Lecţia 5. Vremea de strâmtorare

„Vai! Căci ziua aceea este mare; nici una n-a fost ca ea. Este o vremede necaz pentru Iacov, dar Iacov va fi izbăvit din ea.” (Ieremia 30:7).

„Adesea se întâmplă ca necazul să fie mai mare în anticipare decât în realitate; dar acest lucru nu este adevărat cu privire la criza dinaintea noastră. Cea mai vie prezentare nu poate ajunge să descrie intensitatea strâmtorării.” Marea Luptă, pg. 622. (eng).

Recomandare pentru studiu: Marea Luptă, pg. 613-637. (eng). (Cap. Timpul de strâmtorare).

Duminică 25 octombrie
1. STRÂMTORAREA LUI IACOV

a. Relataţi experienţa lui Iacov în acea noapte când se întorcea în ţara lui de origine. Geneza 32:24-28.
Iacov însă a rămas singur. Atunci un om s-a luptat cu el pînă în revărsatul zorilor. Văzînd că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la încheietura coapsei, aşa că i s-a scrîntit încheietura coapsei lui Iacov, pe cînd se lupta cu el. Omul acela a zis: "Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile." Dar Iacov a răspuns: "Nu Te voi lăsa să pleci pînă nu mă vei binecuvînta." Omul acela i-a zis: "Cum îţi este numele?" "Iacov", a răspuns el. Apoi a zis: "Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Cel ce luptă cu Dumnezeu); căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni, şi ai fost biruitor." (Geneza 32:24-28).

„Când nimicirea părea a fi chiar înaintea lui, Iacov a fusese învăţat cât de deşarte este ajugorul omului, cât de neântemeiată toată încrederea în puterea omenească. El a văzut că singurul său ajutor trebuie să vină de la Acela împotriva căruia păcătuise într-un mod atât de grav. Neajutorat şi nevrednic, el a pledat făgăduinţa de îndurare a lui Dumnezeu către păcătosul pocăit.” Patriarhi şi profeţi, pg. 198-201.

b. Ce au profeţit profeţii Ieremia şi Daniel despre timpul de strâmto rare şi când va începe acesta? Ieremia 30:6, 7; Daniel 12:1. Ce declaraţie divină va fi făcută atunci? Apocalipsa 22:11.
…ntrebaţi şi vedeţi dacă nu cumva naşte vreun bărbat! Pentru ce văd pe toţi bărbaţii cu mîinile pe coapse, ca o femeie la facere? Pentru ce s-au îngălbenit toate feţele? Vai! căci ziua aceea este mare, nici una n-a fost ca ea? Este o vreme de necaz pentru Iacov, dar Iacov va fi izbăvit din ea. (Ieremia 30:6, 7).
În vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strîmtorare, cum n-a mai fost de cînd sunt neamurile şi pînă la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mîntuit, şi anume oricine va fi găsit scris în carte. (Daniel 12:1).
Cine este nedrept, să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat, să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană, să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfînt, să se sfinţească şi mai departe! (Apocalipsa 22:11).

„Experienţa lui Iacov în timpul acelei nopţi de luptă şi strâmtorare reprezintă încercarea prin care trebuie să treacă poporul lui Dumnezeu chiar înainte de cea de-a doua venire a lui Hristos... Când Hristos Îşi va înceta lucrarea ca mijlocitor în favoarea omului, atunci va începe acest timp de încercare. Atunci cazul oricărui suflet va fi fost decis şi nu va mai fi nici un sânge ispăşitor care să curăţească de păcat.” Patriarhi şi Profeţi, pg. 201.

Luni 26 octombrie
2. CHIN SPIRITUAL

a. Ce a determinat teama lui Iacov şi profundul său chin? Geneza 32:9-11. Care va fi experienţa poporului lui Dumnezeu în timpul strâmtorării lui Iacov?
Iacov a zis: "Dumnezeul tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac! Tu Doamne, care mi-ai zis: "Întoarce-te în ţara ta şi în locul tău de naştere, şi voi îngriji ca să-ţi meargă bine!" Eu sunt prea mic pentru toate îndurările şi pentru toată credincioşia, pe care ai arătat-o faţă de robul Tău; căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul meu, şi iată că acum fac două tabere. Izbăveşte-mă, Te rog, din mîna fratelui meu, din mîna lui Esau! Căci mă tem de el, ca să nu vină şi să mă lovească, pe mine, pe mame şi pe copii. Geneza 32:9-11

„Noaptea de suferinţă a lui Iacov, când s-a luptat în rugăciune pentru eliberarea de mâna lui Esau (Geneza 32:24-30), reprezintă experienţa poporului lui Dumnezeu în timpul de strâmtorare... [Iacov] a fost umplut de spaimă la vestea apropierii lui Esau în capul unei cete de luptători, porniţi fără îndoială pe răzbunare. Grupa lui Iacov, dezarmată şi lipsită de apărare, părea pe punctul de a cădea victimă neajutorată a violenţei şi măcelului. Şi la povara anxietăţii şi fricii a fost adăugată greutatea zdrobitoare a autocondamnării, căci propriul său păcat a fost acela care adusese acest pericol. Singura lui speranţă era în mila lui Dumnezeu, singura lui apărare trebuia să fie rugăciunea.” Marea Luptă, pg. 616. (eng).

b. Care a fost cealaltă cauză a suferinţei lui Iacov similară cu aceea a împăratului David? Psalmii 32:4, 5. Care va fi starea acelora care urmează a fi eliberaţi în timpul de strâmtorare? 2 Petru 3:14.
Căci zi şi noapte mîna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pămîntul de seceta verii. Atunci ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: "Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!" Şi Tu ai iertat vina păcatului meu. (Psalmii 32:4, 5).
De aceea, prea iubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, fără vină, şi în pace. (2 Petru 3:14).

„După cum Iacov a fost ameninţat cu moartea de către fratele său înfuriat, tot astfel poporul lui Dumnezeu va fi în pericol din partea celor răi care caută să-l nimicească. Şi după cum patriarhul a luptat întreaga noapte pentru eliberarea din mâna lui Esau, tot astfel cei neprihăniţi vor striga către Dumnezeu zi şi noapte pentru eliberare de vrăjmaşii care-i înconjoară.” Patriarhi şi profeţi, pg. 201. (eng).

„Dacă Iacov nu s-ar fi pocăit anterior de păcatul său de a dobândi dreptul de întâi născut prin fraudă, Dumnezeu nu i-ar fi ascultat rugăciunea şi nu i-ar fi păstrat în mod îndurător viaţa. Tot astfel, în timpul de strâmtorare, dacă poporul lui Dumnezeu ar avea păcate nemărturisite care să le apară înainte, în vreme ce sunt torturaţi de teamă şi durere nespusă, ei ar fi copleşiţi; disperarea le-ar tăia credinţa şi ei n-ar putea avea încredere să pledeze pe lângă Dumnezeu pentru eliberare. Dar în vreme ce au un adânc simţ al nevredniciei lor, ei nu au rele ascunse de descoperit. Păcatele lor au mers înaintea lor la judecată şi au fost şterse, şi ei nu şi le mai pot aduce aminte.” - Marea Luptă, pg. 620. (eng).

„Mulţi nu-şi dau seama ce trebuie să fie pentru a trăi înaintea lui Dumnezeu fără un mare preot în sanctuar, prin timpul de strâmtorare. Acei care primesc sigiliul viului Dumnezeu şi care sunt protejaţi în timpul de strâmtorare, trebuie să reflecte pe deplin chipul lui Isus.” Christian Experience and Teachings of Ellen G. White, pg. 112.

Marţi 27 octombrie
3. TIMPUL DE HAR SE ÎNCHEIE

a. După încheierea timpului de probă, care va fi starea acelora care nu sunt salvaţi? Amos 8:11, 12.
Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, cînd voi trimite foamete în ţară, nu foamete de pîine, nici sete de apă, ci foame şi sete după auzirea cuvintelor Domnului. Vor pribegi atunci de la o mare la alta, de la miază-noapte la răsărit, vor umbla istoviţi încoace şi încolo ca să caute Cuvîntul Domnului, şi tot nu-l vor găsi. (Amos 8:11, 12).

„Satana îi conduce pe mulţi să creadă că Dumnezeu va trece cu vederea necredincioşia lor în lucrurile minore ale vieţii, dar Domnul arată în procedura Sa cu Iacov că El nu va aproba sau tolera răul în nici un fel. Toţi acei care încearcă să-şi scuze sau să-şi acopere păcatele şi care le îngăduie să rămână în cărţile din ceruri, nemărturisite şi neiertate, vor fi biruiţi de Satan. Cu cât este mai înaltă mărturisirea lor şi cu cât este mai onorată poziţia pe care o deţin, cu atât mai urâtă este umblarea lor înaintea lui Dumnezeu şi cu atât mai sigur triumful marelui lor adversar. Acei care amână pregătirea pentru ziua lui Dumnezeu n-o pot dobândi în timpul de strâmtorare sau în vreun alt timp mai târziu. Cazul tuturor acestora este deznădăjduit.” Marea Luptă, pg. 620. (eng).

b. Ce stare va exista în multe familii, precum şi în bisericile căzute? Luca 12:53.
Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva norei, şi nora împotriva soacrei. (Luca 12:53.)

„O mare parte dintre cei răi a fost foarte înfuriată, în timp ce suferea efectele plăgilor. Era o scenă de agonie înspăimântătoare. Părinţii le reproşau cu amărăciune copiilor lor, şi copiii le reproşau părinţilor, fraţii surorilor şi surorile fraţilor lor. Strigăte puternice de vaiete se auzeau de pretutindeni: ‚Tu ai fost cel care m-ai oprit de a primi adevărul care m-ar fi salvat de acest ceas teribil. Poporul s-a întors împotriva predicatorilor lor cu ură amară şi le-a reproşat, spunându-le: Voi nu ne-aţi avertizat. Voi ne-aţi spus că întreaga lume avea să fie convertită şi aţi strigat: ‚Pace, pace’ pentru a linişti orice teamă care a fost stârnită. Voi nu ne-aţi spus despre ceasul acela şi despre acei care ne-au avertizat cu privire la el aţi spus că erau fanatici şi oameni răi, care ne-ar fi ruinat. Dar am văzut că predicatorii n-au scăpat de mânia lui Dumnezeu. Suferinţele lor erau de zece ori mai mari decât acelea ale poporului lor.” Spiritual Gifts, vol. 1, pg. 200, 201.

„Când [Hristos] părăseşte sanctuarul, întunericul îi acoperă pe locuitorii pământului. În acel timp înfricoşător, cei neprihăniţi trebuie să trăiască înaintea unui Dumnezeu sfânt fără un mijlocitor. Frâul care fusese pus asupra celor răi este îndepărtat şi Satana deţine întregul control al celor până la urmă nepocăiţi. Îndelunga răbdare a lui Dumnezeu a încetat. Lumea a respins îndurarea Sa, a dispreţuit iubirea Sa şi a călcat în picioare legea Sa.” Marea Luptă, pg. 614. (eng). Miercuri 28 octombrie

4. VRĂJMAŞII POPORULUI LUI DUMNEZEU

a. Ce vor face cei răi împotriva poporului lui Dumnezeu şi de ce? Matei 10:22; Psalmii 37:12.
Veţi fi urîţi de toţi, din pricina Numelui Meu, dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit. (Matei 10:22).
Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit, şi scrîşneşte din dinţi împotriva lui. (Psalmii 37:12).

 

„Am văzut o scriere ale cărei copii erau răspândite în diferite părţi ale ţării, poruncind ca dacă sfinţii nu aveau să renunţe la credinţa lor aparte, să renunţe la Sabat şi să respecte prima zi a săptămânii, oamenii erau liberi, după o anumită vreme, să-i dea la moarte. Dar în acest ceas al încercării, sfinţii erau calmi şi liniştiţi, încrezându-se în Dumnezeu şi bazându-se pe făgăduinţa Sa că avea să se facă o cale de scăpare pentru ei. În unele locuri, înainte de timpul pentru executarea decretului, cei răi s-au năpustit asupra sfinţilor ca să-i omoare; dar îngeri cu chip de oameni au luptat pentru ei. Satan ar fi dorit să aibă privilegiul a-i nimici pe sfinţii Celui Prea Înalt; dar Isus a poruncit îngerilor Săi să vegheze asupra lor. Curând i-am văzut pe sfinţi suferind o mare strâmtorare psihică. Ei păreau a fi înconjuraţi de către locuitorii răi ai pământului. Toate lucrurile păreau a le sta împotrivă. Unii au început să se teamă că Dumnezeu îi lăsase să piară de mâna celor răi. Dar dacă ochii lor ar fi putut fi deschişi, ei s-ar fi văzut înconjuraţi de îngerii lui Dumnezeu. Apoi a venit mulţimea înfuriată a celor răi şi un mare număr de îngeri răi, care-i zoreau pe cei răi să-i omoare pe sfinţi. Dar înainte ca ei să se poată apropia de poporul lui Dumnezeu, cei răi trebuia să treacă mai întâi de compania puternicilor îngeri sfinţi. Acest lucru era imposibil. Îngerii lui Dumnezeu îi făceau să dea înapoi şi făceau de asemenea ca îngerii cei răi care îi împingeau cu insistenţă să cadă înapoi.” Experienţe şi viziuni, pg. 282, 283. (eng).

b. Ce pretext vor folosi cei răi pentru a-şi justifica planul lor rău de a-i nimici pe sfinţi? Estera 3:8; Plângerile lui Ieremia 2:16.
Atunci Haman a zis împăratului Ahaşveroş: "În toate ţinuturile împărăţiei tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor şi nu ţine legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să-l lase liniştit. (Estera 3:8).
Toţi vrăjmaşii tăi deschid gura împotriva ta, fluieră, scrîşnesc din dinţi, şi zic: "Am înghiţit-o." Da, aceasta este ziua pe care o aşteptam, am ajuns-o şi o vedem! (Plângerile lui Ieremia 2:16).

„Cei patru îngeri aveau să ţină cele patru vânturi până când lucrarea lui Isus era terminată în sanctuar şi atunci aveau să vină cele şapte plăgi de pe urmă. Aceste plăgi i-au înfuriat pe cei răi împotriva celor neprihăniţi; ei au crezut că noi adusesem judecăţile lui Dumnezeu asupra lor şi că dacă puteau să ne şteargă de pe faţa pământului, plăgile aveau să fie oprite. S-a dat un decret de a-i omorî pe sfinţi, care i-a făcut să strige zi şi noapte după eliberare. Acesta era timpul strâmtorării lui Iacov.” Experienţe şi viziuni, pg. 36, 37. (eng).

Joi 29 octombrie
5. POPORUL LUI DUMNEZEU ELIBERAT

a. Ce făgăduinţă este dată în cuvântul lui Dumnezeu acelora care-I servesc Domnului? Psalmii 91:1-6, 15.
Cel ce stă sub ocrotirea Celui Prea Înalt, şi se odihneşte la umbra Celui Atotputernic, zice despre Domnul: "El este locul meu de scăpare, şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred." Da, El te scapă de laţul vînătorului, de ciumă şi de pustiirile ei. El te va acoperi cu penele Lui şi te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui! Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care zboară ziua, nici de ciuma, care umblă în întuneric, nici de molimă, care bîntuie ziua în amiaza mare.
Cînd Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strîmtorare, îl voi izbăvi şi-l voi proslăvi. (Psalmii 91:1-6, 15).

„Dumnezeu avea să fie onorat făcând un legământ cu acei care păziseră legea Lui înaintea păgânilor din jurul lor; şi Isus avea să fie onorat luându-i la cer fără să vadă moartea pe cei credincioşi şi aşteptători, care Îl aşteptaseră atâta vreme.” Experienţe şi viziuni, pg. 283. (eng).

b. Deşi poporul lui Dumnezeu este eliberat de decretul de moarte, numai când vor fi ei liberi de orice suferinţă? 2 Tesaloniceni 1:7.
…şi să vă dea odihnă atît vouă care sunteţi întristaţi, cît şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui… (2 Tesaloniceni 1:7).

Cum ar trebui să ne pregătim pentru ceasul încercării dinaintea noastră? 2 Petru 1:4-10.
…prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte. De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa; cu cunoştinţa, înfrînarea; cu înfrînarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni. Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus Hristos. Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umblă cu ochii închişi şi a uitat că a fost curăţit de vechile lui păcate. aceea, fraţilor, căutaţi cu atît mai mult să vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră, căci dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi aluneca niciodată. (2 Petru 1:4-10).

„Cel neprihănit strigă tremurând: ‚Cine va putea să stea?’ Cântarea îngerilor s-a stins şi este o perioadă de linişte teribilă. Atunci se aude glasul lui Isus, zicând: ‚Harul Meu vă este îndeajuns.’ Feţele celor drepţi sunt luminate şi bucuria umple orice inimă.” Marea Luptă, pg. 641. (eng).

„Nici măcar printr-un gând nu a putut Mântuitorul nostru să fie adus să cedeze puterii ispitei. Satan găseşte în inimile omeneşti unele puncte de care să se prindă; este cultivată vreo dorinţă păcătoasă, prin care ispitele sale îşi afirmă puterea. Dar Hristos a declarat despre Sine: ‚Prinţul lumii acesteia vine şi nu găseşte nimic în Mine’ (Ioan 14:30). Satan nu a putut găsi nimic în Fiul lui Dumnezeu care să-l facă în stare să câştige biruinţa. El păzise poruncile Tatălui Său şi nu a fost nici un păcat în El, pe care Satana să-l fi putut folosi în avantajul său. Aceasta este starea în care trebuie să fie găsiţi acei care vor sta în picioare în timpul de strâmtorare.” Ibid., pg. 623.

 

Vineri 30 octombrie
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

a. În ce mod este experienţa lui Iacov relevantă pentru noi astăzi?
b. De ce este atât de important să ne mărturisim păcatele de îndată ce le vedem?
c. Considerând harul lui Dumnezeu, ce ar trebui să avem de asemenea în vedere?
d. De ce nu vor mai fi martiri creştini în timpul de strâmtorare?
e. În ciuda durerii simţite de poporul lui Dumnezeu în timpul de strâmtorare, cum îi priveşte Domnul şi de ce?