Sâmbătă, 9 dec. 2023. Cunoscându-L pe Dumnezeu aici și acum

De Eli Tenorio

Președinte, Conferința Generală

PUTEM SĂ ÎL CUNOAȘTEM PE DUMNEZEU?

Să cauți o înțelegere mai profundă și o conexiune cu o putere superioară face parte din natura umană. Pentru creștini, aceasta înseamnă să-L cauți pe Dumnezeu. Această nevoie nu este nouă, ceva rezervat umanității postmoderne. Este o dorință care este prezentă în noi încă de la Creație. Chiar când Hristos a umblat pe pământ, cei din jurul Lui tânjeau să se apropie de Dumnezeu.

În dorința lui de a-L cunoaște pe Dumnezeu mai îndeaproape, Filip i-a spus lui Isus: „Doamne, arată-ne pe Tatăl și ne este de ajuns.” (Ioan 14:8).

Dar cum putem să-L cunoaștem pe Dumnezeu și este chiar posibil să-L cunoaștem aici și acum, așa cum suntem noi? Nu trebuie să așteptăm să fim schimbați din ființe muritoare în ființe nemuritoare?

Unul dintre prietenii lui Iov, numit Țofar, a întrebat: „Poți tu să Îl descoperi pe Dumnezeu prin cercetare? Poți tu ajunge să Îl descoperi pe Dumnezeu spre desăvârșire?” (Iov 11:7 engl. KJV).

Inspirația răspunde: „Nu putem să-L găsim pe Dumnezeu prin cercetare, dar El S-a revelat în Fiul Său, care este strălucirea slavei Tatălui și imaginea clară a persoanei Sale. Dacă dorim o cunoaștere a lui Dumnezeu, trebuie să fim asemenea lui Hristos... Trăirea unei vieți curate prin credința în Hristos ca Mântuitor personal va aduce credinciosului o concepție mai clară și mai înaltă despre Dumnezeu.”¹

Lui Filip, Isus i-a răspuns: „Isus i-a zis: „De atâta vreme sunt cu voi și nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: ‘Arată-ne pe Tatăl’?”(Ioan 14:9).

Am putea să cercetăm întreaga viață și să nu-L găsim niciodată, dar El S-a dezvăluit nouă. Dumnezeu vrea să fie găsit. Atât de mult, încât El ne-a oferit numeroase căi de a-L întâlni.

CĂI DE A-L CUNOAȘTE PE DUMNEZEU

Prin profetul Ieremia, Dumnezeu ne prezintă condiția necesară înainte de a-L cunoaște aici și acum: „Mă veți căuta, și Mă veți găsi dacă Mă veți căuta cu toată inima.” (Ieremia 29:13). Căutarea noastră după Dumnezeu nu ar trebui să se limiteze la teorie. Trebuie să-L căutăm activ zilnic. În mila Sa, Dumnezeu ne-a oferit mijloace prin care ne putem apropia de El și să-L cunoaștem mai îndeaproape:

1. BIBLIA

Dacă o persoană de care nu ai auzit niciodată până acum este menționată în conversație și curiozitatea ta este stârnită, probabil că vei dedica ceva timp cercetării acelei persoane pentru a afla mai multe despre ea. Nemulțumit doar de scurta mențiune pe care ați auzit-o, poate o vei căuta pe Google pentru a citi ce au spus alții despre el sau ea sau ce a spus ea însăși despre sine. Îi vei întreba pe cei din jur, ce au auzit sau ce cred.

Dumnezeu a pregătit un mănunchi de informații pentru cei care caută să afle mai multe despre El. Nu trebuie să ne mulțumim doar cu cunoștințe superficiale. Hristos ne-a spus să „cercetăm Scripturile” (Ioan 5:39). El vrea ca noi să-L cunoaștem personal; prin urmare, El a oferit Biblia ca o revelație a Lui Însuși:

„Binecuvântata Biblie ne oferă o cunoaștere a marelui plan de mântuire și ne arată cum fiecare individ poate avea viața veșnică. Cine este autorul Cărții? - Isus Hristos. El este Martorul Adevărat și le spune alor Săi: „Eu le dau viața veșnică, în veac nu vor pieri și nimeni nu le va smulge din mâna Mea.” (Ioan 10:28). Biblia ne arată calea către Hristos și în Hristos se descoperă viața veșnică.”²

Atitudinea și intenția noastră atunci când deschidem Biblia determină ce vom culege din paginile ei. Cuvântul lui Dumnezeu ne va conduce să-L cunoaștem mai îndeaproape, dacă îl studiem cu inima deschisă. Îl putem cunoaște pe Dumnezeu mai îndeaproape dacă permitem Duhului Sfânt să ne impresioneze cu adevărurile pure ale Sfintelor Scripturi.

„Iudeii aveau Scripturile care mărturiseau despre Hristos, dar nu L-au putut discerne pe Hristos în Scripturi. Adevărurile Vechiului Testament s-au amestecat atât de mult cu opiniile omenești, încât învățăturile au devenit înșelătoare, iar voința lui Dumnezeu față de om, ascunsă. Predica lui Hristos de pe munte a contrazis practic doctrinele cărturarilor și fariseilor fățarnici. Ei Îl reprezentaseră atât de greșit pe Dumnezeu, încât El era privit ca un judecător sever, incapabil de compasiune, milă sau iubire. Ei au prezentat oamenilor nenumărate maxime și tradiții care nu aveau drept autoritate un „Așa spune Domnul”. Deși mărturiseau că Îl cunosc și că se închină la Dumnezeul adevărat și viu, ei L-au reprezentat complet greșit pe El și caracterul Lui așa cum a fost revelat în Fiul Său a constituit un subiect original, un dar nou pentru lume. Hristos S-a străduit în mod constant să îndepărteze acele reprezentări greșite, pentru ca încrederea oamenilor în dragostea lui Dumnezeu să poată fi restabilită. El l-a învățat pe om să se adreseze Conducătorului suprem cu noul nume „Tatăl nostru”. Acest nume reprezintă adevărata noastră relație cu El și, atunci când este rostit cu sinceritate de buzele oamenilor, este muzică în urechile lui Dumnezeu. Hristos ne conduce la tronul lui Dumnezeu pe o cale nouă și vie.”³

Ești dispus să-ți citești și să studiezi Biblia cu inima deschisă, să înveți și să fii transformat? Atunci Îl vei cunoaște pe Dumnezeu și vei experimenta puterea Lui în viața ta ca niciodată înainte. Vei vedea schimbări atât în tine, cât și în cei din jurul tău.

1. RUGĂCIUNE

Dacă persoana pe care ați căutat-o pe Google este cât de cât celebră, este puțin probabil să o puteți contacta prin e-mail sau telefon. Poate că există un număr [telefonic] pentru biroul ei, dar nu o veți putea contacta personal. Dar putem ajunge la Dumnezeu plecând capetele și împreunândune mâinile. Rugăciunea este un canal direct către Dumnezeu. Ne adâncește relația cu El și astfel dobândim o mai bună înțelegere a Tatălui nostru ceresc. Rugăciunea ne ajută să devenim conștienți de prezența lui Dumnezeu în viața noastră și ne întărește conexiunea cu El.

Prin rugăciune, putem să exprimăm recunoștință, să căutăm călăuzirea lui Dumnezeu, să mărturisim păcatele și să cerem iertare. Rugăciunea oferă, de asemenea, o oportunitate de meditație liniștită, permițândune să auzim vocea Duhului Sfânt, dându-ne o înțelegere mai profundă a propriilor noastre nevoi și a voinței lui Dumnezeu de a ne binecuvânta și de a ne da puterea de a birui.

„Biblia ni-L arată pe Dumnezeu în locul Lui înalt și sfânt, nu într-o stare de inactivitate, nu în tăcere și singurătate, ci înconjurat de zece mii de ori zece mii și mii de [ființe] inteligente sfinte, toate așteptând să facă voia Lui. Pe căi pe care noi nu le putem pricepe, El este în legătură vie cu fiecare parte a stăpânirii Sale. Dar tocmai în această parte a lumii, în oamenii pentru care L-a dat pe unicul Său Fiu spre a-i mântui, este concentrat interesul Lui și al întregului cer. Dumnezeu Se apleacă de pe tronul Său pentru a asculta strigătele celor apăsați. La fiecare rugăciune sinceră, El răspunde: „Iată-Mă!” El îi înalță pe cei întristați și obosiți. În toate durerile noastre, El simte durerea împreună cu noi. În fiecare ispită și în fiecare încercare, îngerul feței Sale este aproape, ca să aducă eliberare.

Nici chiar o vrabie nu cade pe pământ fără ca Tatăl să știe. Ura lui Satan împotriva lui Dumnezeu îl face să-i urască pe toți aceia de care Se îngrijește Mântuitorul. El caută să strice lucrarea mâinilor lui Dumnezeu și are plăcere să distrugă până și creaturile necuvântătoare. Numai prin grija protectoare a lui Dumnezeu sunt apărate păsările, pentru a ne înveseli cu cântecele lor de bucurie. Dar El nu uită nici vrăbiile măcar. „Nu vă temeți deci; voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii.” ⁴

„Rugăciunea zilnică este la fel de necesară pentru a crește în har și în viața spirituală cum este hrana vremelnică pentru constituția noastră fizică. Ar trebui să ne obișnuim să înălțăm adesea gândurile noastre către Dumnezeu în rugăciune. Dacă mintea rătăcește, trebuie să o strunim. Prin efort perseverent, odată format obiceiul, va fi ușor. Nu putem să ne separăm nici măcar o clipă de Hristos și să continuăm să fim în siguranță. Avem nevoie de prezența Lui, avem nevoie ca El să ne urmărească la fiecare pas, dar aceasta numai dacă vom respecta condițiile pe care El Însuși le-a stabilit.” ⁵

„Cereți, și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide.” (Matei 7:7)

„Ce vor gândi îngerii cerului despre noi, sărmanele și neajutoratele ființe omenești, care suntem supuși ispitei și care totuși ne rugăm așa de puțin și avem atât de puțină credință, în timp ce inima iubirii infinite a lui Dumnezeu se pleacă spre noi gata să ne dea mai mult decât cerem sau gândim noi? Îngerii găsesc o mare plăcere să se plece înaintea lui Dumnezeu și să stea lângă El. Ei consideră comuniunea cu Dumnezeu ca fiind cea mai mare bucurie a lor; totuși, fiii acestui pământ, care au așa de multă nevoie de ajutorul pe care numai Dumnezeu îl poate da, se simt parcă mulțumiți să umble în afara luminii Duhului Său și fără însoțirea prezenței Sale.” ⁶

„Trebuie să avem totdeauna ușa inimii deschisă, adresând mereu invitația ca Domnul Hristos să vină și să locuiască în inima noastră ca un oaspete ceresc.

Deși în jurul nostru s-ar putea să fie o atmosferă infectată, coruptă, noi nu trebuie să respirăm miasmele ei otrăvitoare, ci putem să trăim respirând aerul curat al cerului. Putem închide orice intrare închipuirilor necurate și gândurilor nesfinte, înălțând inima, ființa noastră în prezența lui Dumnezeu prin rugăciuni sincere. Cei ale căror inimi sunt deschise ca să primească sprijinul și binecuvântarea lui Dumnezeu vor umbla într-o atmosferă mai sfântă decât aceea a pământului și vor avea o continuă comuniune cu cerul.” ⁷

„Putem vorbi cu Isus. Putem vorbi cu Isus așa cum a vorbit Enoh cu Dumnezeu. El putea să-I spună Domnului său totul despre încercările lui. Iată felul în care Enoh a umblat cu Dumnezeu, iar când lumina a strălucit pe cărarea lui, El nu se aștepta să spună: „Păi, ce vor spune prietenii și rudele mele despre mine dacă urmez această cale?” Nu, el a făcut acest lucru care a fost corect, indiferent de consecințe.

„Enoh a căutat să aibă o legătură cu Dumnezeu, iar cei care nu au o legătură cu Dumnezeu au o legătură cu altcineva care îi va îndepărta de tot ce este bun. Toți avem un caracter de format. Enoh și-a format un caracter drept și rezultatul a fost că a fost dus în cer fără să vadă moartea. Când Domnul va veni a doua oară, vor exista unii care vor fi preschimbați fără să vadă moartea și vrem să știm dacă vom face și noi parte din acest număr. Vrem să știm dacă suntem pe deplin de partea Domnului – părtași ai naturii divine, scăpând de corupția care este în lume prin poftă – nu încercând să facem o cale liberă pentru picioarele noastre, unde nu vom avea încercări sau dificultăți de întâmpinat, ci punându-ne într-o relație corectă cu Dumnezeu și lăsându-L să aibă grijă de consecințe.”⁸

Te vei ruga mai mult de acum înainte?

1. RELAȚII

Poate că în căutarea ta pentru a afla mai multe despre persoana celebră evazivă pe care ai căutat-o, te întâlnești cu cineva care a cunoscut-o personal. Auzi experiența lor și o combini cu experiența pe care a avut-o altcineva și, în curând, îți faci o imagine mai completă și mai bogată despre caracterul acelei persoane.

Închinarea la Dumnezeu în comunitate îmbogățește relația noastră cu El. Prin experiențele comune, descoperim fațete ale harului și caracterului lui Dumnezeu pe care le putem combina cu propriile noastre experiențe pentru o imagine mai completă a cine este Dumnezeu.

Apartenența la familia lui Dumnezeu ne oferă oportunități de a dezvolta trăsături ale caracterului lui Dumnezeu în propriile noastre vieți, dându-ne o perspectivă mai profundă asupra dragostei și harului Lui față de noi:

Scriptura explică că fiecare dintre noi ar trebui să folosească orice dar pe care l-a primit pentru a sluji altora, ca administratori fideli ai harului lui Dumnezeu în diferitele sale forme. Trebuie să ne îngăduim unii pe alții și să iertăm dacă avem o plângere împotriva cuiva, așa cum Domnul ne-a iertat. (1 Petru 4:10; Coloseni 3:13).

„O mașină poate fi perfectă în toate părțile sale și totuși poate să existe multă frecare și uzură în mișcările pe care le face; dar aplicați ulei, și va funcționa silențios și bine. Așa este și cu noi. Este necesar să avem uleiul harului în inimile noastre, pentru a preveni frecarea ce poate apărea între noi și cei pentru care muncim. Atunci, având nu numai argumentele adevărului, ci și uleiul harului, putem purta mesajul cu putere. Prejudecățile vor fi dărâmate și o mare lucrare va fi realizată...

„Cei care sunt angajați în marea și solemna lucrare de avertizare a lumii nu ar trebui să aibă doar o experiență individuală în lucrurile lui Dumnezeu, ci ar trebui să cultive dragostea unii pentru alții și să se străduiască să fie de o singură minte, de o singură judecată, să aibă același punct de vedere. Absența acestei iubiri îl mulțumește foarte mult pe dușmanul nostru viclean. El este autorul invidiei, al geloziei, al urii și al disensiunilor; și el se bucură să vadă cum aceste buruieni ticăloase sufocă dragostea, acea plantă gingașă de origine cerească...

„Reputația unui coleg de muncă trebuie să fie păzită cu sfințenie. Dacă cineva vede greșeli la altul, nu trebuie să le mărească înaintea altora și să le prezinte ca păcate grele. Ele pot fi erori de judecată, pentru care Dumnezeu va da har divin pentru a putea fi biruite. Dacă El ar fi văzut că îngerii, care sunt desăvârșiți, ar fi făcut lucrarea pentru neamul căzut mai bine decât oamenii, El le-ar fi încredințat-o. Dar în loc de aceasta, El a trimis ajutorul de care aveau nevoie, adică al unor muritori săraci, slabi, greșiți, care, având aceleași infirmități ca și semenii lor, sunt cel mai bine pregătiți să-i ajute.”⁹

„Preaiubiților, să ne iubim unii pe alții; căci dragostea este de la Dumnezeu. Și oricine iubește este născut din Dumnezeu și cunoaște pe Dumnezeu. Cine nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste.” (1 Ioan 4:7, 8).

1. RELIGIA

Religia pe care Hristos ne-a arătat-o prin exemplu este una practică. Nu se găsește atât de mult în cărți și regulamente, cât în munca activă și în slujire.

„Apostolul a arătat că religia nu constă din ritualuri și ceremonii, crezuri și teorii. Dacă ar fi fost așa, atunci omul firesc ar putea să o priceapă prin cercetare, așa cum înțelege lucrurile pământești. Pavel a învățat însă că religia este o forță practică și mântuitoare, un principiu venind în totul de la Dumnezeu, o experiență personală a puterii reînnoitoare a lui Dumnezeu asupra sufletului.” ¹⁰

Oamenii sunt în mod natural meschini. Numărăm câte fapte am săvârșit pentru alții, ca să știm cât de mult se presupune că ne sunt datori. Păstrăm înregistrări mintale ale fărădelegilor făcute împotriva noastră. Privind la noi înșine, ne frământăm gândurile: „Uite cât de mult am făcut. Săracul de mine. Trebuie să fac totul pentru toată lumea.” Aceste gânduri doar ne trag mai departe de Hristos.

Pentru a-L cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu, trebuie să fim ca El. Prin harul Său și prin Duhul Sfânt, trebuie să slujim semenilor noștri fără să luăm în considerare ceea ce merită sau nu. Trebuie să iertăm fără limită și să ajutăm neobosit: „Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.” (Galateni 6:9).

Când facem aceasta, începem să înțelegem caracterul lui Dumnezeu. Observăm dragostea Lui pentru noi și cum El ne iartă și ne binecuvântează fără măsură, în ciuda nevredniciei noastre. Acesta este un mod puternic de a-L cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu aici și acum.

DE CE SĂ ÎL CUNOȘTI PE DUMNEZEU?

Odată, un băiat se juca cu prietenii lui. Au hotărât să se joace pe un alt câmp, iar în timp ce mergeau acolo, au ajuns la un pârâu și au fost nevoiți să-l traverseze trecând peste un buștean. Toți au trecut pe partea cealaltă, cu excepția acelui băiat. Prietenii lui l-au strigat: „Hai, treci!” Dar băiatul a refuzat să treacă.

Unul dintre prietenii lui s-a întors peste buștean și i-a întins mâna: „Ține-mă de mână. Nu te voi lăsa să cazi.” Totuși, băiatul nu s-a clintit.

În acel moment, tatăl băiatului a sosit și a întrebat: „De ce nu vrei să treci râul?”

„Mi-e frică, tată”, a spus băiatul. Tatăl l-a ținut de mână și a spus: „Hai să mergem!” Ținându-l de mână pe tatăl său, băiatul a traversat pârâul fără teamă.

Este posibil ca într-un viitor apropiat, în anul care urmează, să fie nevoie să traversați un pârâu pe un buștean instabil. Frații și surorile mele, cunoașterea Tatălui vostru ceresc vă va face să vă încredeți în providența Sa și să vă bucurați de pace în grija Lui, în ciuda dificultăților și încercărilor care urmează.

„Atunci să nu uităm îndurările lui Dumnezeu, ci să le păstrăm ca pe niște bijuterii prețioase. Când puterile întunericului ne înconjoară și ne șoptesc îndoieli cu privire la dragostea și grija lui Dumnezeu pentru noi, să avem încredere în lumina căreia i s-a permis să strălucească asupra noastră în experiența noastră de viață.”¹¹

Nu trebuie să cunoaștem toate detaliile despre viitor; trebuie doar să-L cunoaștem pe Dumnezeu aici și acum. Atunci noi, prin credință, Îl putem ține de mână. El cunoaște viitorul și nu ne va lăsa să plecăm.

„Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă și-ți zic: ‘Nu te teme de nimic, Eu îți vin în ajutor!‘ ” (Isaia 41:13).

CONCLUZIE

Să Îl cunoaștem pe Dumnezeu nu înseamnă să învățăm un set de principii sau reguli. Înseamnă să înțelegem marea iubire a lui Dumnezeu revelată nouă în Isus Hristos și, astfel, să dezvoltăm o legătură mai profundă cu El prin practici spirituale. Înseamnă să păstrăm inima și mintea deschise pentru a învăța și a recunoaște prezența lui Dumnezeu în viața noastră și în lumea din jurul nostru.

„Valoarea și substanța întregimii harului și experienței creștine sunt conținute în a crede în Hristos, în a-L cunoaște pe Dumnezeu și pe Fiul Său pe care L-a trimis. Dar aici este locul în care mulți eșuează, pentru că le lipsește credința în Dumnezeu. În loc să dorească să fie aduși în părtășie cu Hristos prin lepădarea de sine și umilire, ei caută mereu supremația de sine... O, dacă am aprecia iubirea lui Dumnezeu, cum s-ar extinde inimile noastre, cum s-ar extinde simpatiile noastre limitate și s-ar rupe de barierele de gheață ale egoismului, iar înțelegerea noastră ar fi mai profundă decât este acum...

„Pentru motivul că nu-L cunoaștem pe Dumnezeu noi nu avem credință în Hristos, nu suntem profund impresionați de umilința pe care El a îndurat-o în favoarea noastră, și umilirea Lui nu ne conduce la smerirea de sine, la înălțarea lui Isus.”¹²

Fie că ești un credincios spiritual experimentat sau abia începi călătoria ta, rugăciunea mea este ca să ajungi să-L cunoști pe Dumnezeu aici și acum.

Iată câteva întrebări pentru a interacționa în adunare, în timpul acestei întâlniri de rugăciune:

1. Este posibil să-L găsim pe Dumnezeu?

2. Cum ni se descoperă Dumnezeu?

3. Care sunt unele binecuvântări pe care ți le-a dăruit Dumnezeu anul acesta, indiferent dacă le-ai meritat sau nu?

4. Cum ne ajută relațiile cu ceilalți să-L cunoaștem pe Dumnezeu mai îndeaproape?

 

 

Referințe: 1 That I May Know Him, p. 9. 2 The Atlantic Union Gleaner, June 9, 1909. 3 3 Ibid 4 Hristos, Lumina Lumii, pp. 356, 357. 5 Solii către tineret, p. 115. 6 Calea către Hristos, p. 94. 7 Idem, p. 99. 8 Manuscript Releases, vol. 9, pp. 256, 257. 9 Historical Sketches, pp. 119, 120. 10 Faptele Apostolilor, p. 451. 11 The Youth’s Instructor, July 15, 1897. 12 That I May Know Him, p. 104.