Lecția 11. Finanțând lucrarea lui Dumnezeu

TEXT DE MEMORIZAT: „Noi suntem lucrători împreună cu Dumnezeu: voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, voi sunteți clădirea lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 3:9).

„Dumnezeu i-a făcut pe oameni ispravnicii Săi. Proprietatea pe care El a pus-o în mâinile lor este mijlocul pe care El l-a pus la îndemână pentru răspândirea evangheliei.”—Patriarhi și profeți, p. 529 engl. (cap. 50, Zecimi și daruri).

Recomandare pentru studiu: Mărturii pentru comunitate, vol. 4, p. 571-575 engl. (cap. 57, Economie și tăgăduire de sine).

Duminică 4 decembrie

1. CEVA PENTRU FIECARE

a. Care este metoda lui Dumnezeu de a perfecționa și uni oile Sale risipite? Efeseni 4:11-16.

Efeseni 4:11-16: „Și El a dat pe unii apostoli, pe alții proroci, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători pentru desăvârșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare (engl. „perfect”), la înălțimea staturii plinătății lui Hristos; ca să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură (engl. „doctrină”), prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire, ci, credincioși adevărului, în dragoste, să creștem în toate privințele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. Din El, tot trupul, bine închegat și strâns legat prin ceea ce dă fiecare încheietură, își primește creșterea potrivit cu lucrarea fiecărei părți în măsura ei și se zidește în dragoste.”

„Trimițând predicatorii Săi, Salvatorul nostru a dat daruri oamenilor, pentru că prin ei El comunică lumii cuvintele vieții veșnice. Acesta este mijlocul pe care l-a rânduit Dumnezeu pentru desăvârșirea sfinților în cunoștință și adevărată sfințire.”—Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 237 engl. (cap. 26, Unitatea creștină).

b. Cum implică aceasta o datorie și un privilegiu pentru fiecare credincios? 1 Corinteni 3:7, 8.

1 Corinteni 3:7, 8: „așa că nici cel ce sădește, nici cel ce udă nu sunt nimic, ci Dumnezeu, care face să crească. Cel ce sădește și cel ce udă sunt tot una, și fiecare își va lua răsplata după osteneala lui.”

„Domnul a făcut proclamarea evangheliei dependentă de abilitatea consacrată și de darurile voluntare ale poporului Său. În timp ce El a chemat bărbați să predice Cuvântul, El a făcut [să fie] privilegiul întregii biserici de a avea o parte în lucrare contribuind din mijloacele lor la susținerea ei.”—In Heavenly Places, p. 303.

Luni 5 decembrie

2. AVERTIZARE ȘI ÎNCURAJARE

a. Cum repetă mulți astăzi păcatul lui Nadab și Abihu? Leviticul 10:1, 2.

Leviticul 10:1, 2: „Fiii lui Aaron Nadab și Abihu și-au luat, fiecare, cădelnița, au pus foc în ea și au pus tămâie pe foc, și au adus astfel înaintea Domnului foc străin, lucru pe care El nu li-l poruncise. Atunci a ieșit un foc dinaintea Domnului, i-a mistuit și au murit înaintea Domnului.”

„Unde, în indicațiile lui Dumnezeu pentru sprijinirea lucrării Sale, găsim noi vreo mențiune despre bazare, concerte, târguri de caritate, și distracții similare? Trebuie oare ca lucrarea Domnului să fie dependentă de chiar lucrurile pe care El le-a interzis în cuvântul Său—de acele lucruri care îndepărtează mintea de la Dumnezeu, de la sobrietate, de la pietate și sfințenie?

Și ce impresie se face asupra minților necredincioșilor? Standardul sfânt al cuvântului lui Dumnezeu este înjosit în țărână. Se aruncă dispreț asupra lui Dumnezeu și asupra numelui de creștin. Cele mai corupte principii sunt întărite prin acest mod nescripturistic de a strânge fonduri. Și așa dorește Satan să fie lucrurile. Oamenii repetă păcatul lui Nadab și Abihu. Ei folosesc foc obișnuit în loc de focul sacru în serviciul lui Dumnezeu. Domnul nu acceptă astfel de jertfe.”—Sfaturi pentru isprăvnicie, p. 204, 205 engl. (cap. 41, Metode populare de apeluri, subcap. Repetând păcatul lui Nadab și Abihu).

b. Ce putem învăța din modul în care a strâns Moise fonduri—și din răspunsul israeliților? Exodul 35:4, 5, 21, 29; 36:3-7.

Exodul 35:4, 5, 21, 29: „Moise a vorbit întregii adunări a copiilor lui Israel și a zis: „Iată ce a poruncit Domnul. Luați din ce aveți și aduceți un prinos Domnului. Fiecare să aducă prinos Domnului ce-l lasă inima: aur, argint și aramă; ... 21 Toți cei cu tragere de inimă și bunăvoință au venit și au adus un prinos Domnului pentru lucrarea cortului întâlnirii, pentru toată slujba lui și pentru veșmintele sfinte... 29 Toți copiii lui Israel, bărbați și femei, pe care-i trăgea inima să ajute la lucrul poruncit de Domnul prin Moise au adus Domnului daruri de bunăvoie.”

Exodul 36:3-7: „Ei au luat dinaintea lui Moise toate prinoasele pe care le aduseseră copiii lui Israel ca să facă lucrările rânduite pentru slujba Sfântului Locaș. Chiar și după ce se începuse lucrarea, tot se mai aduceau lui Moise în fiecare dimineață daruri de bunăvoie. Atunci, toți bărbații iscusiți, prinși la toate lucrările Sfântului Locaș, și-au lăsat fiecare lucrul pe care-l făceau și au venit de au spus lui Moise: „Poporul aduce mult mai mult decât trebuie pentru facerea lucrărilor pe care a poruncit Domnul să le facem.” Moise a pus să strige în tabără ca nimeni, fie bărbat, fie femeie, să nu mai aducă daruri pentru Sfântul Locaș. Au oprit astfel pe popor să mai aducă daruri. Materialul adus era de ajuns pentru toate lucrările care trebuiau făcute, ba încă mai și trecea.”

„Planul lui Moise de a strânge fonduri pentru construirea tabernacolului a avut un bun succes. Nu a fost nevoie de îndemnuri. El nu a folosit nici vreuna dintre stratagemele la care recurg atât de des bisericile în zilele noastre. El nu a făcut nicio mare sărbătoare. Nu a invitat oamenii la scene de veselie, dans, și amuzament general; nici nu a instituit loterii, nici ceva de acest ordin profan, cu scopul de a ridica tabernacolul pentru Dumnezeu. Domnul i-a indicat lui Moise să îi invite pe copiii lui Israel să își aducă jertfele. El avea să accepte daruri de la oricine dădea de bună voie, din inima sa. Iar darurile au venit într-o abundență atât de mare, încât Moise i-a cerut poporului să înceteze să mai aducă, pentru că aduseseră mai mult decât putea fi folosit.”—Patriarhi și profeți, p. 529 engl. (cap. 50, Zecimi și daruri).

„I-ai adus tu lui Dumnezeu darurile și jertfele tale din abundența pe care El ți-a dat-o? I-ai dat tu ceea ce pretinde El ca al Său? Dacă nu, nu este încă prea târziu pentru tine să îndrepți ceea ce era greșit. Spiritul lui Isus poate să topească egoismul de gheață care pătrunde sufletul.”—The Review and Herald, 13 octombrie 1896.

Marți 6 decembrie

3. SFAT PRACTIC

a. Cum putem să riscăm a primi blestemul rostit asupra lui Meroza? Judecători 5:23.

Judecători 5:23: „Blestemați pe Meroza, a zis Îngerul Domnului, Blestemați, blestemați pe locuitorii lui, căci n-au venit în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului, printre oamenii viteji!”

„[Judecători 5:23 citat.] Ce făcuse Meroza? Nimic. Acesta a fost păcatul lor. Blestemul lui Dumnezeu a venit asupra lor pentru ceea ce nu făcuseră.”—Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 284 engl. (cap. 39, Înșelăciunea bogățiilor).

„Roadele egoismului se manifestă întotdeauna într-o neglijare a datoriei, și în neutilizarea darurilor încredințate de Dumnezeu pentru înaintarea lucrării Sale.”—Sfaturi pentru isprăvnicie, p. 26 engl. (cap. 4, Principiile opuse ale lui Hristos și Satan, subcap. Roadele egoismului).

„Doar o cantitate mică de mijloace curge în vistieria lui Dumnezeu pentru a fi utilizate pentru salvarea de suflete, și chiar și acestea se obțin cu muncă grea. Dacă ochii tuturor ar putea fi deschiși pentru a vedea cum lăcomia predominantă a împiedicat înaintarea lucrării lui Dumnezeu, și cât de mult mai mult s-ar fi făcut dacă toți ar fi acționat conform planului lui Dumnezeu în zecimi și daruri, ar exista o reformă hotărâtă din partea multora; pentru că ei nu ar îndrăzni să împiedice lucrarea de înaintare a cauzei lui Dumnezeu așa cum au făcut.”—Mărturii pentru comunitate, vol. 4, p. 483 engl. (cap. 42, Testamente și moșteniri).

b. Ce ne învață scriptura despre economia personală? Proverbe 21:20; Ioan 6:12.

Proverbe 21:20: „Comori de preț și untdelemn sunt în locuința celui înțelept, dar omul fără minte le risipește.”

Ioan 6:12: „După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strângeți firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.”

c. În ce moduri cer strigătele macedoniene de astăzi ceva de la noi, și cum suntem noi binecuvântați ascultând de ele? Fapte 16:9, 10.

Fapte 16:9, 10: „Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia stătea în picioare și i-a făcut următoarea rugăminte: „Treci în Macedonia și ajută-ne!” După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înțelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia.”

„Fiecare dintre noi ar trebui să lupte să facă pentru Isus tot ceea ce este posibil pentru el să facă, prin eforturi personale, prin daruri, prin sacrificii. Ar trebui să fie hrană în casa Domnului, și aceasta înseamnă o vistierie plină, ca să se poată da răspunsuri la strigătele macedoniene care vin din fiecare țară. Cât de jalnic este că suntem obligați să le spunem celor care strigă după ajutor: ‚Nu vă putem trimite oameni sau bani. Avem o vistierie goală.’”—Sfaturi pentru isprăvnicie, p. 298 engl. (cap. 58, Un apel la economie).

„Noi trebuie să punem în vistieria lui Dumnezeu toate mijloacele de care ne putem lipsi. După aceste mijloace strigă câmpurile nevoiașe, nelucrate. Din multe țări răsună strigătul: ‚Treci, ... și ajută-ne’ [Fapte 16:9]. Membrii bisericii noastre ar trebui să simtă un interes profund pentru misiunile de acasă și din străinătate. Mari binecuvântări vor veni asupra lor în timp ce ei fac eforturi jertfitoare de sine pentru a planta standardul adevărului în teritorii noi. Banii investiți în această lucrare vor aduce profituri bogate.” —Mărturii pentru comunitate, vol. 9, p. 49 engl. (secțiunea 1, Pentru venirea Regelui, subcap. Fără plată ați primit, fără plată să dați).

Miercuri 7 decembrie

4. PARTEA NOASTRĂ ÎN PLANUL LUI DUMNEZEU

a. Ce relație există între zecimile și darurile noastre și deschiderea de noi câmpuri? 1 Timotei 5:17, 18.

1 Timotei 5:17, 18: „Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciți de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea și cu învățătura pe care o dau altora. Căci Scriptura zice: „Să nu legi gura boului când treieră bucate” și „Vrednic este lucrătorul de plata lui”.

„Zecimea este a Domnului, și cei care se amestecă în ea vor fi pedepsiți cu pierderea comorii lor cerești, dacă nu se pocăiesc. Să nu mai fie îngrădită lucrarea din cauza faptului că zecimea a fost direcționată în diferite canale, altele decât cel spre care a spus Dumnezeu că trebuie să meargă ea. Trebuie luate măsuri pentru aceste alte domenii de lucrare. Ele trebuie să fie susținute, însă nu din zecime. Dumnezeu nu s-a schimbat; zecimea trebuie și acum să fie folosită pentru susținerea predicatorilor. Deschiderea câmpurilor noi cere mai multă eficiență din partea predicatorilor, decât avem acum, și trebuie să existe mijloace în vistierie.”—Slujitorii evangheliei, p. 227, 228 engl. (cap. 6, Subpăstorul, subcap. O obligație solemnă).

„Predicarea evangheliei este modul rânduit de Dumnezeu pentru convertirea sufletelor oamenilor. Oamenii trebuie să audă pentru a fi salvați. Ei nu pot auzi fără un predicator, și predicatorul trebuie trimis. Aceasta face necesară existența fondurilor în vistierie, pentru a pune la dispoziție mijloace prin care misionarul poate ajunge la câmpurile nevoiașe. În lumina acestui fapt, cum pot cei care pretind a-L urma pe Hristos, să Îl jefuiască pe Dumnezeu în zecimi și daruri de talanții încredințați de El? Nu înseamnă aceasta a reține pâinea de la suflete care flămânzesc? A reține mijloacele pe care Dumnezeu le pretinde drept ale Sale, prin care El a luat măsuri ca sufletele să fie salvate, va aduce cu siguranță un blestem asupra celor care Îl jefuiesc astfel pe Dumnezeu. Sufletelor pentru care a murit Hristos li se refuză privilegiul de a auzi adevărul, pentru că oamenii refuză să împlinească măsurile pe care Dumnezeu le-a pus la îndemână pentru iluminarea celor pierduți.

Banii pentru îndeplinirea lucrării evangheliei nu trebuie să fie furnizați într-un oarecare mod misterios, și prin mijloace nevăzute, misterioase. Dumnezeu nu va ploua bani din ferestrele cerului pentru a îndeplini lucrarea Sa specificată, de a răspândi adevărul în lumea noastră, și de a salva suflete pentru viață eternă. El a făcut poporul Său ispravnici ai mijloacelor care să fie folosite spre slava Sa binecuvântând omenirea... Dumnezeu nu va turna aur și argint din ferestrele cerului, ci ceea ce este de o valoare infinit mai mare. El spune: ‚Voi turna Duhul Meu peste voi.’ ”—The Home Missionary, 1 aprilie 1895.

b. Cum ne încurajează David să fim dătători generoși? 1 Cronici 29:10-14.

1 Cronici 29:10-14: „David a binecuvântat pe Domnul în fața întregii adunări. El a zis: „Binecuvântat să fii Tu din veac în veac, Doamne, Dumnezeul părintelui nostru Israel! Ale Tale sunt, Doamne, mărirea, puterea și măreția, veșnicia și slava, căci tot ce este în cer și pe pământ este al Tău! A Ta, Doamne, este domnia, căci Tu Te înalți ca un stăpân mai presus de orice! De la Tine vin bogăția și slava, Tu stăpânești peste tot, în mâna Ta sunt tăria și puterea și mâna Ta poate să mărească și să întărească toate lucrurile. Acum, Dumnezeul nostru, Te lăudăm și preamărim Numele Tău cel slăvit. Căci ce sunt eu și ce este poporul meu, ca să putem să-Ţi aducem daruri de bunăvoie? Totul vine de la Tine și din mâna Ta primim ce-Ţi aducem.”

„Dacă mijloacele ar curge în vistierie în armonie cu acest plan rânduit divin—o zecime din tot venitul, și daruri cu generozitate—ar exista o abundență pentru înaintarea lucrării Domnului.”—Istoria faptelor apostolilor, p.75 engl. (cap. 7, O avertizare împotriva ipocriziei).

Joi 8 decembrie

5. O RESPONSABILITATE ȘI UN PRIVILEGIU

a. Cum grăbește sau întârzie poporul lui Dumnezeu revenirea lui Hristos pe norii slavei? 2 Petru 3:11, 12.

2 Petru 3:11, 12: „Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, printr-o purtare sfântă și evlavioasă, așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri și trupurile cerești se vor topi de căldura focului?”

„Dacă biserica lui Hristos și-ar fi îndeplinit lucrarea indicată ei așa cum a rânduit Dumnezeu, întreaga lume ar fi fost deja avertizată, și Domnul Isus ar fi venit pe pământul nostru în putere și slavă mare.”—Hristos, Lumina lumii, p. 633, 634 engl. (cap. 69, Pe Muntele Măslinilor).

„Lucrarea lui Dumnezeu, care ar trebui să înainteze cu o putere și eficiență de zece ori mai mari decât cele prezente, este încetinită, asemenea unei primăveri întârziate de vântul rece al iernii, pentru că unii din pretinsul popor al lui Dumnezeu își însușesc mijloacele care ar trebui dedicate serviciului Său. Pentru că dragostea jertfitoare de sine a lui Hristos nu este întrețesută în practicile vieții, biserica este slabă acolo unde ar trebui să fie tare. Prin propriul ei curs a stins lumina ei și a jefuit milioane de evanghelia lui Hristos.”—Sfaturi despre isprăvnicie, p. 54 engl. (cap. 10, O chemare la o seriozitate mai mare, subcap. Spiritul de sacrificiu).

b. Ce privilegiu este oferit fiecărui credincios? 1 Corinteni 3:9.

1 Corinteni 3:9: „Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.”

„Dumnezeu a făcut oamenii administratorii Săi, co-parteneri cu Sine în marea lucrare de înaintare a împărăției Sale pe pământ; însă ei pot urma cursul urmat de robul necredincios, și, făcând astfel, să piardă cele mai prețioase privilegii oferite vreodată oamenilor. Timp de mii de ani, Dumnezeu a lucrat prin agenții omenești, însă după voia Sa, El poate să îi elimine pe cei egoiști, pe cei iubitori de bani și pe cei lacomi. El nu depinde de mijloacele noastre, și El nu va fi restricționat de agentul uman. El poate să îndeplinească singur lucrarea Sa, chiar dacă noi nu am îndeplini niciun rol în ea. Însă cine dintre noi ar fi mulțumit ca Domnul să facă aceasta?”—Ibid., p.198, 199 engl. (cap. 40, Daruri de bună voie).

Vineri 9 decembrie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Care este un mod prin care putem ajuta la perfecționarea și unirea poporului lui Dumnezeu?

2. Cum sunt metodele greșite de a strânge fonduri în contrast cu calea lui Dumnezeu?

3. Cum pot cheltuielile personale mici să împiedice lucrarea lui Dumnezeu?

4. Ce s-ar întâmpla dacă toți ar cultiva generozitatea lui David?

5. Cum putem grăbi sau întârzia revenirea Domnului nostru?