Lecţia 3. Prevenirea bolilor: Calea lui Dumnezeu (I)

„Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul; ... alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta.” (Deuteronom 30:15, 19).

„Adevărata cumpătare ne învaţă să ne lipsim cu totul de orice lucru vătămător şi să folosim cu înţelepciune ceea ce este sănătos. Puţini sunt cei care înţeleg aşa cum ar trebui cât de mult au de-a face obiceiurile lor alimentare cu sănătatea lor, cu caracterul şi utilitatea lor în această lume şi cu destinul lor veşnic.”—Patriarhi şi profeţi, pg. 562 (engl.) (rom. cap. 54, „Samson”).

Recomandare pentru studiu: Healthful Living, pg. 76–95.

 

Duminică 12 aprilie
1. IMPORTANŢA IGIENEI ŞI CURĂŢENIEI

a. Î n timpul lui Israel, care era regula pentru oricine era bănuit sau dovedit că avea o boală infecţioasă sau contagioasă? Leviticul 13:45, 46; Numeri 5:2–4.

(Lev 13:45-46) 45 Leprosul atins de această rană să-şi poarte hainele sfâşiate şi să umble cu capul gol; să-şi acopere barba şi să strige: „Necurat! Necurat!” 46 Câtă vreme va avea rana, va fi necurat: este necurat! Să locuiască singur; locuinţa lui să fie afară din tabără.

(Num 5:2-4) 2 „Porunceşte copiilor lui Israel să izgonească din tabără pe orice lepros şi pe oricine are o lepădare de sămânţă sau este întinat prin atingerea de un mort. 3 Fie bărbaţi, fie femei, să-i scoateţi afară din tabără; să-i scoateţi afară, ca să nu spurce tabăra în mijlocul căreia Îmi am Eu locuinţa.” 4 Copiii lui Israel au făcut aşa şi i-au scos afară din tabără; cum poruncise lui Moise, Domnul, aşa au făcut copiii lui Israel.

„Nu doar în serviciul religios [al poporului Israel], ci în toate chestiunile de zi cu zi se acorda o atenţie deosebită între curat şi necurat. Toţi cei care veneau în contact cu boli contagioase sau infecţioase erau izolaţi din tabără, şi nu li se permitea să se întoarcă fără o curăţire temeinică atât a persoanei, cât şi a îmbrăcămintei.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 277 (engl.) (rom. cap. 21, „Igiena între Israeliţi”).

b. Ce exemple există în Vechiul Testament care arată importanţa curăţeniei? Exodul 19:10; Deuteronom 23:12, 13.

(Exod 19:10) 10 Şi Domnul a zis lui Moise: „Du-te la popor, sfinţeşte-i, azi şi mâine, şi pune-i să-şi spele hainele.

(Deut 23:12-13) 12 Să ai un loc afară din tabără, şi acolo să ieşi afară. 13 Între uneltele tale să ai o lopată, cu care să sapi şi să-ţi acoperi murdăriile ieşite din tine, când vei ieşi afară.

„În orice aspect trebuia ca [Israeliţii] să păstreze curăţenia. Ei nu trebuia să tolereze niciun lucru murdar sau nesănătos pe lucrurile care îi încurajau, nimic ce ar fi mânji puritatea atmosferei. În interior şi în exterior ei trebuia să fie puri. ”—The SDA Bible Commentary [E. G. White Comments], vol. 1, pg. 1119. (engl.), (rom. CBVT cap. referitor la Deuteronom 23).

 

Luni 13 aprilie
2. O DIETĂ ADECVATĂ

a. Care a fost dieta iniţială dată omenirii în Eden? Geneza 1:29. Ce a fost adăugat imediat după cădere? Geneza 3:18 u.p.

(Gen 1:29) 29 Şi Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră.

(Gen 3:18) 18 spini şi pălămidă să-ţi dea şi să mănânci iarba de pe câmp.

„Cereale, fructe, nuci şi legume constituie dieta aleasă pentru noi de Creatorul nostru. Aceste alimente, pregătite într-un mod pe cât de simplu şi natural posibil, sunt cele mai sănătoase şi hrănitoare. Ele dau o putere, o rezistenţă şi o vigoare a intelectului, care nu sunt oferite de o dietă mai complexă şi mai stimulentă. Dumnezeu a dat primilor noştri părinţi hrana pe care intenţiona El să o mănânce omenirea. Era contrar planului Său ca viaţa vreunei creaturi să fie luate. Nu trebuia să fie vreo moarte în Eden. Rodul copacilor din grădină era hrana pe care o solicitau nevoile oamenilor.”—Dietă şi hrană, pg. 81 (engl.) (rom. cap. 4, „Dieta adecvată”).

b. Ce schimbare majoră în dietă a contribuit la scurtarea semnificativă a duratei vieţii oamenilor? Geneza 9:3, 29; 11:24, 25.

(Gen 9:3) 3 Tot ce se mişcă şi are viaţă să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca şi iarba verde.

(Gen 9:29) 29 Toate zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; apoi a murit.

(Gen 11:24-25) 24 La vârsta de douăzeci şi nouă de ani, Nahor a născut pe Terah. 25 După naşterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani; şi a născut fii şi fiice.

„După potop oamenii au mâncat multă hrană de provenienţă animalică. Dumnezeu a văzut că omul îşi stricase căile, că era înclinat să se înalţe cu mândrie împotriva Creatorului său şi să urmeze înclinaţiilor inimii sale. Şi El a permis ca generaţia longevivă să consume hrană de origine animală pentru a le scurta vieţile lor păcătoase. Imediat după potop omenirea a început să descrească rapid în mărime şi în lungimea anilor vieţii.”—Idem., pg. 373 (engl.)(rom. cap. 23, „Consumul de carne”).

c. Ce reguli a stabilit Dumnezeu pentru poporul Său pentru a-i proteja de bolile predominante în ţările civilizate (cancer şi boli cardiovasculare)? Leviticul 3:17.

(Lev 3:17) 17 Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile unde veţi locui: cu niciun chip să nu mâncaţi nici grăsime, nici sânge.”

„Hrana ar trebui preparată în mod simplu, totuşi cu o atractivitate care să stimuleze apetitul. Trebuie să îndepărtaţi grăsimea din hrana voastră. Ea mânjeşte orice hrană pe care o pregătiţi.”—Idem., pg. 354 (engl.) (rom. cap. 21, „Grăsimile”).

„Nucile şi preparatele din nuci pot foarte bine înlocui alimentele din carne. Cu nuci pot fi combinate cereale, fructe şi unele rădăcinoase, pentru a alcătui alimente care sunt sănătoase şi nutritive. Ar trebui să se acorde, totuşi, atenţie, să nu se folosească o cantitate prea mare de nuci... Când sunt pregătite adecvat, măslinele, asemenea nucilor, ţin locul untului sau al alimentelor din carne.”—Pe urmele Marelui Medic, pg. 298 (engl.) (rom. cap. 23, „Dietă şi hrană”).

 

Marţi 14 aprilie
3. ABSTINENŢA este NECESARĂ UN EORI

a. Ce învaţă Biblia despre vinul fermentat şi băuturile tari? Proverbele 23:29–32. De ce era interzis preoţilor să folosească vin sau băuturi tari? Leviticul 10:8–11.

(Prov 23:29-32) 29 Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii? 30 Ale celor ce întârzie la vin şi se duc să golească paharul cu vin amestecat. 31 Nu te uita la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor, 32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilic.

(Lev 10:8-11) 8 Domnul a vorbit lui Aaron şi a zis: 9 „Tu şi fiii tăi împreună cu tine să nu beţi vin, nici băutură ameţitoare, când veţi intra în Cortul întâlnirii, ca să nu muriţi: aceasta va fi o lege veşnică printre urmaşii voştri, 10 ca să puteţi deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt, ce este necurat de ce este curat, 11 şi să puteţi învăţa pe copiii lui Israel toate legile pe care li le-a dat Domnul prin Moise.”

„Dumnezeu a interzis folosirea vinului de către preoţii care slujeau în sanctuarul Său, şi aceeaşi cerinţă ar fi fost făcută şi împotriva tutunului, dacă acesta ar fi fost cunoscut; pentru că acesta are, de asemenea, o influenţă paralizantă asupra creierului. Şi pe lângă faptul că întunecă mintea, acesta este necurat şi întinează. Fiecare să se împotrivească ispitei de a folosi vin, tutun, alimente din carne, ceai sau cafea.”—Principiile fundamentale ale educaţiei creştine, pg. 428 (engl.) (rom. cap. 54, „Importanţa educaţiei fizice”).

„Singurul curs sigur de urmat este de a nu atinge, de a nu gusta, de a nu mânui ceai, cafea, vinuri, tutun, opiu şi băuturi alcoolice.”—Dietă şi hrană, pg. 428 (engl.)(rom. cap. 24, „Băuturi”).

„Ceaiul (ceai negru, verde), cafeaua şi tutunul, precum şi băuturile alcoolice, au grade diferite pe scara stimulentelor artificiale. Efectul ceaiului şi al cafelei, după cum s-a arătat până acum, tinde în aceeaşi direcţie ca cel al vinului şi cidrului, a lichiorului şi tutunului.”— Idem., pg. 421 (engl.)(rom. cap. 24, „Băuturi”).

b. De unde ştim că vinul pe care l-a pus Isus la dispoziţie la sărbătoarea de nuntă din Cana era suc curat de struguri? Ioan 2:7–10; Proverbele 20:1.

(Ioan 2:7-10) 7 Isus le-a zis: „Umpleţi vasele acestea cu apă.” Şi le-au umplut până sus. 8 „Scoateţi acum”, le-a zis El, „şi aduceţi nunului.” Şi i-au adus: 9 Nunul, după ce a gustat apa făcută vin – el nu ştia de unde vine vinul acesta (slugile însă, care scoseseră apa, ştiau) – a chemat pe mire 10 şi i-a zis: „Orice om pune la masă întâi vinul cel bun; şi, după ce oamenii au băut bine, atunci pune pe cel mai puţin bun; dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum.”

(Prov 20:1) 1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. 

„Hristos a fost cel care, în Vechiul Testament, dăduse lui Israel avertizarea: ‘Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele, nu este înţelept’ (Proverbele 20:1). Şi El însuşi nu a pus la dispoziţie o astfel de băutură. Satan îi ispiteşte pe oameni să îşi îngăduie lucruri care vor întuneca raţiunea şi vor amorţi percepţiile spirituale... Hristos a fost cel care a dat instrucţiuni ca Ioan Botezătorul să nu bea nici vin, nici băutură tare. El a fost Cel care a cerut o abstinenţă similară soţiei lui Manoah. Şi El a pronunţat un blestem asupra omului care urma să pună sticla la buzele semenului său. Hristos nu a contrazis învăţăturile date de
El însuşi. Vinul nefermentat pe care El l-a pus la dispoziţia oaspeţilor de la nuntă era o băutură sănătoasă, înviorătoare. Efectul său era de a aduce gustul în armonie cu un apetit sănătos.”—Hristos, Lumina lumii, pg. 149 (engl) (rom. cap. 15, „La ospăţul de nuntă”).

 

Miercuri 15 aprilie
4. TEMPERANŢĂ ÎN TOATE LUCRURILE

a. Ce ne învaţă Biblia referitor la cantitatea de hrană sănătoasă pe care ar trebui să o mâncăm? Poate consumul prea mare de alimente sănătoase să ne îmbolnăvească? Exodul 16:16; Proverbele 25:16.

(Exod 16:16) 16 Iată ce a poruncit Domnul: „Fiecare din voi să strângă cât îi trebuie pentru hrană, şi anume un omer de cap, după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui.”

(Prov 25:16) 16 Dacă dai peste miere, nu mânca decât atât cât îţi ajunge, ca să nu ţi se scârbească şi s-o verşi din gură.

„Este posibil să mănânci necumpătat, chiar din hrana sănătoasă. Nu înseamnă că dacă cineva a abandonat folosirea articolelor vătămătoare din dieta sa, el poate mânca oricât doreşte. Supraalimentarea, indiferent de calitatea hranei, blochează maşinăria vie şi, astfel, o împiedică în lucrarea ei. Necumpătarea în mâncare, chiar şi din hrana sănătoasă, va avea un efect dăunător asupra sistemului, şi va toci facultăţile mentale şi morale.”— Dietă şi hrană, pg. 131 (engl.) (rom. cap. 7, „Supraalimentarea”).

b. Cum descrie Biblia păcatul supraalimentării şi consecinţele sale? Deuteronom 21:20 u.p.; Proverbele 23:21 p.p.

(Deut 21:20) 20 Să spună bătrânilor cetăţii lui: „Iată, fiul nostru este neascultător şi îndărătnic, n-ascultă de glasul nostru şi este lacom şi beţiv.”

(Prov 23:21) 21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

„Ca popor, cu toată pretenţia noastră de reformă a sănătăţii, mâncăm prea mult. Îngăduirea apetitului este cea mai mare cauză a debilităţii fizice şi mentale, şi stă la temelia unei mari părţi din starea de slăbiciune care este evidentă pretutindeni.”—Idem., pg. 135 (engl.)(rom. cap. 7, „Supraalimentarea”).

c. Î ncă din copilărie, care este cea mai comună formă de necumpătare în mijlocul pretinsului popor al lui Dumnezeu? Eclesiastul 10:16, 17. De ce este aceasta atât de dăunătoare?

(Ecl 10:16-17) 16 Vai de tine, ţară al cărei împărat este un copil şi ai cărei voievozi benchetuiesc de dimineaţă! 17 Ferice de tine, ţară al cărei împărat este de neam mare şi ai cărei voievozi mănâncă la vremea potrivită ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

„Sunt uimită să aflu că, după toată lumina care ne-a fost dată în acest loc, mulţi dintre voi mănâncă între mese! Nu ar trebui să lăsaţi ca vreo bucăţică să treacă de buzele voastre între mesele voastre obişnuite.”—2T, pg. 373 (engl.) (rom. cap. 52, „Cumpătarea creştină”).

„Nimic nu ar trebui consumat între mese, nici ceva dulce, nici nuci, fructe sau alimente de orice fel. Neregularităţile în mâncare distrug tonusul sănătos al organelor digestive, în detrimentul sănătăţii şi al voioşiei.”— Pe urmele Marelui Medic, pg. 384 (engl.) (rom. cap. 32, „Copilul”).

„Organele digestive, ca o moară care macină în continuu, ajung slăbite, forţa vitală este distrasă de la creier, pentru a ajuta stomacul în suprasolicitarea sa şi, astfel, puterile mentale sunt slăbite. Stimularea nefirească şi uzura forţelor vitale îi face pe copii nervoşi, nerăbdători când sunt restricţionaţi, ambiţioşi şi iritabili.”—Dietă şi hrană, pg. 181 (rom. cap.9, „Regularitatea în mâncare”).

 

Joi 16 aprilie
5. SFATURI SUPLIMENTARE REFERITOARE LA DIETĂ

a. Multe dintre alimentele rafinate disponibile astăzi—cum sunt făina rafinată şi produsele din zahăr—au o valoare nutritivă redusă. Ce ne învaţă Biblia referitor la a cumpăra hrana lipsită de valoare nutritivă? Isaia 55:2.

(Isa 55:2) 2 De ce cântăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi câştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă, dar, şi veţi mânca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase.

b. Ce altceva mai putem învăţa din Spiritul Profetic referitor la dieta noastră, multe dintre aceste învăţături fiind confirmate de cercetările ştiinţifice de astăzi?

„Vegetalele, fructele şi cerealele ar trebui să compună dieta noastră. Niciun gram de carne nu ar trebui să intre în stomacul nostru. Consumul de carne nu este firesc. Trebuie să ne întoarcem la scopul originar al lui Dumnezeu în crearea omului.”—Idem., pg. 380 (engl.) (rom. cap. 23, „Mâncarea de carne”). „O dietă simplă, fără condimente şi alimente din carne şi grăsime de toate felurile, ar fi o binecuvântare pentru tine.”—Idem., pg. 354 (engl.) (rom. cap. 21, „Grăsimi”).

„Condimentele sunt vătămătoare prin natura lor. Muştarul, piperul, condimentele, murăturile şi alte lucruri cu un caracter similar irită stomacul şi fac sângele impur şi febril...

„Salatele sunt pregătite cu ulei şi oţet, fermentaţia are loc în stomac şi alimentele nu se digeră, ci se alterează sau putrezesc; ca urmare, sângele nu este nutrit, ci devine plin de impurităţi şi apar dificultăţi ale ficatului şi rinichilor.”—Idem., pg. 345 (engl.) (rom. cap. 20, „Condimente, etc.”).

„Din lumina dată mie, zahărul, folosit în cantităţi mari, este mai vătămător decât carnea.”—Idem., pg. 328 (engl.) (rom. cap. 19, „Deserturile”).

„Pâini dulci şi biscuiţi avem rar pe masa noastră. Cu cât se consumă mai puţine dulciuri, cu atât mai bine; acestea cauzează tulburări în stomac şi produc nerăbdare şi iritabilitate la cei care sunt obişnuiţi să le consume.”— Idem., pg. 321 (engl.) (rom. cap. 18, „Fructe, cereale şi vegetale”).

 

Vineri 17 aprilie
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Explicaţi metoda lui Dumnezeu de prevenire a bolilor contagioase.
2. Ce tip de dietă joacă un rol major în prevenţia cancerului şi a bolilor cardiovasculare?
3. Care este atitudinea corectă şi sigură faţă de alcool, cafea, tutun şi alte substanţe similare?
4. Ce este temperanţa?
5. Care condimente sunt rele pentru noi şi de ce?