 254 (Lucrarea slujitorului Evangheliei). 

„Până când părinții nu vor umbla ei înșiși în legea Domnului cu inimi desăvârșite, nu vor fi pregătiți să-și îndrume copiii după ei. Este nevoie de o reformă în această privință — o reformă adâncă și cuprinzătoare. Părinții trebuie să se reformeze; predicatorii trebuie să se reformeze; au nevoie de Dumnezeu în casele lor. Dacă vor să vadă o altă stare de lucruri, trebuie să aducă Cuvântul Lui în familiile lor și să-l facă sfătuitorul lor. Ei trebuie să-și învețe copiii că acesta este glasul lui Dumnezeu adresat lor și că trebuie ascultat pe deplin. Ei ar trebui să-și instruiască copiii cu răbdare, să-i învețe cu bunătate și fără a obosi, cum să trăiască pentru a-I plăcea lui Dumnezeu. Copiii unei astfel de familii sunt pregătiți să înfrunte sofismele necredinței. Ei au acceptat Biblia ca temelie a credinței lor și au o fundație care nu poate fi măturată de valul crescând al scepticismului.” — Patriarhi și profeți, p. 143 (cap. 12). 

„O familie creștină bine organizată este un argument puternic în favoarea realității religiei creștine — un argument pe care necredinciosul nu-l poate contesta… Dacă familiile celor ce se pretind creștini ar avea o formă religioasă corectă, ar exercita o puternică influență pentru bine. Ele ar fi într-adevăr ‘lumina lumii.’” — Ibid., p. 144 (cap. 12). 

VINERI, 27 MARTIE 

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ  

1. Fie că sunt căsătorit sau nu, cum pot consolida planul lui Dumnezeu pentru căsătorie? 

2. În ce fel văd dovezi ale procesului de purificare al lui Dumnezeu în mine? 

3. Numește cele trei cărți de rapoarte menționate în sălile de judecată din ceruri. 

4. Cum pot aduce bucurie inimii ființelor cerești? 

5. Care este cea mai puternică predică de care este nevoie în aceste zile din urmă?