Lecția 12. Evenimentele sfârșitului

VERSET DE MEMORAT: „Cereți de la Domnul ploaie, ploaie de primăvară! Domnul scoate fulgerele și vă trimite o ploaie îmbelșugată pentru toată verdeața de pe câmp.” (Zaharia 10:1)

Recomandare pentru studiu: Profeți și regi, pp. 580–592 (cap. 47, a doua parte); Mărturii pentru pastori și slujitori ai Evangheliei, pp. 506–512 (Putere pentru slujire); Istoria faptelor apostolilor, pp. 47–56 (cap. 5). 

„Pe măsură ce Îl căutăm pe Dumnezeu pentru Duhul Sfânt, El va lucra în noi blândețe, smerenie a minții, o conștientă dependență de Dumnezeu pentru ploaia târzie desăvârșitoare. Dacă ne rugăm cu credință pentru binecuvântare, o vom primi așa cum a promis Dumnezeu.” — Sfaturi pentru pastori și slujitori ai Evangheliei, p. 509 (Putere pentru slujire). 

DUMINICĂ, 15 MARTIE

1. LUMINA OCHILOR SĂI   

a. Cum a sprijinit Zaharia mesajul lui Hagai? Zaharia 1:1–4, 15, 16. 

Zaharia 1:1-4, 15-16: „În luna a opta, în anul al doilea al lui Darius, cuvântul Domnului a vorbit prorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel: „Domnul S-a mâniat foarte tare pe părinții voștri. Spune-le dar: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Întoarceți-vă la Mine», zice Domnul oștirilor, «și Mă voi întoarce și Eu la voi», zice Domnul oștirilor. «Nu fiți ca părinții voștri, cărora le vorbeau prorocii de mai înainte, zicând: ‹Așa vorbește Domnul oștirilor: „Întoarceți-vă de la căile voastre cele rele, de la faptele voastre cele rele!”› Dar n-au ascultat și n-au luat aminte la Mine», zice Domnul. Și sunt plin de o mare mânie împotriva neamurilor îngâmfate, căci Mă mâniasem numai puțin, dar ele au ajutat spre nenorocire.» De aceea așa vorbește Domnul: «Mă întorc cu îndurare către Ierusalim; Casa Mea va fi zidită iarăși în el și funia de măsurat se va întinde asupra Ierusalimului.»’“ 

„Îndemnurile stăruitoare și încurajările date prin Hagai au fost accentuate și completate de Zaharia, pe care Dumnezeu l-a ridicat să stea alături de el, pentru a îndemna Israelul să împlinească porunca de a se ridica și a zidi. Primul mesaj al lui Zaharia a fost o asigurare că Cuvântul lui Dumnezeu nu eșuează niciodată și o promisiune de binecuvântare pentru cei care vor asculta de cuvântul sigur al profeției.” — Profeți și regi, p. 576 (cap. 46).

b. Ce revelează grija atentă a lui Dumnezeu pentru poporul Său? Zaharia 2:1–5, 8. 

Zaharia 2:1-5, 8: „Am ridicat ochii și m-am uitat, și iată că era un om care ținea în mână o funie de măsurat. L-am întrebat: „Unde te duci?” Și el mi-a zis: „Mă duc să măsor Ierusalimul, ca să văd ce lățime și ce lungime are.” Și îngerul care vorbea cu mine a înaintat, și un alt înger i-a ieșit înainte. El i-a zis: „Aleargă de vorbește tânărului acestuia și spune-i: ‘Ierusalimul va fi o cetate deschisă din pricina mulțimii oamenilor și vitelor care vor fi în mijlocul lui; Eu Însumi’, zice Domnul, ‘voi fi un zid de foc de jur împrejurul lui și voi fi slava lui în mijlocul lui!’” Căci așa vorbește Domnul oștirilor: „După slavă m-a trimis El la neamurile care v-au jefuit; căci cel ce se atinge de voi se atinge de lumina ochilor Lui.“ 

 

„Dumnezeu poruncise ca Ierusalimul să fie rezidit; viziunea măsurării cetății era o asigurare că El va da mângâiere și putere celor întristați și va împlini pentru ei promisiunile legământului Său veșnic. Ocrotirea Sa, a declarat El, va fi ca ‘un zid de foc de jur împrejur’; și prin ei slava Sa va fi descoperită tuturor oamenilor. Ceea ce împlinea El pentru poporul Său avea să fie cunoscut în tot pământul.” — Profeți și regi, p. 581. (Cap. 46). 

LUNI, 16 MARTIE 

2. NEVOIA NOASTRĂ DE HRISTOS  

a. În timp ce suntem plini de atâtea defecte, cum este ilustrată singura noastră speranță? Zaharia 3:1–4. 

Zaharia 3:1-4: „El (îngerul) mi-a arătat pe marele preot Iosua stând în picioare înaintea Îngerului Domnului și pe Satana stând la dreapta lui, ca să-l pârască. Domnul a zis Satanei: „Domnul să te mustre, Satano! Domnul să te mustre, El, care a ales Ierusalimul! Nu este el, Iosua, un tăciune scos din foc?” Dar Iosua era îmbrăcat cu haine murdare, și totuși stătea în picioare înaintea Îngerului. Iar Îngerul, luând cuvântul, a zis celor ce erau înaintea Lui: „Dezbrăcați-l de hainele murdare de pe el!” Apoi a zis lui Iosua: „Iată că îndepărtez de la tine nelegiuirea și te îmbrac cu haine de sărbătoare!”“ 

„În profeția simbolică a lui Zaharia, Satan este văzut stând la dreapta Îngerului Domnului, acuzându-l pe Iosua, marele preot, care e îmbrăcat în haine murdare, și împotrivindu-se lucrării pe care Îngerul dorește să o facă pentru el. Aceasta reprezintă atitudinea lui Satan față de fiecare suflet pe care Hristos caută să-l atragă la Sine.” — Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pp. 116, 117 („Și nu ne duce în ispită...). 

„[Satan] ne va face să credem că greșelile și păcatele noastre au fost atât de grave, încât Domnul nu va ține seama de rugăciunile noastre și nu ne va binecuvânta și mântui. În noi înșine nu vedem altceva decât slăbiciune, nimic care să ne recomande înaintea lui Dumnezeu, iar Satan ne spune că e zadarnic; nu putem remedia defectele noastre de caracter. Când încercăm să venim la Dumnezeu, vrăjmașul ne va șopti: Este de prisos să te rogi; oare nu ai făcut cutare rău? N-ai păcătuit împotriva lui Dumnezeu și a propriei tale conștiințe? Dar îi putem răspunde vrăjmașului că ‘sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curățește de orice păcat.’ (1 Ioan 1:7). Când simțim că am păcătuit și nu putem să ne rugăm, atunci este timpul să ne rugăm. Putem fi rușinați și profund smeriți, dar trebuie să ne rugăm și să credem.” — Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 115 („Și ne iartă nouă greșelile noastre...”). 

b. Ce principiu divin descoperă adevărata sursă de putere pentru a birui păcatul și a împlini chemarea lui Dumnezeu? Zaharia 4:6; Ioan 15:5. 

Zaharia 4:6: „Atunci, el a luat din nou cuvântul și mi-a zis: „Acesta este cuvântul Domnului către Zorobabel și sună astfel: ‘Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu’, zice Domnul oștirilor.“ 

Ioan 15:5: „Eu sunt Vița, voi sunteți mlădițele. Cine rămâne în Mine și în cine rămân Eu aduce multă roadă, căci, despărțiți de Mine, nu puteți face nimic.“ 

„Ca popor ales al lui Dumnezeu nu putem copia obiceiurile, scopurile, practicile sau modelele lumii. Nu suntem lăsați în întuneric să ne modelăm după standarde lumești și să ne bazăm pe aparențe exterioare pentru succes. Domnul ne-a spus de unde vine puterea noastră. [Zaharia 4:6 citat.]” — Mărturii pentru comunitate, vol. 7, p. 90 (Atenție la clădiri). 

„Fără Duhul lui Dumnezeu, cunoașterea Cuvântului Său nu folosește la nimic. Teoria adevărului, neînsoțită de Duhul Sfânt, nu poate înviora sufletul și nu poate sfinți inima. Cineva poate fi familiarizat cu poruncile și promisiunile Bibliei; dar, dacă Duhul lui Dumnezeu nu așază adevărul în inimă, caracterul nu va fi transformat. Fără luminarea Duhului, oamenii nu vor putea deosebi adevărul de eroare și vor cădea sub ispitele măiestre ale lui Satan.” — Parabolele Domnului Hristos, pp. 410, 411 (cap. 29). 

„În darul măreț și fără măsură al Duhului Sfânt sunt cuprinse toate resursele cerului… Dacă toți ar fi dispuși să primească, toți ar fi umpluți cu Duhul Său.” — Parabolele Domnului Hristos, p. 419 (cap. 29). 

MARȚI, 17 MARTIE 

3. UN ALT FEL DE TEMPLU  

a. Numiți cel mai important templu care urma să fie construit – și de către cine. Zaharia 6:12, 13, 15; Efeseni 2:19–22. 

Zaharia 6:12-13, 15: „Și să-i spui: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Iată că un om al cărui nume este Odrasla va odrăsli din locul lui și va zidi Templul Domnului. Da, El va zidi Templul Domnului, va purta podoabă împărătească, va ședea și va stăpâni pe scaunul Lui de domnie, va fi preot pe scaunul Lui de domnie și o desăvârșită unire va domni între ei amândoi.»’ Cei ce sunt departe vor veni și vor lucra la Templul Domnului; și veți ști astfel că Domnul oștirilor m-a trimis la voi. Lucrul acesta se va întâmpla dacă veți asculta glasul Domnului Dumnezeului vostru.” “ 

Efeseni 2:19-22: „Așadar, voi nu mai sunteți nici străini, nici oaspeți ai casei, ci sunteți împreună-cetățeni cu sfinții, oameni din casa lui Dumnezeu, fiind zidiți pe temelia apostolilor și prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. În El toată clădirea, bine închegată, crește ca să fie un Templu sfânt în Domnul. Și prin El și voi sunteți zidiți împreună, ca să fiți un locaș al lui Dumnezeu, prin Duhul.” 

„Pe temelia pe care Însuși Hristos o așezase, apostolii au zidit biserica lui Dumnezeu. În Scripturi, imaginea construirii unui templu este frecvent folosită pentru a ilustra zidirea bisericii. Zaharia se referă la Hristos ca la Odrasla care avea să zidească templul Domnului. El vorbește despre neamuri ca participând la lucrare: ‘Cei de departe vor veni și vor zidi în templul Domnului’; și Isaia declară: ‘Fiii străinilor îți vor zidi zidurile.’ (Zaharia 6:12, 15; Isaia 60:10). 

Scriind despre zidirea acestui templu, Petru spune: ‘Apropiindu-vă de El, Piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă și scumpă înaintea lui Dumnezeu, și voi, ca niște pietre vii, sunteți zidiți ca să fiți o casă duhovnicească, o preoție sfântă, și să aduceți jertfe duhovnicești, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos.’ (1 Petru 2:4, 5). 

În cariera lumii iudaice și a lumii păgâne, apostolii au lucrat, scoțând pietre pentru a le așeza pe temelie.” — Istoria faptelor apostolilor, pp. 595, 596 (cap. 58). 

b. În ciuda avertizărilor date de Dumnezeu, ce făcuse poporul înainte de robia lor? Zaharia 7:8–14. 

Zaharia 7:8-14: „Cuvântul Domnului a vorbit lui Zaharia astfel: „Așa a vorbit Domnul oștirilor: ‘Faceți cu adevărat dreptate și purtați-vă cu bunătate și îndurare unul față de altul! Nu asupriți pe văduvă și pe orfan, nici pe străin și pe sărac și niciunul să nu gândească rău în inima lui împotriva fratelui său!’ Dar ei n-au vrut să ia aminte, ci au întors spatele și și-au astupat urechile ca să n-audă. Și-au făcut inima ca diamantul de tare, ca să n-asculte Legea, nici cuvintele pe care li le spunea Domnul oștirilor, prin Duhul Său, prin prorocii de mai înainte. Din pricina aceasta, Domnul oștirilor S-a aprins de o mare mânie. Când chema El, ei n-au vrut s-asculte. De aceea nici Eu n-am vrut s-ascult când au chemat ei”, zice Domnul oștirilor. „Ci i-am împrăștiat printre toate neamurile pe care nu le cunoșteau; țara a fost pustiită în urma lor, așa că nimeni nu mai venea și nu mai pleca din ea și, dintr-o țară plăcută cum era, au făcut o pustie!” “ 

c. Cum Și-a arătat Dumnezeu, totuși, îndelunga Lui răbdare, oferind șansă după șansă? Zaharia 8:7, 8, 13–17. 

Zaharia 8:7-8, 13-17: „Așa vorbește Domnul oștirilor: ‘Iată, Eu izbăvesc pe poporul Meu din țara de la răsărit și din țara de la asfințitul soarelui. Îi voi aduce înapoi și vor locui în mijlocul Ierusalimului; ei vor fi poporul Meu și Eu voi fi Dumnezeul lor cu adevăr și dreptate.’ După cum ați fost un blestem între neamuri, casa lui Iuda și casa lui Israel, tot astfel vă voi mântui și veți fi o binecuvântare. Nu vă temeți, ci întăriți-vă mâinile!’ Căci așa vorbește Domnul oștirilor: ‘După cum am căutat să vă fac rău când Mă mâniau părinții voștri’, zice Domnul oștirilor, ‘și nu M-am căit de lucrul acesta, tot așa, acum, Mă întorc în aceste zile și hotărăsc să fac bine Ierusalimului și casei lui Iuda. Nu vă temeți! Iată ce trebuie să faceți: Fiecare să spună aproapelui său adevărul; judecați în porțile voastre după adevăr și în vederea păcii; niciunul să nu gândească în inima lui rău împotriva aproapelui său și nici să nu iubiți jurământul strâmb! Căci toate lucrurile acestea Eu le urăsc’, zice Domnul.” “ 

 

„Era încă scopul Domnului, așa cum fusese de la început, ca poporul Său să fie o laudă pe pământ, spre slava Numelui Său. În lungii ani ai exilului, El le dăduse multe ocazii să se întoarcă la ascultarea de El. Unii aleseră să asculte și să învețe; unii găsiseră mântuirea în mijlocul necazului. Mulți dintre aceștia aveau să fie numărați printre rămășița care urma să se întoarcă.” — Profeți și regi, p. 599 (cap. 49). 

„[Zaharia 8:3, 7, 8 citat.] Aceste promisiuni erau condiționate de ascultare. Păcatele care caracterizaseră pe israeliți înainte de robie nu trebuiau repetate.” — Profeți și regi, p. 704 (cap. 59). 

MIERCURI, 18 MARTIE 

4. ÎNVIORAREA DE CARE AVEM NEVOIE  

a. Acum, în acest timp al istoriei, care ar trebui să fie preocuparea noastră și de ce este ea atât de necesară? Zaharia 10:1, 2. 

Zaharia 10:1-2: „Cereți de la Domnul ploaie, ploaie de primăvară! Domnul scoate fulgerele și vă trimite o ploaie îmbelșugată pentru toată verdeața de pe câmp. Căci terafimii vorbesc nimicuri, ghicitorii prorocesc minciuni, visele mint și mângâie cu deșertăciuni. De aceea, ei rătăcesc ca o turmă, sunt nenorociți pentru că n-au păstor.“ 

„Dacă membrii bisericii lui Dumnezeu de astăzi nu au o legătură vie cu Izvorul a toată creșterea spirituală, ei nu vor fi pregătiți pentru timpul secerișului.” — Faptele apostolilor, p. 55 (cap. 5). 

„‘Cereți de la Domnul ploaie, în vremea ploii târzii.’ Nu vă mulțumiți cu gândul că, în mod obișnuit, ploaia va veni la timpul ei. Cereți-o! Creșterea și desăvârșirea seminței nu depind de agricultor. Numai Dumnezeu poate coace secerișul. Dar cooperarea omului este necesară. Lucrarea lui Dumnezeu pentru noi cere acțiunea minții noastre, exercitarea credinței noastre. Trebuie să căutăm favorurile Sale cu toată inima, dacă e să vină asupra noastră ploile harului. Trebuie să folosim fiecare ocazie de a ne așeza în canalul binecuvântării. Hristos a spus: ‘Unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor.’ Convocările bisericii, cum sunt adunările de tabără, întâlnirile bisericii locale și toate ocaziile unde există lucrare personală pentru suflete, sunt momente rânduite de Dumnezeu pentru a da ploaia timpurie și târzie. 

Dar nimeni să nu creadă că, doar participând la aceste adunări, și-a împlinit datoria. Simplul fapt de a fi prezent la toate întâlnirile nu va aduce în sine binecuvântare sufletului. Nu este o lege imuabilă că toți cei care vin la adunări generale sau locale vor primi mari rezerve din cer. Circumstanțele pot părea favorabile pentru o revărsare bogată a ploii harului. Dar Dumnezeu Însuși trebuie să poruncească ploii să cadă. De aceea nu trebuie să neglijăm cererea stăruitoare.” — Mărturii pentru pastori, pp. 508, 509 (Rugați-vă pentru ploaia târzie). 

b. Descrieți scena uimitoare care va avea loc sub această putere. Zaharia 12:8. 

Zaharia 12:8: „În ziua aceea, Domnul va ocroti pe locuitorii Ierusalimului, așa că cel mai slab dintre ei va fi în ziua aceea ca David, și casa lui David va fi ca Dumnezeu, ca Îngerul Domnului înaintea lor.“ 

„Când copacii fără rod vor fi tăiați ca fiind nefolositori, când mulțimile de frați falși vor fi deosebiți de cei adevărați, atunci cei ascunși vor fi aduși la lumină, și cu osanale se vor alinia sub steagul lui Hristos. Cei care au fost timizi și neîncrezători în ei înșiși se vor declara deschis pentru Hristos și adevărul Său. Cei mai slabi și ezitanți din biserică vor fi ca David — gata să facă și să îndrăznească. Cu cât noaptea va fi mai adâncă pentru poporul lui Dumnezeu, cu atât mai strălucitoare vor fi stelele. Satan îi va hărțui amar pe cei credincioși; dar, în Numele lui Isus, ei vor ieși mai mult decât biruitori.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 81 (Mărturiile desconsiderate). 

JOI, 19 MARTIE 

5. HRISTOS ÎN VEȘNICIE  

a. Relatați o frumoasă conversație care va avea loc în veșnicie. Zaharia 13:6. 

Zaharia 13:6: „Și dacă-l va întreba cineva: ‘De unde vin aceste răni pe care le ai la mâini?’, el va răspunde: ‘În casa celor ce mă iubeau le-am primit.’“ 

„Isus Își va prezenta mâinile cu semnele răstignirii Sale. Urmele acestei cruzimi El le va purta pentru totdeauna. Fiecare cicatrice a cuielor va spune povestea minunată a răscumpărării omului și a prețului scump cu care a fost cumpărată.” — Scrieri timpurii, p. 179 (Răstignirea lui Hristos). 

b. Când și cum Se va întoarce Hristos pe Muntele Măslinilor și ce evenimente monumentale se vor desfășura? Zaharia 14:4, 5; Apocalipsa 20:7, 12; 21:2, 10.

Zaharia 14:4-5: „Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe Muntele Măslinilor, care este în fața Ierusalimului, spre răsărit; Muntele Măslinilor se va despica la mijloc, spre răsărit și spre apus, și se va face o vale foarte mare: jumătate din munte se va trage înapoi spre miazănoapte, iar jumătate, spre miazăzi. Veți fugi atunci în valea munților Mei, căci valea dintre munți se va întinde până la Ațel, și veți fugi cum ați fugit de cutremurul de pământ de pe vremea lui Ozia, împăratul lui Iuda. Și atunci va veni Domnul Dumnezeul meu și toți sfinții împreună cu El!“ 

Apocalipsa 20:7, 12: „Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat Și am văzut pe morți, mari și mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Niște cărți au fost deschise. Și a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieții. Și morții au fost judecați după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărțile acelea.“ 

Apocalipsa 21:2, 10: „Și eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Și m-a dus, în Duhul, pe un munte mare și înalt. Și mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer, de la Dumnezeu.“ 

„[Un înger a explicat:] ‘Sfinții se vor odihni în Cetatea Sfântă și vor domni ca regi și preoți o mie de ani; apoi Isus va coborî cu sfinții pe Muntele Măslinilor, și muntele se va despica în două și va deveni o câmpie măreață pe care să se așeze Paradisul lui Dumnezeu.’” — Scrieri timpurii, pp. 51, 52 (Pentru turma cea mică). 

„La sfârșitul celor o mie de ani, Isus, Împăratul slavei, coboară din Cetatea Sfântă, îmbrăcat în strălucire ca fulgerul, pe Muntele Măslinilor — același munte de pe care S-a înălțat după învierea Sa. Când picioarele Sale ating muntele, acesta se despică în două și devine o câmpie foarte mare, pregătită pentru primirea Cetății Sfinte, în care se află paradisul lui Dumnezeu, grădina Eden, care fusese luată la cer după căderea omului. Acum ea coboară împreună cu cetatea, mai frumoasă și mai slăvit împodobită decât atunci când a fost luată de pe pământ. Cetatea lui Dumnezeu coboară și se așază pe câmpia măreață pregătită pentru ea. Atunci Isus părăsește cetatea înconjurat de mulțimea celor răscumpărați și este escortat de cetele îngerilor. Într-o măreție înfricoșătoare, El îi cheamă pe cei morți nelegiuiți. Ei sunt treziți din somnul lor îndelungat. Ce trezire înspăimântătoare!” — Spiritual Gifts, vol. 3, p. 83. 

VINERI, 20 MARTIE 

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ  

1. Imaginându-ne „zidul de foc” pe care Dumnezeu îl promite, când am simțit ocrotirea Sa? 

2. De ce pot respinge cu eficiență atacurile lui Satan care îmi arată păcatele? 

3. Ce este mai important pentru viață, decât un templu fizic care să adăpostească prezența lui Dumnezeu? 

4. Menționează câteva condiții esențiale pentru a primi Ploaia Târzie. 

5. Când vor sta din nou picioarele lui Isus pe Muntele Măslinilor?