Lecţia 2. Boala şi cauzele ei

„Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului, Dumnezeului tău, ... nu voi pune peste tine niciuna din aceste boli...: căci Eu sunt Domnul, care te vindecă” (Exodul 15:26 engl.KJV).

„ ‘Nu vă înşelaţi; Dumnezeu nu se lasă să fie batjocorit: ce seamănă omul, aceea va şi secera’ (Galateni 6:7). Cel care îşi iroseşte talanţii şi mijloacele în îngăduire de sine, în satisfacerea plăcerilor josnice, va recolta putrezirea. Recolta sa este sigură.”—4T, pg. 343 (engl.) (rom. cap. 30, „Predicatori care se îngrijesc de ei înşişi”).

Recomandare pentru studiu: Minte, caracter şi personalitate, vol. 2, pg. 466–473 (engl.) (rom. cap. 50, „Neliniştea şi îngrijorarea”).

Duminică 5 aprilie
1. BOALA ŞI MOARTEA
a. De ce este pământul atât de plin de boală? Proverbele 14:12; 26:2.

(Prov 14:12) 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. 

(Prov 26:2) 2 Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. 

„Păcatul lui Israel la Baal-Peor a adus judecăţile lui Dumnezu asupra naţiunii şi, deşi astăzi s-ar putea ca aceleaşi păcate să nu fie pedepsite la fel de grabnic, ele vor primi o răsplată într-un mod la fel de sigur. ‘Dacă mânjeşte cineva templul lui Dumnezeu, pe acela îl va distruge Dumnezeu’ (1 Corinteni 3:17 engl.KJV.). Natura a stabilit pedepse grozave pentru aceste încălcări—pedepse care, mai curând sau mai târziu, vor fi aplicate fiecăruia care le comite. Aceste păcate, mai mult decât oricare altele au cauzat îngrozitoarea degenerare a rasei noastre, povara de boală şi nenorocire cu care este blestemată lumea. Oamenii pot avea succes când îşi ascund încălcările
de semenii lor, însă nu e cu nimic mai puţin sigur că vor recolta rezultatul prin suferinţe, boală, imbecilitate sau moarte.”—Patriarhi şi profeţi, pg. 461 (engl.) (rom. cap. 41, „Apostazie la Iordan”).

b. Ce a promis Dumnezeu celui ascultător? Exodul 15:26. Ce se va întâmpla cu cel neascultător? Deuteronom 28:58–61.

(Exod 15:26) 26 El a zis: „Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu care am lovit pe egipteni; căci Eu sunt Domnul care te vindecă.”

(Deut 28:58-61) 58 Dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate cuvintele Legii acesteia, scrise în cartea aceasta, dacă nu te vei teme de acest Nume slăvit şi înfricoşat, adică de Domnul Dumnezeul tău, 59 Domnul te va lovi în chip minunat, pe tine şi sămânţa ta, cu răni mari şi îndelungate, cu boli grele şi necurmate. 60 Va aduce peste tine toate bolile Egiptului de care tremurai, şi ele se vor lipi de tine. 61 Ba încă, Domnul va aduce peste tine, până vei fi nimicit, toate felurile de boli şi de răni care nu sunt pomenite în cartea Legii acesteia.

„Când Hristos a vindecat bolile, El i-a avertizat pe mulţi dintre cei suferinzi, ‘Nu mai păcătui, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău’ (Ioan 5:14). Astfel El i-a învăţat că ei aduseseră boala asupra lor prin încălcarea legilor lui Dumnezeu, şi că sănătatea putea fi păstrată doar prin ascultare.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 113 (engl.)(rom. cap. 7, „Cooperarea divinului cu omenescul”).

Luni 6 aprilie
2. DE LA CAUZĂ LA EFECT
a. Ce spune Biblia despre relaţia cauză-efect care există în lumea naturală? Galateni 6:7. Ce legătură are această relaţie cu sănătatea noastră? Deuteronom 28:15, 22.

(Gal 6:7) 7 Nu vă înşelaţi: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va şi secera.

(Deut 28:15) 15 Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate poruncile Lui şi toate legile Lui, pe care ţi le dau astăzi, iată toate blestemele care vor veni peste tine şi de care vei avea parte.

(Deut 28:22) 22 Domnul te va lovi cu lingoare, cu friguri, cu obrinteală, cu căldură arzătoare, cu secetă, cu rugină în grâu şi cu tăciune, care te vor urmări până vei pieri.

„În legile lui Dumnezeu din natură, efectul urmează cauzei cu o siguranţă care nu dă greş. Recolta dă mărturie despre cum a fost semănatul... Dumnezeu nu distruge niciun om. Oricine este distrus se va fi distrus singur.”—Parabolele Domnului, pg. 84 (engl.) (rom. cap. 6, „Alte lecţii din pilda semănătorului”).

„Dumnezeu ne-a dat puteri care să fie folosite, dezvoltate şi întărite prin educaţie. Trebuie să judecăm şi să reflectăm, marcând cu atenţie relaţia cauză-efect.”—4T, pg. 548 (engl.) (rom. cap. 40, „Casele noastre de editură”).

b. Este boala întotdeauna un rezultat al propriilor noastre acţiuni? Exodul 34:7 (ultima parte); Ioan 9:2, 3.

(Exod 34:7) 7 care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la al treilea şi al patrulea neam!”

(Ioan 9:2-3) 2 Ucenicii Lui L-au întrebat: „Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?” 3 Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici omul acesta nici părinţii lui; ci s-a născut aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.

„Este foarte natural pentru fiinţele umane să creadă că marile calamităţi sunt un indiciu sigur pentru fărădelegi serioase şi păcate enorme; însă oamenii adesea fac o greşeală măsurând astfel caracterul. ”—The SDA Bible Commentary [E. G. White Comments], vol. 3, pg. 1140 (engl.) (rom. CBVT, cap. referitor la Iov 4).

„Mulţi suferă ca urmare a greşelilor părinţilor lor. În timp ce ei nu sunt responsabili pentru ceea ce au făcut părinţii lor, este totuşi datoria lor să se asigure care sunt şi care nu sunt încălcările legilor sănătăţii. Ei trebuie să evite obiceiurile greşite ale părinţilor lor şi, printr-o vieţuire corectă, să se aşeze în condiţii mai bune.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 234 (engl.) (rom. cap. 17, „Utilizarea remediilor”).

c. Ce arată că uneori Dumnezeu permite ca urmaşii săi neprihăniţi să ajungă bolnavi, chiar dacă ei urmează cu credincioşie principiile de sănătate? 2 Corinteni 12:7–9; Iov 2:3–7.

(2Cor 12:7-9) 7 Şi, ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască şi să mă împiedice să mă îngâmf. 8 De trei ori am rugat pe Domnul să mi-l ia. 9 Şi El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine.

(Iov 2:3-7) 3 Domnul a zis Satanei: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet. El se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău. El se ţine tare în neprihănirea lui, şi tu Mă îndemni să-l pierd fără pricină.” 4 Şi Satana a răspuns Domnului: „Piele pentru piele! Omul dă tot ce are pentru viaţa lui. 5 Dar ia întinde-Ţi mâna şi atinge-Te de oasele şi de carnea lui, şi sunt încredinţat că Te va blestema în faţă.” 6 Domnul a zis Satanei: „Iată, ţi-l dau pe mână: numai cruţă-i viaţa.” 7 Şi Satana a plecat dinaintea Domnului. Apoi a lovit pe Iov cu o bubă rea, din talpa piciorului până în creştetul capului.

„Iov a fost chinuit în mod aspru, iar prietenii săi încercau să îl facă să recunoască faptul că suferinţa sa era rezultatul păcatului, ... însă Domnul i-a mustrat pentru judecata pe care ei o aplicau servului Său credincios. Există răutate în lumea noastră, însă nu toată suferinţa este rezultatul unui curs greşit în viaţă. Iov ne este prezentat în mod clar ca un om căruia Dumnezeu i-a permis lui Satan să îl facă să sufere.”—The SDA Bible Commentary [E. G. White Comments], vol. 3, pg. 1140. (engl.) (rom. CBVT, cap. referitor la Iov 4).

Marţi 7 aprilie
3. ÎNVINGÂND DESCURAJAREA
a. Ce a făcut Ilie când a fost umplut cu îndoială şi descurajare? 1 Regi 19:1–4. Ce suntem noi adesea ispitiţi să facem? Iov 7:11.

(1Imp 19:1-4) 1 Ahab a spus Izabelei tot ce făcuse Ilie şi cum ucisese cu sabia pe toţi prorocii. 2 Izabela a trimis un sol la Ilie, să-i spună: „Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, dacă mâine, la ceasul acesta, nu voi face cu viaţa ta ce ai făcut tu cu viaţa fiecăruia din ei.” 3 Ilie, când a văzut lucrul acesta, s-a sculat şi a plecat, ca să-şi scape viaţa. A ajuns la Beer-Şeba, care ţine de Iuda, şi şi-a lăsat slujitorul acolo. 4 El s-a dus în pustiu unde, după un drum de o zi, a şezut sub un ienupăr şi dorea să moară, zicând: „Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinţii mei.”

(Iov 7:11) 11 De aceea nu-mi voi ţine gura, ci voi vorbi în neliniştea inimii mele, mă voi tângui în amărăciunea sufletului meu.

„Nu este înţelept să privim la noi înşine şi să ne studiem emoţiile. Dacă facem aceasta, vrăjmaşul ne va prezenta dificultăţi şi ispite care slăbesc credinţa şi distrug curajul. A ne studia îndeaproape emoţiile şi a da frâu liber sentimentelor noastre înseamnă a întreţine îndoiala şi a ne încurca în nedumeriri. Trebuie să ne întoarcem privirile de la noi înşine spre Isus.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 249 (engl.) (rom. cap. 18, „Tratarea minţii”).

„Acei pretins-creştini care se plâng în mod continuu şi care par a crede că voioşia şi fericirea sunt păcat, nu au o religie adevărată. Cei care găsesc o plăcere tânguitoare în tot ceea ce este melancolic în lumea naturală, care aleg să privească asupra frunzelor moarte mai degrabă decât asupra florilor vii, frumoase, care nu văd nici o frumuseţe în înălţimile semeţe ale munţilor şi în văile îmbrăcate în verde viu, care îşi închid simţurile faţă de vocea plină de bucurie care le vorbeşte în natură, care este dulce şi muzicală pentru urechea care le ascultă—aceştia nu sunt în Hristos. Ei strâng în jurul lor întristare şi întunecime, în timp ce ar putea avea strălucire, chiar Soarele Neprihănirii răsărind în inimile lor cu vindecare în razele Sale.”— Idem., pg. 251 (engl.) (rom. cap. 18, „Tratarea minţii”).

b. Ce remediu oferă Dumnezeu pentru depresie? Psalmii 37:7, 8; Matei 11:28, 30.

(Ps 37:7-8) 7 Taci înaintea Domnului şi nădăjduieşte în El. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul care îşi vede împlinirea planurilor lui rele. 8 Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău.

(Mat 11:28) 28 Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.

(Mat 11:30) 30 Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.”

„Când ispitele te asaltează, când grija, nedumerirea şi întunericul par să îţi înconjoare sufletul, priveşte spre locul unde ai văzut ultima oară lumina. Odihneşte-te în dragostea lui Hristos şi sub grija Sa protectoare. Când păcatul se luptă pentru supremaţie în inimă, când vina asaltează sufletul şi împovărează conştiinţa, când necredinţa înnorează mintea, aminteşte-ţi că harul lui Hristos este îndeajuns pentru a supune păcatul şi a alunga întunericul. Intrând în comuniune cu Mântuitorul, noi intrăm pe teritoriul păcii...
Nimic nu tinde mai mult să promoveze sănătatea corpului şi a sufletului, decât o face un spirit de recunoştinţă şi laudă. Este o datorie categorică aceea de a ne împotrivi melancoliei, gândurilor şi sentimentelor de nemulţumire— tot la fel de mult o datorie ca şi rugăciunea. Dacă mergem spre cer, cum putem merge noi ca o ceată de bocitori, gemând şi plângându-ne tot drumul spre casa Tatălui nostru? ... Dacă ne-am exprima mai mult credinţa, dacă ne-am bucura mai mult de binecuvântările pe care ştim că le avem—marea milă şi dragoste a lui Dumnezeu—am avea mai multă credinţă şi o bucurie mai mare.”—Idem., pg. 250–253 (engl.)(rom. cap. 18, „Tratarea minţii”).

Miercuri 8 aprilie
4. FĂCÂND FAŢĂ STRESULUI
a. De ce au atât de mulţi oameni hipertensiune sau sunt depresivi? Matei 6:31, 34.

(Mat 6:31-34) 31 Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?” 32 Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. 33 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 34 Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.

„Dumnezeu ne-a înzestrat cu o cantitate anume de forţă vitală. El ne-a format de asemenea cu organe care sunt potrivite pentru a menţine diferitele funcţii vitale, şi El doreşte ca aceste organe să lucreze împreună în armonie. Dacă păstrăm cu grijă în ordine delicatul mecanism al corpului, rezultatul este sănătate; dar dacă forţa vitală este prea rapid epuizată, sistemul nervos împrumută puteri pentru utilităţile curente din rezervele lui de tărie, iar când un organ este vătămat, toate sunt afectate. ”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 234, 235 (engl.) (rom. cap. 17, „Utilizarea remediilor”).

b. Ce promisiuni ar trebui să ne amintim întotdeauna? Deuteronom 33:25 (engl.: „Încălţămintea ta va fi fier şi aramă; şi după cum sunt zilele tale, aşa va fi puterea ta”); Matei 6:26–30.

(Deut 32:25) 25 Afară, vor pieri de sabie, şi înăuntru, vor pieri de groază: şi tânărul şi fata, şi copilul de ţâţă ca şi bătrânul.

(Mat 6:26-30) 26 Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? 27 Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? 28 Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; 29 totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei. 30 Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?

„Trebuie să ne încredem în Isus zilnic, ceas de ceas. El a promis că după cum sunt zilele noastre, va fi şi puterea noastră. Prin harul Său putem purta toate poverile prezentului şi împlini datoriile Sale. Însă mulţi sunt doborâţi prin faptul că anticipează probleme din viitor. Ei caută în mod constant să aducă poverile zilei de mâine astăzi. Astfel o mare parte din încercările lor sunt imaginare. Pentru acestea, Isus nu a luat nicio măsură. El ne promite har doar pentru o zi. El ne porunceşte să nu ne împovărăm cu grijile şi problemele zilei de mâine; căci, ‚ajunge zilei necazul ei’ (Matei 6:34).”—5T, pg. 200 (engl) (rom. cap. 22, „Privind la Isus”).

c. Ce ar trebui să luăm în considerare atunci când suntem apăsaţi de probleme financiare? Matei 6:8, 33.

(Mat 6:8) 8 Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi.

(Mat 6:33) 33 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

„Mereu şi mereu mi-a fost arătat că atunci când persoane individuale încep să se întindă după salarii din ce în ce mai mari, în experienţa lor intervine ceva ce îi aşează într-un loc unde nu mai sunt pe un teren avantajos. Însă când iau un salariu pe care este scris că ei sunt tăgăduitori de sine, Domnul vede tăgăduirea lor de sine şi le dă succes şi biruinţă. Acest lucru mi-a fost prezentat mereu şi mereu. Domnul care vede în ascuns va răsplăti pe faţă fiecare sacrificiu pe care servii Săi încercaţi au fost dispuşi să îl facă.”—Minte, Caracter şi Personalitate, vol. 2, pg. 612 (engl.) (rom. cap. 66, „Nevoile emoţionale”).

Joi 9 aprilie
5. PROCESUL DE ÎMBĂTRÂN IRE
a. Când privim asupra efectelor îmbătrânirii, care ar trebui să fie rugăciunea noastră? Psalmii 71:18, 19; 17:5 (engl.: „Ţine-mi umblarea pe cărarea ta, ca paşii mei să nu alunece”).

(Ps 71:18-19) 18 Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar la bătrâneţi cărunte, ca să vestesc tăria Ta neamului de acum, şi puterea Ta neamului de oameni care va veni! 19 Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer; Tu ai săvârşit lucruri mari: Dumnezeule, cine este ca Tine?

(Ps 17:5) 5 paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale şi nu mi se clatină picioarele.

„Mi-a fost arătat David cerându-I Domnului să nu îl părăsească atunci când urma să îmbătrânească; şi care a fost motivul pentru care a făcut el această rugăciune serioasă. El a văzut că majoritatea celor vârstnici din jurul Său erau nefericiţi şi că trăsăturile nefericite de caracter sporeau în mod special odată cu vârsta. Dacă oamenii erau din fire zgârciţi şi lacomi, la bătrâneţe erau în mod special neplăcuţi din această cauză. Dacă erau geloşi, neliniştiţi şi nerăbdători, la bătrâneţe erau într-o şi mai mare măsură aşa. ”—1T, pg. 422 (engl.) (rom. cap. 77, „Rugăciunea lui David”).

b. Cum ne influenţează trecutul nostru din copilărie şi tinereţe când suntem bătrâni—şi cum ar trebui să ne influenţeze acest factor atunci când suntem tineri? Eclesiastul 12:1; Ezechiel 16:60.

(Ecl 12:1) 1 Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii când vei zice: „Nu găsesc nicio plăcere în ei”;

(Ezec 16:60) 60 Dar Îmi voi aduce aminte de legământul Meu făcut cu tine în vremea tinereţii tale şi voi face cu tine un legământ veşnic.

„O, dacă ar realiza tinerii cât de important este să îşi păstreze mintea curată şi pură, liberă de gânduri care întinează şi să îşi păzească sufletul de toate practicile înjositoare, pentru că puritatea sau impuritatea tinereţii se reflectă la vârsta bătrâneţii.”—The Youth’s Instructor, 25 octombrie 1894.

c. Cum pot lucra împreună tinerii şi bătrânii pentru a avea un beneficiu reciproc?

„Cât de mişcător este să vezi tinerii şi cei de vârstă înaintată bazânduse unii pe ceilalţi, tinerii privind spre cei vârstnici pentru sfat şi înţelepciune, cei vârstnici privind spre tineri pentru ajutor şi simpatie. Aşa ar trebui să fie lucrurile.”—Fii şi fiice ale lui Dumnezeu, pg. 161 (engl.) (rom. cap. „Sfatul unui adevărat prieten înveseleşte inima”).

Vineri 10 aprilie
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Există, în general, o cauză pentru boală. Care este cauza principală?
2. N umiţi câteva cazuri în care boala nu este rezultatul propriilor noastre acţiuni.
3. Cum putem câştiga biruinţa asupra descurajării şi depresiei?
4. Ce ar trebui să luăm în considerare atunci când suntem ispitiţi să lucrăm peste măsură?
5. De ce este atât de important pentru tineri să aibă consideraţie faţă de cei vârstnici?