Lecția 8. Eliberându-l pe aproapele nostru

„Dați și vi se va da; o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra” (Luca 6:38).

„Cel care deține lumea este bogat în resurse și va binecuvânta pe oricine care caută să îi binecuvânteze pe alții.” – Divina vindecare, p. 200 (cap. Cele mai bune lucruri din viață).

Recomandare pentru studiu: Divina vindecare, pp. 161-182 (cap. Ajutați-i pe cei ispitiți până la Planul lui Dumnezeu cu Israel).

Duminică 19 mai

1. URMÂND EXEMPLUL LUI ISUS

a. Cum i-a învățat Isus pe ucenicii Lui să lucreze pentru alții? Ioan 13:34.

Ioan 13:34: „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.”

„Exemplul Mântuitorului trebuie să fie standardul în slujirea noastră pentru cei ispitiți și greșiți. Trebuie să manifestăm același interes față de alții, aceeași tandrețe și îndelungă-răbdare pe care El le-a manifestat față de noi... Dacă Hristos locuiește în noi, atunci noi vom revela iubirea Lui neegoistă față de toți cei cu care avem de-a face. Când vedem bărbați și femei care au nevoie de compasiunea și ajutorul nostru, nu trebuie să întrebăm: `Merită?,` ci `Cum le pot fi de folos?`” – Divina vindecare, p. 162 (cap. Ajutându-i pe cei ispitiți).

b. Cum a învățat Isus despre valoarea sufletului? Luca 15:4-10. Ce putem învăța din aceasta?

Luca 15:4-10: „Care om dintre voi, dacă are o sută de oi şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe islaz şi se duce după cea pierdută, până când o găseşte? După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri şi, când se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi şi le zice: ‘Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.’ Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi, care n-au nevoie de pocăinţă. Sau care femeie, dacă are zece lei de argint şi pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa şi nu caută cu băgare de seamă până când îl găseşte? După ce l-a găsit, cheamă pe prietenele şi vecinele ei şi zice: ‘Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci am găsit leul pe care-l pierdusem.’ Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte.”

„Moneda pierdută din pilda Mântuitorului, deși zăcea în praf și gunoi, era în continuare o piesă de argint. Proprietarul ei o căuta pentru că era de valoare. La fel, fiecare suflet, oricât de degradat de păcat, este socotit valoros în ochii lui Dumnezeu. ...

Dragostea lui Hristos manifestată în cuvânt și faptă își va câștiga calea spre suflet, pe când reiterarea preceptului sau argumentului nu vor realiza nimic.

Avem nevoie de mai multă compasiune creștină... pentru sufletele sărace, suferinde, care se luptă, care sunt adesea surprinse în greșeli, păcătuind și căindu-se, fiind ispitite și descurajate.” – Ibid., pp. 163, 164.

Luni 20 mai

2. LUCRÂND PENTRU CEL ISPITIT

a. Cât de insistent trebuie să lucrăm pentru cei din afara turmei? Luca 14:23.

Luca 14:23: „Şi stăpânul a zis robului: ‘Ieşi la drumuri şi la garduri şi, pe cei ce-i vei găsi, sileşte-i să intre, ca să mi se umple casa.”

„Motive creștine pretind să lucrăm având un scop definit, un interes care nu se stinge, o insistență mereu crescândă pentru sufletele pe care Satan caută să le distrugă. Nimic nu trebuie să răcească energia serioasă, aprinsă pentru salvarea celor pierduți.” – Divina vindecare, p. 164 (cap. Ajutându-i pe cei ispitiți).

b. Ce atitudine trebuie să avem față de cei care se luptă cu păcatul? De ce? Galateni 6:1; Romani 14:10.

Galateni 6:1: „Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi ca să nu fii ispitit şi tu.”

Romani 14:10: „Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.”

„Pentru Hristos, a fi adus în contact cu vrăjmășia, viciul și impuritatea reprezenta o durere continuă; dar El nu a rostit niciodată nicio expresie care să arate că sentimentele Lui au fost consternate sau gusturile lui rafinate au fost ofensate. Indiferent de obiceiurile rele, prejudecățile puternice sau pasiunile copleșitoare ale ființelor umane, El îi întâmpina cu o sensibilitate plină de milă. Pe măsură ce ne împărtășim din Duhul Său, îi vom considera pe toți oamenii frați, având ispite și încercări similare, adesea căzând și străduinduse să se ridice din nou, luptându-se cu descurajări și dificultăți, râvnind după simpatie și ajutor. Atunci putem să le ieșim în întâmpinare într-un așa mod încât să nu-i descurajăm sau respingem, ci să trezim speranță în inimile lor...

Având un sentiment al propriilor deficiențe, vom manifesta compasiune pentru deficiențele altora...

Un spirit tandru, un comportament elegant, cuceritor, pot salva pe cel greșit și pot ascunde o sumedenie de păcate.” – Ibid., pp. 165, 166 (Mântuiți prin speranță).

c. Ce învățătură a lui Isus trebuie să păstrăm în minte când încercăm să-i ajutăm pe cei ispitiți? Matei 7:12.

Matei 7:12: „Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta sunt cuprinse Legea şi Prorocii.”

„Trebuie să ne punem în locul celor ispitiți. Luați în calcul puterea eredității, influența asocierilor rele și a mediului stricat, puterea obiceiurilor greșite. Ne putem mira că sub asemenea influențe mulți s-au degradat? Ne putem mira că vor fi lenți în a răspunde eforturilor depuse pentru ridicarea lor?” – Ibid., p. 168 (cap. Mântuiți prin speranță).

Marți 21 mai

3. AJUTÂNDU-I PE CEI NECUMPĂTAȚI

a. Ce trebuie să ne amintim când încercăm să-i ajutăm pe cei înfrânți de adicţie (dependență, viciu)? Galateni 6:9; Iuda 23.

Galateni 6:9: „Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.”

Iuda 23: „căutaţi să mântuiţi pe unii, smulgându-i din foc; de alţii iarăşi fie-vă milă cu frică, urând până şi cămaşa mânjită de carne.”

„În comportamentul față de victimele necumpătării, trebuie să ne amintim că nu lucrăm cu oameni raționali, ci cu unii care sunt sub puterea unui demon de ceva vreme. Fiți răbdători și reținuți. Nu vă gândiți la înfățișarea repulsivă, respingătoare, ci la viața prețioasă pentru care Hristos a murit ca să o răscumpere. Când bețivul se trezește la conștientizarea degradării lui, faceți tot ce vă stă în putință pentru a-i demonstra că îi sunteți prieten...

Deschideți Biblia înaintea celui ispitit, a celui care se luptă și citiți-i iar și iar făgăduințele lui Dumnezeu... Continuați cu răbdare eforturile voastre până când, cu bucurie recunoscătoare, mâinile tremurânde se prind de speranța răscumpărării prin Hristos.

Trebuie să îi țineți strâns pe cei pe care încercați să-i ajutați, altfel nu veți birui niciodată. Ei voi fi continuu ispitiți la rău. Din nou și din nou vor fi aproape înfrânți de pofta de băutură tare; ei pot cădea din nou și din nou; dar nu îngăduiți ca, din acest motiv, să încetați eforturile.” – Divina vindecare, pp. 172, 173 (cap. Lucrând pentru cei necumpătați).

b. Cum pot avea biruință cei care sunt prinși de obiceiuri rele? Psalmii 119:11; 17:4.

Psalmii 119:11: „Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!”

Psalmii 17:4: „Cât priveşte legăturile cu oamenii, eu, după cuvântul buzelor Tale, mă feresc de calea celor asupritori”.

„Invitați-i pe cei ispitiți să nu privească la circumstanțe, la slăbiciunea proprie sau la puterea ispitei, ci la puterea Cuvântului lui Dumnezeu.” – Ibid., p. 181 (cap. Dezamăgiri, primejdii).

„Victimele obiceiului rău trebuie să fie conștiente de nevoia de a face un efort pentru ei înșiși. ... Totul va fi zadarnic dacă ei înşişi nu se ridică să lupte în favoarea lor...

Dumnezeu îi chemă să se ridice în puterea lui Hristos și să recâștige demnitatea naturii umane oferită de Dumnezeu, care a fost sacrificată prin îngăduința păcătoasă.” – Ibid., p. 174 (cap. Lucrând pentru cei necumpătați).

c. Asupra a ce trebuie să fie ei concentrați pentru a obține biruința? Filipeni 4:8; Eclesiastul 9:10 (prima parte).

Filipeni 4:8: „Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.”

Eclesiastul 9:10 (p.p.): „Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta!”

„Ocupația minții și a trupului prin lucrare utilă este esențială ca măsură de siguranță împotriva ispitei.” – Ibid., p. 177 (cap. Puterea voinței).

Miercuri 22 mai

4. SLUJITOR AL SĂRACILOR

a. Pe cine dintre cei în nevoie trebuie să ajutăm în primul și-n primul rând? Galateni 6:10.

Galateni 6:10: „Aşadar, cât avem prilej, să facem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă.”

„Într-un sens special, Hristos a lăsat asupra bisericii Lui datoria de a se îngriji de cei în nevoie dintre membrii ei. El permite ca săracii Lui să existe în fiecare biserică. Ei vor fi întotdeauna printre noi și El încredințează membrilor bisericii o responsabilitate personală de a se îngriji de ei.

Ca membri ai unei familii adevărate, îngrijiți-vă unul de altul, slujind celor bolnavi, susținându-i pe cei slabi, învățându-i pe cei ignoranți, instruindu-i pe cei neexperimentați; așa trebuie `casa credinței`să poarte de grijă celor nevoiași și neajutorați. Aceștia nu trebuie trecuți cu vederea sub nicio formă.” – Divina vindecare, p. 201 (subcap. Casa credinței).

b. Ce le lipsește adesea celor săraci și cum îi putem ajuta? Proverbe 13:23.

Proverbe 13:23 trad. engl. KJV: „Multă hrană este în ogorul muncit al săracului; însă sunt unii care sunt distruşi din lipsă de judecată.”

„Prin instruire în domeniile practice putem să îi ajutăm adesea în modul cel mai eficient pe cei săraci. Ca regulă, cei care nu au fost instruiți să lucreze nu au obiceiuri de hărnicie, perseverență, economie și sacrificiu de sine. ... Adevărata dragoste caritabilă îi ajută pe oameni să se ajute ei înşişi...

Adevărata dărnicie înseamnă mai mult decât doar daruri. Ea înseamnă un interes sincer pentru bunăstarea altora... A dărui preocupare, timp și efort personal, costă mult mai mult decât a dărui doar bani. Dar aceasta este cea mai veritabilă lucrare de binefacere.

Cei care sunt învățați să câștige prin muncă ceea ce primesc, vor fi mai repede gata să învețe să folosească aceasta la maxim.” – Ibid., pp. 194, 195 (cap. Familii misionare).

c. Ce făgăduințe există pentru cei care îi ajută pe săraci? Luca 6:35, 38; Proverbe 28:27.

Luca 6:35, 38: „Voi, însă, iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare şi veţi fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun şi cu cei nemulţumitori, şi cu cei răi.”

(38) „Daţi, şi vi se va da; ba încă vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.”

Proverbe 28:27: „Cine dă săracului nu duce lipsă, dar cine închide ochii este încărcat cu blesteme.”

„Nimeni nu trebuie să se teamă că dărnicia îl va duce la lipsă. Ascultarea de poruncile lui Dumnezeu va avea ca rezultat sigur prosperitatea.” – Ibid., p. 187 (cap. Atenție față de cei săraci).

„Este scopul lui Dumnezeu ca bogatul și săracul să fie strâns legați laolaltă prin legăturile compasiunii și întrajutorării. Cei care dețin mijloace, talente și capacități trebuie să folosească aceste daruri binecuvântându-i pe semenii lor.” – Ibid., p. 193 (cap. Mahalalele din orașele mari).

Joi 23 mai

5. AJUNTÂNDU-I PE CEI NEVOIAȘI

a. Ce altă lucrare de ajutorare creștină este întotdeauna o parte a religiei adevărate? Iacov 1:27; Ieremia 49:11; Deuteronom 10:18. Ce binecuvântare este legată de această lucrare?

Iacov 1:27: „Religia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să ne păzim neîntinaţi de lume.”

Ieremia 49:11: „Lasă pe orfanii tăi! Eu îi voi ţine în viaţă, şi văduvele tale să se încreadă în Mine!”

Deuteronom 10:18: „care face dreptate orfanului şi văduvei, care iubeşte pe străin şi-i dă hrană şi îmbrăcăminte.”

„Când s-a realizat tot ceea ce putea fi făcut pentru a-i ajuta pe săraci să se autoîntrețină, rămân încă văduvele și orfanii, vârstnicii, cei neajutorați și cei bolnavi, care au nevoie de compasiune și grijă. Niciodată să nu-i neglijați pe aceștia. Ei sunt meniți de Însuși Dumnezeu la harul, iubirea și grija tandră a tuturor celor pe care El i-a făcut ispravnici ai Lui.” – Divina vindecare, p. 201 (Cei sărmani, lipsiți de ajutor).

„Domnul nu Se îngrijește de văduve și orfani printr-o minune trimițândule mană din cer, nici trimițându-le corbi ca să le aducă mâncarea, ci printr-o minune asupra inimilor umane, eliminând egoismul și deschizând fântânile iubirii creștine.” – Ibid., p. 202 (cap. Văduvele și orfanii).

„Există o binecuvântare în asocierea vârstnicilor cu tinerii. Tinerii pot aduce lumina soarelui în inimile și viețile celor în vârstă. ... Și tinerii pot fi ajutați de înțelepciunea și experiența celor în vârstă.” – Ibid., p. 204 (cap. Cei vârstnici).

b. Ce știm despre cei neajutorați și săraci? Marcu 14:7; Deuteronom 15:11. De ce îngăduie Dumnezeu aceasta?

Marcu 14:7: „căci pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi şi le puteţi face bine oricând voiţi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.”

Deuteronom 15:11: „Totdeauna vor fi săraci în ţară, de aceea îţi dau porunca aceasta: ‘Să-ţi deschizi mâna faţă de fratele tău, faţă de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta’.”

„Punându-i în mijlocul lor pe cei neajutorați și săraci, pentru a depinde de grija lor, Hristos îi pune la probă pe pretinșii Lui urmași. Prin iubirea și slujirea noastră față de copiii Lui nevoiași dovedim sinceritatea iubirii noastre față de El. A-i neglija înseamnă a ne autodeclara ucenici falși, străini de Hristos și iubirea Lui.” – Ibid., p. 205 (cap. Un test al caracterului).

Vineri 24 mai

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Cum putem urma exemplul lui Isus când lucrăm pentru cei greșiți?

2. Ce putem învăța din modul în care Isus a întâmpinat imoralitatea și impuritatea?

3. Cum îi putem ajuta pe cei care se luptă cu adicția? Ce trebuie să ne amintim?

4. Ce clasă a oamenilor nevoiași nu trebuie să neglijăm niciodată?

5. De ce i-a pus Dumnezeu pe săraci în mijlocul nostru? Cum îi putem ajuta cel mai bine?