Lecţia 5. Elementele naturii în sănătate

„Şi Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.” (Geneza 2:7).

„Remediile lui Dumnezeu sunt agenţii simpli ai naturii, care nu vor împovăra sau slăbi sistemul prin proprietăţile lor puternice.”—5T, pg. 443 (engl.)(rom. cap. 51, „Responsabilităţile medicului”).

Recomandare pentru studiu: Pe urmele Marelui Medic, pg. 272–276 (engl.) (rom. cap. 20, „Igiena generală”, subcap. „Respiraţia”, „Ventilaţia şi lumina soarelui”); Dietă şi hrană, pg. 419, 420 (engl.)(rom. cap. 24, „Băuturi”). 

Duminică 26 aprilie
1. AERUL ŞI SUFLAREA DE VIAŢĂ

a. Când a devenit prima fiinţă umană un suflet viu? De ce depinde în mod esenţial viaţa umană? Geneza 2:7; Iov 34:14.

(Gen 2:7) 7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.

(Iov 34:14) 14 Dacă nu S-ar gândi decât la El, dacă Şi-ar lua înapoi duhul şi suflarea.

„În Dumnezeu trăim şi ne mişcăm şi avem fiinţa. Fiecare bătaie a inimii, fiecare respiraţie, este suflul Celui care a suflat în nările lui Adam suflarea de viaţă—suflul Dumnezeului omniprezent, marele EU SUNT.”— The Review and Herald, 8 noiemberie 1898.

b. De ce este atât de important să respirăm aer curat şi cum putem respira într-un mod sănătos?

„Învăţaţi-i [pe pacienţi] să respire profund, iar în respiraţie şi vorbire să îşi folosească muşchii abdominali.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 264, 265 (engl.) (rom. cap. 19, „În contact cu natura”).

„Mulţi suferă de boli cronice pentru că refuză să primească în camerele lor aerul curat al nopţii. Aerul pur, liber, al cerului este una dintre cele mai bogate binecuvântări de care ne putem bucura.”—2T, pg. 528 (engl.)(rom. cap. 61, „Sfat pentru cei tineri”).

„Neglijarea unei ventilaţii adecvate este responsabilă de o mare parte din somnolenţa şi moleşeala care distrug efectul multor predici, şi fac lucrarea profesorului obisitoare şi ineficientă.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 274 (engl.) (rom. cap. 20, „Igiena generală”, subcap.„Ventilaţia şi lumina soarelui”).

Luni 27 aprilie
2. APA – UN ELEMENT ESENŢIAL PENTRU VIAŢĂ

a. De ce este apa esenţială pentru viaţă pe pământ? Judecători 15:18, 19.

(Jud 15:18-19) 18 Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul şi a zis: „Tu ai îngăduit, prin mâna robului Tău, această mare izbăvire; şi acum să mor de sete şi să cad în mâinile celor netăiaţi împrejur?” 19 Dumnezeu a despicat crăpătura stâncii din Lehi, şi a ieşit apă din ea. Samson a băut, duhul i s-a întremat şi s-a înviorat. De aceea s-a numit izvorul acela En-Hacore el este şi astăzi la Lehi.

„În sănătate şi în boală, apa pură este una dintre binecuvântările cele mai alese ale cerului. Folosirea ei adecvată promovează sănătatea. Ea este băutura pe care a pus-o Dumnezeu la dispoziţie pentru a potoli setea animalelor şi a omului. Consumată cu generozitate, ea ajută la împlinirea nevoilor corpului şi ajută natura pentru a se împotrivi bolii.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 237 (engl.)(rom. cap. 17, „Folosirea remediilor”).

b. Ce calităţi trebuie să aibă apa pentru a fi potabilă şi benefică sănătăţii? Exodul 15:23, 25. Care sunt alte întrebuinţări ale apei în tratamentul bolilor? Evrei 10:22.

(Exod 15:23-25) 23 Au ajuns la Mara; dar n-au putut să bea apă din Mara, pentru că era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara. 24 Poporul a cârtit împotriva lui Moise, zicând: „Ce avem să bem?” 25 Moise a strigat către Domnul; şi Domnul i-a arătat un lemn, pe care l-a aruncat în apă. Şi apa s-a făcut dulce. Acolo a dat Domnul poporului legi şi porunci, şi acolo l-a pus la încercare.

(Evr 10:22) 22 să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţate de un cuget rău şi cu trupul spălat cu o apă curată.

„Aplicarea externă a apei este una dintre cele mai uşoare şi mai satisfăcătoare moduri de a regla circulaţia sângelui. O baie rece sau uşor călduţă este un tonic excelent. Băile calde deschid porii şi astfel ajută la eliminarea impurităţilor. Atât băile calde cât şi cele cu o temperatură medie calmează nervii şi egalizează circulaţia...

„Există multe căi prin care apa poate fi aplicată pentru a alina durerea şi a ţine sub control boala. Toţi trebuie să devină pricepuţi în folosirea ei în tratamentele simple de acasă. ”—Idem.

c. Ce înlocuitori pentru apă a introdus Satan pentru a slăbi omenirea, fizic şi spiritual — şi ce rău aduc aceştia? Isaia 55: 2; Proverbe 23:31.

(Isa 55:2) 2 De ce cântăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi câştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă, dar, şi veţi mânca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase.

(Prov 23:31) 31 Nu te uita la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor.

„Sănătatea nu este îmbunătăţită în niciun mod prin folosirea acelor lucruri care stimulează pentru un timp, dar apoi produc o reacţie care lasă sistemul mai slab decât înainte. Ceaiul şi cafeaua biciuiesc pentru moment energiile micşorate ale corpului, însă după ce influenţa lor imediată a trecut, rezultatul este un sentiment de depresie...
Consumul de ceai şi cafea este un păcat, o îngăduinţă vătămătoare, care, asemenea altor rele, dăunează sufletului. ”—Dietă şi hrană, pg. 425 (engl) (rom. cap. 24, „Băuturile”).

„Nu consumaţi niciodată ceai, cafea, bere, vin sau alte băuturi spirtoase. Apa este cel mai bun lichid posibil pentru curăţirea ţesuturilor.”—Idem., pg. 421 (engl)(rom. cap. 24, „Băuturile”).

Marţi 28 aprilie
3. MAI MULTE DESPRE APA VIEŢII

a. Ce ar trebui să ne amintim când bem apă curată? Eclesiastul 3:1.

(Ecl 3:1) 1 Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.

„Mulţi fac o greşeală bând apă rece la mesele lor. Băută la masă, apa reduce cantitatea de secreţii ale glandelor salivare; şi cu cât e mai rece apa, cu atât mai mare e vătămarea produsă stomacului. Apa cu gheaţă sau limonada cu gheaţă, consumată la masă, va opri digestia până când sistemul a oferit suficientă căldură stomacului pentru a-l face capabil să îşi reia lucrul... Mâncarea nu ar trebui spălată în jos pe gât; la masă nu e nevoie de nici o băutură... Cu cât se introduce mai mult lichid în stomac la masă, cu atât e mai dificil să fie digerată mâncarea; pentru că mai întâi trebuie absorbit lichidul. Nu consumaţi multă sare; renunţaţi la murături; nu introduceţi în stomac mâncare condimentată, iute; consumaţi fructe la masă, iar iritarea care cere atât de multă băutură va înceta să mai existe. Însă, dacă e nevoie de ceva pentru a stinge setea, apa pură, consumată cu puţin timp înainte sau după mâncare, este tot ce are nevoie natura.”—Idem., pg. 420 (engl)(rom. cap. 24, „Băuturile”).

b. Ce beneficii obţinem din apă, „darul lui Dumnezeu”? Psalmii 104:10–14. Ce putem învăţa de la alte lucruri vii pe care le-a creat Dumnezeu?

(Ps 104:10-14) 10 Tu faci să ţâşnească izvoarele în văi, şi ele curg printre munţi. 11 Tu adăpi la ele toate fiarele câmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici. 12 Păsările cerului locuiesc pe marginile lor şi fac să le răsune glasul printre ramuri. 13 Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii; şi se satură pământul de rodul lucrărilor Tale. 14 Tu faci să crească iarba pentru vite, şi verdeţuri, pentru nevoile omului, ca pământul să dea hrană.

„Lumea materială este sub controlul lui Dumnezeu. Natura ascultă de legile ei. Totul vorbeşte despre voia Creatorului şi o îndeplineşte. Norul şi raza de soare, roua şi ploaia, vântul şi furtuna, toate sunt sub supravegherea lui Dumnezeu şi oferă ascultare implicită de porunca Lui. În ascultare de legea lui Dumnezeu firul de grâu răzbate din pământ, ‘întâi fir verde, apoi spic, apoi bob deplin în spic’ (Marcu 4:28). Pe acestea Domnul le dezvoltă la timpul potrivit pentru că ele nu se pot împotrivi lucrării Sale. Şi se poate oare ca omul, făcut după chipul lui Dumnezeu, înzestrat cu raţiune şi vorbire, să fie singurul care nu apreciază darurile Sale şi este neascultător de voinţa Sa? Vor fi fiinţele raţionale singurele în lumea noastră care să cauzeze confuzie?”—Parabolele Domnului, pg. 81, 82 (engl.) (rom. cap. 6, „Alte lecţii din semănarea seminţei”).

c. Ce referiri se fac la apa din împărăţia cerească? Apocalipsa 22:1; 21:6.

(Apoc 22:1) 1 Şi mi-a arătat un râu cu apa vieţii, limpede ca cristalul, care ieşea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului.

(Apoc 21:6) 6 Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii.

Miercuri 29 aprilie
4. ÎN SEMNĂTATEA SPIRITUALĂ A APEI

a. Care două rânduieli religioase folosesc apa ca agent principal? Matei 3:5, 6; Ioan 13:3–5.

(Mat 3:5-6) 5 Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudeea şi din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el; 6 şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.

(Ioan 13:3-5) 3 Isus, fiindcă ştia că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce, 4 S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ştergar şi S-a încins cu el. 5 Apoi a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.

b. Care este semnificaţia fiecăreia dintre aceste rânduieli şi ce simbolizează apa în fiecare dintre cazuri? 1 Petru 3:21; Ioan 13:8.

(1Pet 3:21) 21 Icoana aceasta închipuitoare vă mântuieşte acum pe voi, şi anume botezul, care nu este o curăţare de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos,

(Ioan 13:8) 8 Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.”

„Botezul este o renunţare solemnă la lume. Cei care sunt botezaţi în întreitul nume al Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt, chiar la începutul vieţii lor de creştini, declară public că ei au părăsit slujirea lui Satan şi au devenit membri ai familiei regale, copii ai Împăratului ceresc.”—6T, pg. 91 (engl) (rom. secţiunea 2, subcap. „Botezul—semnificaţia rânduielii”).

„Exemplul spălării picioarelor ucenicilor Săi a fost dat de asemenea pentru beneficiul tuturor celor ce cred în El. Hristos le cere ca ei să urmeze exemplul Său. Această rânduială umilă nu a fost menită doar pentru a testa umilinţa şi credincioşia lor, ci pentru a ţine proaspăt în memoria lor faptul că răscumpărarea poporului său a fost obţinută cu condiţiile umilinţei şi ascultării continue din partea lor.”—The Spirit of Prophecy, vol. 1, pg. 202.

c. Ne curăţeşte de păcat apa folosită în ceremonia spălării picioarelor? De ce da sau de ce nu? Luca 22:3–6; Ioan 13:10, 11.

(Luc 22:3-6) 3 Dar Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. 4 Iuda s-a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să-L dea în mâinile lor. 5 Ei s-au bucurat şi au căzut la învoială să-i dea bani. 6 După ce le-a făgăduit că li-L va da în mâini, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mâinile lor, fără ştirea norodului.

(Ioan 13:10-11) 10 Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuinţă să-şi spele decât picioarele, ca să fie curat de tot; şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.” 11 Căci ştia pe cel ce avea să-L vândă; de aceea a zis: „Nu sunteţi toţi curaţi.”

„Hristos a dat ucenicilor Săi de înţeles că spălarea picioarelor lor nu le îndepărta păcatul, ci că în acest serviciu umil se testa curăţirea inimii lor. Dacă inima era curăţită, acest act era tot ce era esenţial pentru a descoperi acel fapt. El spălase picioarele lui Iuda; însă a spus: ‚Voi nu sunteţi toţi curaţi.’ Iuda adusese inima unui trădător la această scenă, iar Hristos a făcut cunoscut faptul că ştia că el este vânzătorul Domnului său, că spălarea picioarelor lui nu era o rânduială care să curăţească sufletul de mânjitura sa morală... În exemplul său avem lecţia că rânduiala spălării picioarelor nu trebuie să fie suspendată pentru că sunt unii pretinşi creştini care nu sunt curăţiţi
de păcatele lor.”—The SDA Bible Commentary [E. G. White Comments], vol. 5. pg. 1138 (engl.)(rom. CBNT, cap. referitor la Ioan 13).

Joi 30 aprilie
5. BENEFICIILE RAZELOR DE SOARE

a. Ce binecuvântări ne-a dat Dumnezeu prin soare? Eclesiastul 11:7; Deuteronom 33:14 (prima parte). Ce comparaţie sugerează faptul că soarele oferă vindecare, fizică şi spirituală? Maleahi 4:2.

(Ecl 11:7) 7 Dulce este lumina; şi o plăcere, pentru ochi să vadă soarele.

(Deut 33:14) 14 cele mai bune roade ale soarelui, cele mai bune roade ale fiecărei luni,

(Mal 4:2) 2 Dar pentru voi, care vă temeţi de Numele Meu, va răsări Soarele neprihănirii, şi tămăduirea va fi sub aripile Lui; veţi ieşi şi veţi sări ca viţeii din grajd.

„Soarele este un medic dat de Dumnezeu.”—Manuscript Releases, vol. 20. pg. 25. 

„Fie ca judecata voastră să fie convinsă că exerciţiul fizic, lumina soarelui şi aerul sunt binecuvântări pe care Cerul le-a pus la dispoziţie pentru a-i face bine pe cei bolnavi şi a-i menţine sănătoşi pe cei ce nu sunt bolnavi. Dumnezeu nu te privează de aceste binecuvântări oferite gratis de cer, însă tu te-ai pedepsit închizându-ţi uşile în faţa lor. Folosite în mod adecvat, aceşti agenţi simpli, totuşi puternici, vor ajuta natura să biruiască dificultăţi reale, dacă acestea există, şi vor da un tonus sănătos minţii şi vigoare trupului.”—2T, pg. 535 (engl.) (rom. cap. 62, „Exerciţiul fizic şi aerul”).

b. Care sunt unele dintre riscurile implicate în expunerea excesivă la soare? Iona 4:8; Matei 13:6 (chiar dacă aceasta este o referire la plante, ea ni se poate aplica literal şi nouă, la fel de bine). Ce protecţie a oferit Dumnezeu israeliţilor în pustie? Psalmii 105:39.

(Ioan 4:8) 8 Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de ale mâncării.

(Mat 13:6) 6 Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit; şi, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat.

(Ps 105:39) 39 A întins un nor, ca să-i acopere, şi focul, ca să lumineze noaptea.

c. Cum prezintă Scriptura echilibrul perfect al naturii pe noul pământ— şi sursa de lumină de acolo? Isaia 49:10; Apocalipsa 21:23.

(Isa 49:10) 10 Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete; nu-i va bate arşiţa, nici soarele; căci Cel ce are milă de ei îi va călăuzi şi-i va duce la izvoare de ape.

(Apoc 21:23) 23 Cetatea n-are trebuinţă nici de soare, nici de lună, ca s-o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, şi făclia ei este Mielul.

Vineri 1 mai
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. În ce moduri putem beneficia de aerul curat?
2. Ce rol joacă apa folosită atât intern cât şi extern în păstrarea sănătăţii?
3. De ce nu ar trebui să bem apă la masă?
4. Deşi ceremoniile botezului şi ale serviciului Sfintei Cine, în sine nu ne curăţesc de păcat, de ce sunt totuşi necesare?
5. Cum putem beneficia de lumina soarelui, atât din punct de vedere fizic, cât şi spiritual?